miercuri, 15 noiembrie 2017

In dezbatere la Comisia pentru Munca si Protectie Sociala a Camerei Deputatilor

 Marti, 14.11.2017, la Comisia de Munca a CD, a fost dezbatut PLx 310/2017 (al votarii ca lege a OUG59/2017). Au participat reprezentanti oficiali din partea Ministerului Muncii, MApN si MAI. Deasemenea, presedintii unor asociatii ale rezervistilor din MApN, MAI si SRI.

Din partea SCMD au participat presedintele, secretarul general - gl.flot.aer.(r) Balan IOSIF, vicepresedintele cu probleme de comunicare - col.(r) Valeriu PRICINA, dl.col.(r) Vasile MIHAI- jurist  si, ca asociat din partea CNSC, presedintele Sindicatului UNIPOL – comisar sef  Marius IDITA.
Pozitia SCMD si UNIPOL a fost urmatoarea:
-         Din cei 2.208.600 de pensionari reali, OUG 59/2017 a avut in vedere circa 205.000 ca avand „pensii speciale” care trebuie micsorate prin calcularea din net si inghetate. Si, datorita OUG 59/2017, 200.000 reprezinta soldele de rezervisti (pensiile rezervistilor). Au foste exclusi magistratii asupra carora ministrul Muncii avea competenta necesara. Or, OUG 59/2017 ignora urmatoarele:
-         Prin Tratatul de la Lisabona se recunoaste existenta a doua categorii socio-profesionale beneficiare de legi ocupationale, separate, in ceea ce priveste pensiile – magistratii si militarii.
-         Decizia nr. 20/02.02.2000 a CCR proclama imposibilitatea aplicarii unui tratament diferit militarilor fata de magistrati in ceea ce priveste pensiile.
-         Prin Adresa nr. 857/03.10.2017 a Ministerului Muncii si Justitiei Sociale catre SCMD se recunoaste faptul ca pensiile de serviciu militare sunt stabilite, separat, prin statute profesionale, cu reguli deosebite fata de cele din sistemul public si ca, incepand cu data de 01.01.2016, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale nu mai are competenta in acest domeniu.
-         Fata de replica reprezentantilor Ministerului Muncii ca au fost mai multi coinitiatori, ne mentinem opinia ca, legal, nu ministrul Muncii are drept de initiativa la care sa adere si altii, ci ministrul Apararii.
-         In ceea ce priveste continutul ordonantei, ne pastram acuzele aduse in fata Secretariatului General NATO si a Presedintelui Romaniei, ca OUG 59/2017 a legiferat dubla impozitare si discriminarea militarilor fata de magistrati, fata de toti pensionarii civili, prin calcularea din net si inghetarea pensiilor dar si intre rezervisti functie de anul, luna sau ziua trecerii in rezerva.
-         La ideea ca ar fi nevoie de o noua lege a pensiilor militare de stat, sustinem in continuare ca Legea 223/2015, la care s-a lucrat timp de 3 ani de catre reprezentantii activilor si rezervistilor din MApN, MAI si Servicii, este foarte buna, dar trebuie curatata de mizeriile introduse prin Art.40 al OUG57/2015 si OUG 59/2017, ultima ducand, practic, la destructurarea ministerelor si serviciilor in cauza, ceea ce constituie un act de tradare fata de interesele nationale si fata de NATO.
Recomandabil ar fi ca domnii generali reprezentanti ai asociatiilor rezervistilor din sistem sa nu mai aduca in discutie, pe viitor, cuantumuri si suma restrictiilor si privatiunilor militarilor, pentru ca deputatii, parasind firul juridic, reactioneaza de fiecare data cu promptitudine, pe principiul lansat de Ion Iliescu in 1990 ca „si muncitorul si militarul au aceeasi burta”. Cu alte cuvinte, de ce militarii sa beneficieze de alte legi decat civilii? Este greu sa explici, in astfel de situatii, ca or avea aceeasi burta dar nu au nici acelasi cap, nici aceleasi „cojones” si nici nu-si pun fundul la bataie prin juramant de sange. Daca astfel de situatii se uvesc, SCMD recomanda formula: „Toate meseriile din viata civila se practica si in uniforma. Dar nu poti compara medicul civil cu medicul militar, inginerul ori tehnicianul civil cu omologii lor militari, profesorul civil cu profesorul militar, pilotul civil cu cel militar etc. Primii isi practica doar meseria lor in conditiile celor 8 ore prevazute, ceilalti practica aceeasi meserie dar si pe aceea de militar, 24 de ore din 24, fiind platiti doar ca militari si doar pentru 8 ore.” Concluzia presedintelui si a Comisiei a fost ca discutiile trebuie oprite si reluate peste circa 2 saptamani, dupa analizarea opiniilor exprimate si documentelor depuse de SCMD.


Honor et Patria! Vae Victis!
 Presedintele SCMD,
Col.(r) dr. Mircea DOGARU

duminică, 20 iulie 2014

Col. (r) Marian Ilie ne intoxica pe e-mail facand apologia politicii rusesti. Nu ca ar fi prima oara!... Dar nu putem sa nu ne intrebam daca onor colonelul, care, mai deunazi, pornea o ofensiva la baioneta pentru decapitarea SCMD, nu reprezinta coloana a treia ruseasca in Romania! ...

From: Marian Ilie
Sent: Sunday, July 20, 2014 12:15 AM
To: undisclosed-recipients:
Subject: Re: UN OM INFORMAT....Nr 44 - RAZBOIUL MULTIDIMENSIONAL

Da, Lumea se afla intr-un punct de cotitura. Unipolarismul ne ducea cu siguranta in negura Noii Ordini Mondiale - imorale si letale, ca un tren iesit din cale. E cazul sa schimbam si noi trenul...
---------- Forwarded message ----------
From: Victoria Milescu 
Subject: Fw: UN OM INFORMAT....Nr 44 - RAZBOIUL MULTIDIMENSIONAL
To: Marian Ilie Ghicesc Viitorul Gratis


Razboiul multidimensional
Poate că mulți vor acuza frecvența sporită a articolelor dedicate ciocnirii Rusia-Occident. Cu siguranță au dreptate, însă sunt convins că subiectul este unul de importanță majoră. Personal cred că acum se creionează societatea viitorului. În acest conflict se tranșează numeroase probleme ale societăților în care trăim, probleme deranjante și, în multe cazuri, cronicizate. Pe scurt, acest conflict, cușanse mari de a se transforma în război, poate fi considerat ca fiind adevăratul început al secolului XXI.

Vă place sau nu, de-aici începe viitorul. Se scrie o nouă carte în care, din păcate, apărem și noi ca indivizi. Spun din păcate deoarece acum abia se scrie prefața și, cum bine știm, „generațiile prefețelor istorice” sunt cele care își asumă cea mai mare parte din plată, cele care sunt sacrificate pentru un „bine” ipotetic.

Conflictul amintit ne-a adus în prim-plan o nouă față a războiului. Chiar dacă nu simțim, ne aflăm în plin război.
Un război de tip nou, ale cărui reguli se scriu în prezent, în funcție de victoriile sau înfrângerile consemnate pe teren. În timp ce americanii par (atenție la exprimare!) tributari vechiului mod de a face război, cu deplasări de trupe și arme, rușii se îndreaptă spre un nou tip de război:
războiul multidimensional.

E vorba de un război care se desfășoară pe mai multe planuri în paralel, foarte puține dintre ele având legătură cu armele convenționale. Războiul multidimensional este unul total, desfășurat discret, dar la fel de dur precum unul clasic. Chiar dacă nu vorbim de victime umane, putem vorbi de generații schilodite sau populații distruse psihic.

În cazul conflictului din Ucraina, „noul război” începe să se distingă cu ochiul liber. Neputând interveni militar, SUA au ripostat prin intermediul sancțiunilor economice.
Lucrurile păreau cât se poate de simple: atâta vreme cât tu ești tătucul banilor și a unei mari părți a fluxurilor, atunci poți strânge în chingi orice dușman.
Asta, desigur, la nivel teoretic. În teren evenimentele au căpătat o altă formă. Primele afectate au fost piețele bondurilor americane.
Rusia și-a vândut o parte consistentă a deținerilor de datorie americană și exemplul i-a fost urmat de propriile bănci. Pe o piață liberă, un asemenea flux de vânzări ar fi produs distorsiuni majore. În cazul de față, nu s-a simțit mare lucru pe piață deoarece FED a suplinit lipsa cumpărătorilor.
Chiar dacă fără efect, acțiunea a rămas în mintea investitorilor și a insider-ilor, cufundând sistemul financiar american și mai adânc în virtual.
Reu
șind să transforme în „eșec” operațiunea rusească, americanii au trecut mai departe.
Sancțiunile financiare au lăsat clienții unor bănci fără acces la proprii bani.
Clienți care, în marea lor majoritate, nu aveau de-a face cu conflictul din Ucraina. Cum a fost acest lucru posibil?
Simplu: giganții internaționali ai cardurilor(VISA si Mastercard) au blocat sistemele pentru băncile supuse sancțiunilor. În acest fel, clienții băncilor în cauză s-au trezit că au în buzunar o bucată de plastic absolut nefuncțională.
Era cât se poate de clar că o asemenea acțiune nu putea rămâne fără ecou. Ceea ce a urmat a fost extrem de interesant.
Parlamentul rus a promulgat o lege referitoare la sistemele de plăți și, în paralel, băncile rusești au început să-și dezvolte propriul sistem de plăți. 

În ceea ce prive
ște noua lege a sistemelor de plăți lucrurile sunt cât se poate de radicale.
Pentru a oferi servicii de plăți pieței rusești trebuie să îndeplinești o serie de condiții destul de stricte.
Cea mai radicală reglementare este cea referitoare la sistemele de procesare a tranzacțiilor care trebuie să se afle în Rusia.
De asemenea, toate tranzacțiile(indiferent de locul în care se fac) trebuie rutate primar prin sistemele de procesare aflate în Rusia.
Cu alte cuvinte, un client al unei bănci rusești care folosește un card (VISA sau Mastercard) în afara țării va avea ca sistem primar de procesare sistemul existent pe teritoriul Rusiei; tranzacția sa va trece prima dată prin serverele rusești, abia apoi ajungând la sistemele centrale ale organizației de carduri.

Aceasta înseamnă că, în cazul unor sancțiuni viitoare, cel puțin pe teritoriul Rusiei, clienții nu vor mai avea de suferit, deoarece statul va putea „izola” sistemul de procesare de cel al organizației căreia îi aparține. 
Cea de-a doua ini
țiativă, anume crearea unui sistem 100% rusesc de plăți este mult mai dură deoarece sparge monopolul american de pe piața cardurilor.

Este de remarcat faptul că într-un timp record - de aproximativ o lună - sistemul rusesc de plăți este într-o proporție de 60% funcțional.

Aceasta se datorează faptului că, încă înainte de conflict, pe piața bancară din Rusia existau sisteme de plăți alternative dezvoltate independent de unele bănci.

În momentul în care s-a pus problema dezvoltării unui sistem independent de plăți, marea majoritate a băncilor a votat în favoarea dezvoltării unuia nou și nu a preluării unor sisteme deja funcționale.

În această direcție este de remarcat pasul previzibil în acest moment al interconectării sistemelor de plăți chineze cu cel rusesc.

Discuțiile sunt deja avansate, iar protocolul este unul cât se poate de interesant. Interconectarea sistemelor de plăți amintite va crea un nou gigant al plăților care însă nu este centralizat, ci multipolar.

Multipolaritatea este răspunsul Moscovei față de unipolaritatea și dezvoltarea sa logica nonpolaritatea - concepte geostrategice propuse de Departamentul de Stat al SUA (și de multitudinea de think tank-uri și ONG-uri care gravitează în jurul instituției amintite).
În acest caz avem de-a face cu o portare a unui element geostrategic în sistemul financiar. Și nu este singura inițiativă!

Întrucât am vorbit despre China, probabil a
ți remarcat apropierea din ce în ce mai mare de Rusia. Este o ironie a istoriei ca dușmanul de altădată al URSS să devină, încet și singur, un aliat devotat al Noului Imperiu.
Așa cum am mai spus-o în multe rânduri, urmează să vedem din ce în ce mai clar nașterea unei noi puteri mondiale gravitând în jurul binomului China-Rusia. Lucrurile par tranșate: China va fi motorul economic al noii alianțe, în timp ce Rusia va reprezenta polul militar. O împărțire reciproc avantajoasă deocamdată.

Chiar dacă pare o amenin
țare, noua alianță are un scop strict defensiv.
Teoria geopolitică a multipolarității își propune prezervarea pluralității și a diversității în fața ofensivei decisive a liberalismului occidental.
Binomul China-Rusia nu are un anume tip de societate „de export”, fapt care-i limitează destul de strict capacitatea de ofensivă.

Se încearcă introducerea unui liberalism la nivelul macro-statal (punând comunitatea înaintea individului), bazat pe libertatea și prezervarea multitudinii de organizări sociale.
Dacă înainte URSS accepta orice „revoluție” în cercul său, cu condiția să fie comunistă, noua Rusie luptă pentru prezervarea unei diversități a sistemelor sociale, opunând aceasta liberalismului din ce în ce mai nivelator. 

Dughin, eminența cenușie din spatele lui Putin, susține că liberalismul occidental nu poate subzista decât în condițiile existenței unui adversar care i-ar amenința dominația.

Sugerează astfel că întreg conflictul din Ucraina este unul provocat de Occident pentru a-și face din Rusia un nou adversar pe care, după cum s-a demonstrat în trecut, l-a devorat în confruntarea directă.

Se creează așadar premisele unei alianțe strict defensive care promite să-și apere propriile teritorii și tradiții și, dacă e posibil, doar să privească spre auto-îngroparea societății liberale occidentale.  

În termeni geopolitici există anumite „granițe sfinte”, peste care nimeni nu-și asumă riscul de a trece ș„granițe mutabile”, a căror apartenență este negociată sau câștigată prin luptă.
Granițele sfinte sau fixe nu pot fi dispute decât în conflicte decisive.

Granițele mutabile, în schimb, reprezintă teritorii ideale de experimentare a conflictelor, a modelelor sociale sau, pur și simplu, a generării de evenimente.

Un astfel de teritoriu este Ucraina de-acum. Fără a aparține nimănui, fără a interesa în realitate pe nimeni.

Când SUA au împins UE să seducă Ucraina, au făcut-o știind bine la ce trebuie să se aștepte.
A fost o verificare a vigilenței adversarului.
Lipsa de reacție sau, mai bine spus, reacția slabă din momentul primei „Revoluții Portocalii” a sugerat strategilor de peste Ocean că se poate merge mai departe.

Riposta Rusiei de-acum sugerează că, în realitate, situația din Ucraina tinde să degenereze prin încălcarea unei granițe fixe (care nu se află obligatoriu la limita teritorială a Ucrainei).

Probabilitatea unui nou Război Mondial este mare, extrem de mare.

Însă a unui război de tip nou, multidimensional, atent supravegheat de arsenalele nucleare ale celor două țări.
Deocamdată asistăm la experimente pe noul teritoriu de joacă al marilor puteri, anume Ucraina. Dacă însă peste ceva vreme vă veți trezi în mijlocul unei manifestații de amploare strigând „Jos X” sau „Sus Y” poate că va fi cazul să vă întrebați înainte de orice dacă nu cumva tocmai ați devenit soldați în noul război.

Col. (rez) Anghel Romascanu

luni, 14 octombrie 2013

Holocaustul ( genocidul ) evreilor împotriva românilor Cerem despăgubiri de 200 (doua sute) miliarde euro

Revoluţia bolşevică din Rusia au făcut-o evreii. In Consiliul Comisarilor erau 17
evrei, din 22 membri(77%), la Comisariatul Războiului 33 evrei, din 43 membri(77%),
la Afaceri Străine 13 evrei, din 16 membri(81%), la Justiţie 20 evrei, din 21
membri(95%), la Instrucţie Publică 6 evrei, din 6 membri(100%), la Muncă 7 evrei,
din 8 membri(87%), la Ministerul Provinciilor 21 evrei, din 23 membri(91%), la Presă
4 evrei, din 4 membri(100%), în misiunile Crucii Roşii, de fapt misiunea propagandei
în ţările străine 8 evrei, din 8 membri(100%). In total  129 evrei, din 151 de
conducători ai Rusiei bolşevice.
Pe 12 aprilie 1919, M.Cohan scria în ziarul Le Comuniste, din Harkov: „Putem fără
ezitare să afirmăm că Marea Revoluţie Rusă a fost înfăptuită de mâinile
evreieşti…Noi am fost şi numai noi cei ce am condus Proletariatul Rus spre aurora
internaţională şi chiar astăzi Cauza bolşevismului stă în mâinile noastre
tari…Simbolul iudaismului, steaua cu cinci raze, este acum adoptată de bolşevism…şi
în acest semn va fi exterminată burghezimea”.
Politica exterminării totale a clasei conducătoare a început în Rusia, cu Revoluţia
din 1917, iar în România a avut loc între 1940-1964 (cu întrerupere între
1941-1944).
In 1918 poporul român şi-a reîntregit ţara, constituindu-şi statul naţional unitar
român. Dar acum, împotriva acestui ideal sfânt, împlinit, al tuturor românilor, de a
trăi într-o singură ţară, a început terorismul în România, prin evreul Max
Goldştein, care a pus o bombă în Parlamentul României, atentat soldat cu morţi şi
răniţi.
In 1921 în România s-a înfiinţat Partidul Comunist din România, numit şi Partidul
Comunist Român. Acesta a acţionat împotriva integrităţii teritoriale a României,
dintr-un motiv cât se poate de clar, pentru că România se opunea cu succes avansării
bolşevismului pe teritoriul său. Bolşevicii avuseseră un deosebit succes în
Germania. In Ungaria, în 1919, preiau puterea. Guvernul Sovietelor din Ungaria a
fost răsturnat de armata română, în 1919,care,după ce a intrat în Budapesta, s-a
retras, revenind interiorul graniţelor României. Comuniştii din România hotărăsc să
împartă Ungariei, Bulgariei şi Rusiei Sovietice, o mare parte din România, încât
România să nu mai poată despărţi Uniunea Sovietică de Ungaria şi nici de Bulgaria.
In felul acesta Uniunea Sovietică ar fi urmat să debordeze în Balcani, Mediterana şi
în întreaga Europă Occidentală. Acest plan de expansiune teritorială imperială a
Rusiei
 bolşevice a fost dejucat de România în toţi anii de după Revoluţia din 1917,până
spre sfârşitul celui de al doilea război mondial.
In 1939 şi 1940, Partidul Comunist din România continuă să susţină cu fermitate
desfiinţarea României „imperialiste”, prin dislocarea din trupul ei a Basarabiei,
Bucovinei, Dobrogei, Transilvaniei şi a Banatului.
In 1940, conform Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS anexează partea de răsărit a
României (Basarabia, Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei). Cei ce au hotărât şi au
executat genocidul (holocaustul) împotriva românilor de aici, au fost evreii, ca
voinţă politică decizională comunistă. Genocidul a fost îndreptat atât împotriva
clasei conducătoare, cât şi a poporului de rând, fiind vorba şi de o epurare etnică,
de aducere în locul românilor, a unor cetăţeni sovietici, din alte părţi ale URSS.
Ca să nu existe nici o îndoială şi nici o posibilitate de sustragere a evreilor
comunişti, ca făptuitori ai holocaustului împotriva românilor, iată-i, în 1940, pe
fiecare după numele său. 
Tabelul nr.1 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni şi bucovineni,
recomandaţi de CC al PCR pentru a li se acorda calitatea de membri ai Partidului
Comunist al bolşevicilor din toată Rusia:1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici 2.
Faierştein Raia 3.Kofman Iakov 4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici) 5.
Morgherştern Izrail Markovici 6.Zighelbaun Srul 7. Burlacenko Serghei Danilvici 8 .
Luca Leaslo 9. Korotkov Iuri Aleksandrovici 1o. Scvorţov Mihail Iakovlevici:
Leibovici Srul Abramovici 11.Oighenştein Lev Nikolaevici 12.Goldforb Abram
Isaakovici 13. Petrov Piotr Ivanovici (Guzun) 14. Roitman Fanea Isaakovna 15.
Tarandaş Malea 16. Korotkova Natalia Isaakovna 17. Satovskaia Roza 18. Rabinovici
Fanea Iakovlevna 19. Revici Iakov Moiseevici 20. Visecauţan Polea Efimovna 21.
Budeştskaia Ester 22. Cioklo Mordko 23. Kolpakci Iakov Aronovici 24. Şteinberg Froim
25. Boguslavskaia Polea Iakovlevna 26. Romanenko Nikolai Nikolaevici 27.
 Pastir Zasea Leibov 28. Gudis Lev Smulevici 29.Rabinovici Şoil Oiezero vici 30.
Orlih Mark Semionovici 31. Boguslavski Iakov Tovici 32. Zighelbaum Abram 33. Voloh
Abram 34. Limon Srul Greşovici 35. Grinman Isaak Iosifovici 36. Bujor Iosif
Aronovici 37. Weisman Sara Iosifovna(Seindel).
Tabelul nr. 2 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni şi bucovineni, a
căror apartenenţă de partid este necesar să fie înregistrată la locul actual de
muncă. Judeţul Chişinău:1. Şafran Raisa Semionovna 2. Leib Nahman (Noiman Leibovici)
3. Diner Eti Iakovlevna 4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici 5. Malerp Maria
Kisilevna 6. Voinberg Niuka Markovici 7. Şor Lev Ilici 8. Zaru Ivan Ilici 9. Oirik
Avram Moiseevici 10. Derevicii Ippolit Gheorghevici 11. Şandrovskaia Ita
Beniaminovna 12. Goldfarb Zeilik Borisovici 13. Kuperman Isaak Moiseevici 14.
Şvarţman 15. Konstantinov Konstantin Stepanovici 16. Glikman Gitlea 17. Sinitivker
Fritz 18. Grinberg Ida Izrailevna 19. Şehter Roza Borisovna 20. Zislis Vonver
Lvovici 21. Izu Fruhtman 22. Lupan Andrei Pavlovici 23. Bravar Liuba S. 24.
Şvetskaia 25. Makler Ciaka Isakovna 26. Avramescu Ida 27. Hresonskaia Etea Iosifovna
28. Rubinştein Aleksander 29.Geboveţer Riva Simonovna 30.
 Gofman Mordko Iakovlevici 31. Silvestrov Ivan Antonovici 32. Kemelmaher Bliuma
Naumovna 33. Goldştein Iosif Pinkusovici 34. Gherenburg Roza 35. Ihilovici Maier
36. Sikorski Gheorghi 37. Iancu Janetta 38. Tukerman Mark Borisovici 39 Tudoraki
Lena Aronovna. 
Judeţul Soroca:40. Cemortanu Matvei Grigorevici 41. Şoimu Ivan Samuilovici 42.
Kolokolnikov Evgheni 43. Pavlov Mihail 44. Guţul Constantin 45. Leahovski Mihail 46.
Guţu Pavel 47. Gruzin Aleksandr 48. Zaidman Leib 49. Zelţer Rahil Ihilovna 50.
Golovatii Ivan 51. Gherşman Srul Beirelovici 52. Dolear Malea Ihilovna 53. Akkerman
Leib Iankelevici 54. Harmi Eva Iankelevna 55. Şoimu Samuil 56. Livşitz Haim 57.
Klimov Ivan Ivanovici 58. Mer Leib 59. Doktorovici Anna (Enea) 60. Abramovici Abram
61. Cehover (Tarasov) Oba Rahimilovici. 
Judeţul Bălţi: 62.Reidenboim Rahil Isaakovna 63. Masisi Moisei Iosifovici 64. Erji
Leibil Nahmanovici 65. Voitman Berko Iakovlevici 66. Reidel Rahil 67. Palaria Riva
Davidovna 68. Rab Eva Isaakovna 69. Rab Ivan 70. Oighenştein Niunea Iakovlevna 71.
Goldman Bela Abramovna 72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna 73. Iampolski Buka 74.
Oighenştein Mihail 75. Kotlear Lev. 
Judeţul Bender: 76. Şimkov Ivan Fiodorovici 77. Sisimov Mendel 78. Revenealî Serghei
79. Reddenboim Smil 80. Dikler Ester 81. Dvoiritz Aron Matveevici. 
Judeţul Orhei: 82. Ciornaia Nataşa (Burlacenko). 83.Krasnopolski Monea Iakovlevici
84. Malcik Riva Favelevna 85. Averbuh Jena Livovna 86. Vainştoc Nuhin Rubinovici 87.
Munder Lev Abramovici 88. Kojuşneanu Abram Iakovlevici. 
Judeţul Hotin:89. Kuşnir Semion Ilici 90. Kovalciuk Vasili Mihailovici 91.
Botoşanski Avram Iţkovici. 
Judeţul Ismail:92. Gherşkovici Silea 93. Gherşcovici Jenea (după soţ Georgescu)
94.Şabin Anrei. 
Judeţul Cernăuţi:95. Finkel Evghenia (Vais Anna) 96. Kurţman Mozes 97. Vittner Eva
98. Vittner Norbert Leonovici 99. Kraizler Naftalii Uşerovici     100. Şlomiuc Reia
Aronovna 101. Gheigher Artur Irevici 102. Gadiak Anton Iakovlevici 103. Rainer
Racella Natalovna 104. Magkovski Vasilii Onufrievici 105. Srefiuk Evghen-Lev .
Tabelul nr. 3 cu membri Partidului Comunist din România care trebuie să fie lăsaţi
cu dreptul de membri ai partidelor comuniste frăţeşti şi să fie obţinute informaţii
suplimentare despre activitatea lor în Partidul Comunist din România. Oraşul
Chişinău:1. Spektor Ester Peisovna 2. Berştein Simha Pinkusovici 3. Gherştein Haim
Srulevici 4.Mirza Evghenia Borisovna 5. Feldman Riva Isakovna 6. Şteiberg Etea 7.
Goldberg Iosif Davidovici 8. Bubis Isaak Markovici 9.Bubis Isaak Markovici 10.
Şmulevici Liza Aronovna 11. Beloterkovici V.S. 12.Torban Iosif Iakovlevici 13.
Grekov Stepan Danilovici 14. Kaşelnik Ivan Ivanovici 15. Lazar Izabela Iosiifovna
16.Vinberg Isaak Leizerovici 17. Barenboim Ioşe Iankelevici 18. Bukur Ghenea
Miniminovna 19. Ohştat Ghenea 20. Blekher Lev Meerovici 21. Reider Moisei Lvovici
22. Şprinţen Fanea Lipovna 23. Rubinştein Berta Vladimirovna 24. Lifşitz Efimovici
25. Ghilman Froim Moiseevici 26. Bleher Iakov
 Moiseevici 27. Solomovici Fanea 28. Vasilenko Vladiimir Sergheevici 29. Nisenblat
Vitea Naumovna 30. Abraham Sonea Grigorevna 31. Kaufman Fanea Isidorovna.
Oraşul şi judeţulSoroca: 32. Oleinik Maxim Stepanovici 33.Timofei Grigorii
Mihailovici 34. Melişen Ivan Nicolaevici 35. Navroţkaia Anna Panteleevna 36.
Navroţki Mihail Iosifovici 37. Mişişin Alexander Antonovici 38. Navroţki Andrei
Iosifovici 39. Navroţki Piotr Filippovici 40.Meşişen Vladimir Mihailovici 41.
Meşişen Nikolai Grigorevici 42. Kordebanovski Frantz Iosifovici 43.Boiko Ivan
Makarovici 44. Mocindcea Vasilii Markovici 45. Reşednik Dionisii Ignat 46.
Boredeniuk Mihail Vasilevici 47. Bihovski Vasilii Abramovici 48. Takii Diordii
Fiodorovici 49. Tokmeak Ivan Vasilevici 50. Şaragov Semen Fiodorovici 51.Weisberg
Isaak 52. Oleinik Petr Feodoseevici 53. Kolesnik Afanasii Ivanovici 54. Ghebedniuk
Timofei Fiodorovici 55. Morgun Pantelei Fedotovici 56.Tismineţki Buzea
57.Şarogradski David Şeşomov 58. Goldenberg Abram 59. Buhman Lazar Abramovici 60.
Ciumak Mihail 61. Roitman Iakov 62. Stolear Hana Srulevna 63. Cerkbz Vsevolod
 Arkadievici 64. Goldştern Şişmon 65. Dumbravă Anatolii 66. Bilkis Ilia Isaakovici
67. Şteinbuk Smil 68.Faierştein Iancu Aronovici 69. Goreşnik Iţik Meerovici 70.
Şulman Froiim 71. Magazinik Riva Leibovna 72. Magazinik Gherş Leibovici 73. Milman
Moişe 74. Makogon Sonea 75. Kotler Hanakii Iankelevici 76. Kotlear Mendeii
Iankelevici 77. Kotlear Şmerl Iţkovici 78.Palii Vasilii 79. Balan Isake 80. Ghilas
Haralambie 81. Stariş Silvestr 82. Gogu Profirii 83. Kofteneak Vladimir 84. Deaur
Dimitri 85.Harkovei Afanasii 86. Lefter Dionisii 87. Tihoţki Valentin 88.Kolker
Boruh 89.Kravţov Ivan 90. Naumov Alexei 91. Gherşenzon Sulea Moiseevici 92.
Trahtman Idel 93. Pastuşenko Grigorii 94. Derkauţan Aizik 95. Şehtman Ţalik 96.
Gluhovski Petr 97.Karpiş Ivan 98. Lisov Ivan Antonovici 99. Soltuz Nikolai 100.
Gologorski David 101. Kriger Ianik 102. Davidovici Lubov 103. Pînzaru Ivan 104.
Pînzaru Pavel Vasilevici 105. Kazak Demian Stepanovici 106.
 Tivnik 107. Tomak Gheorghii Pavlovici 108. Iasinski Vasilii Ivanovici 109. Kalmaţui
Ştefan 110. Kozman Timku 111.Haralamb Buhor 112. Ciporneak Vanea 113.Ciporneak
Haralamb 114.Zelţer Zolea 115. Postolake Vasilii 116. Bezbeda 117. Maceak Ivan
118.Eriomenko Grigorii Fiodorovici 119.Şveţ Dmitrii Mihailovici 120. Poliţiuk Şişma
121. Strahov Kalinik 122. Samanaki Alexandr Ivanovici 123. Ciobanu Marcu 124. Guţu
Dimitrii 125. Kvatkovski 126. Ştrahman Sunea 127. Bruma Semion 128.Halkin Sima 129.
Buris Sima 130. Nedelea Ambrozis 131. Şmunis Iţik 132. Revuleţ Grigorii 133. Spivak
Şlik 134. Ţentis Pavel 135. Drobnika Fedor 136.Savka Efim Dmitrevici 137. Kaplan
Mioka 138. Hoiut Iosif 139. Sosna Haim 140. Kaplan Avoris 141. Ţîmbaliuk Kuzma 142.
Ciumak Semion. 
Judeţul Orhei:143. Sakara Evghenia Vasilevna 144. Brizma Cearma Aronovna 145. Şnir
Ghenea Livovna 146. Lener Frima Iakovlevna 147. Lefter Roza Avseevna 148. Lerner
Opşip Kipelovici 149. Şaparina Pelagheia Isakovna 150. Zamislovskaia Peloaghelia
Moiseevna 151. Şapoşnik Izrail Rubinovici 152. Lerner Venea Markovna 153. Rakul
Constantin Gheorghievici 154. Tartovski Solomon Moiseevici 155. Ghelman Riva Haskova
156. Rezingof Sara Haimovna 157. Dizingof Naum Haimovici 158.Malis Motel Abramovici
159. Cebotari Peisih Haimovici 160. Grivokopatel Haim Iosifovici 161. Vaiser Haia
Iosifovna 162. Moitlis Moisei Şumovici 163. Ciobotaru Sara Iosifovna 164. Iaruga
Isaak Abramovici 165. Goldman Polina Pavlovna 166. Goldman Isaak Pavlovici 167.
Fişman Rahil Davidovna 168. Fişman Estera Davidovna 169. Gerş Dafa Davidovna 170.
Daici Ghitlea Şlemovna 171. Brezman Ecaterina Aronovna 172. Popusku Mira Mendelevna
173. Berekovici Adela Isaakovna 174. Jesan Vasilii
 Ivanovici 175. Zisler Iankel Ţalikovici 176. Şmukler Leib Borisovici 177. Kogan
Beleamia Moiseevici 178. Tarlev Hana Ioaakovna 179. Ghinzburg Lipa Tudicovici 180.
Averbuh Basea Livovna. 
Judeţul Bender:181. Erţberg Amika 182. Burlak Fiodor 183. Slipakov Nikolai 184.
Tabanov Elifer 185. Gabdzea Feodosii 186. Bazarov Dmitrii 187. Taran Iakov 188.
Kovtunenko Ivan 189. Bicikov Victor 190. Bicikov Boris 191. Zavada Victor 192.
Grinberg Hava 193. Kofman Zelma 194. Kofman Fanea 195. Mozeş Evghenii 196. Sisman
Frida 197. Goldştein Iakov Şmulevici 198. Haikim Idel Gherşkovici 199. Zelter
Zaiveid Leibovici 200.Roşko Rahman Davidovici 201. Kîsa Hristofor Ivanovici 202.
Kelmenciuk Zinovii Ivanovici 203. Borisova Zinaida Ivanovna 204.Şlapakov Nikolai
Abramovici 205. Pronoza Evghenii Ilici 206. Brodskaia Dora Zaharovna 207. Koroli
Boris Iakovlevici 208. Brodskaia Janna Zaharovna 209. Leah Ivan Zaharovici 210.
Dmitrieva Şeifa Iosifovna 211. Prokopet Moisei Iosifovici.
Judeţul Bălţi: 212. Kolker Moisei Mihailovici 213. Birinboim Zolea Nutoviei 214.
Barenboi Abram 215. Lerner Lona Idelovna 216. Rabenko Alexandr Israilevici
217.Rapaport Beeno Boris 218. Kuşnir Semion Aronovici 219. Goldiş Abram Isaakovici
220. Garber Sioma Ovşi Iankelevici 221. Weisman Toivi Şaevici 222. Rozenblat Moişe
Lipov 223.Roll Valter Livovici 224. Kuşnir Haia Eftimovna 225. Brinboim Monea
Nutuvici 226. Kaţ Oscar Gerş-Berovici 227. Kevilevin Ihil Moşkovici 228. Kiseleva
Şeiva Zisileva 229. Bujor Tatiana Iakovlevna 230. Ghelman-Vaitraub Fanea Pinkrovna
231. Roizman Nlemi Borisovna 232. Harak Polea Zelmovna 233. Grinberg Mişa 234.
Ghelman Ivţe Iţkovici 235. Şerman Moişe Beilovici 236. Fux Naftul Abramovici 237.
Rîlskii Grigorii Afanas 238.Haot Niusin Gherşovicii 239. Jukovskii Boris Iosifovici
240. Ţuprik Aizea Davidovici 241. Rudima Anton Gheorghevici 242. Kleiman Moise
Isaakovici 243. Pogorelovskii Mihail Samuilovici 244.
 Babineţki Ivan Pavlov 245. Zernovoi Ivan Ivanovici 246. Reaboi Andrei Anufrievici
247. Stratiiciuk Iakov Stepan 248. Gomeniuc Ivan Eliseevici 249. Grinberg Haia
Solomonovna 250. Grinberg Fira Izrailevna 251. Leabis Tatiana Isidorovna
252.Vikinskii Fiodor Ivanovici 253.Gavriliuk Petr Petrovici 254. Golik Ivan
Andronovici 255. Glinberg Moise Grigorevici. Tabelul nr. 4 cu membri Partidului
Comunist din România, basarabeni şi bucovineni, sosiţi în URSS, în calitate de
emigranţi politici (foşti voluntari ai Armatei Republicane în Spania ş.a.), pe care
CC al PCR îi recomandă pentru a fi transferaţi în Partidul Comunist al bolşevicilor
din toată Rusia: 1. Tismeneţki Leon Moiseevici 2. Telmer Elias 3. Kleiman Moisei
Solomonovici 4. Vihrev Abram Naumovici.
Din partea de răsărit a României, armata română se retrăsese fără luptă, deci nu
existau nici un fel de consecinţe dureroase pricinuite românilor sau evreilor de
aici, datorită încleştărilor armate. Şi cu toate acestea, în 1940, împotriva armatei
române în retragere, evrei înarmaţi au umilit şi au lichidat, prin împuşcare,
ofiţeri şi soldaţi români. Armata română primise ordin să nu răspundă la provocări.
Este evident că aceşti evrei se coalizaseră, cu arma în mână, cu armata de invazie a
URSS, împotriva propriei ţări, România, încadrându-se astfel în programul şi
activitatea comuniştilor evrei de până acum, împotriva statului român. Singurul
român care a fost în fruntea Partidului Comunist, până după al doilea război
mondial, a fost îndepărtat din funcţie în 1924, pentru că începuse să regrete şi să
nu mai accepte aceste programe de desfiinţare a României.
Asupra familiilor de români care se refugiau din calea ocupantului rus, evreii s-au
dedat la jafuri şi omoruri.
Din Basarabia, Ţinutul Herţa şi nordul Bucovinei, trenurile morţii pornesc spre
Siberia, începând cu anul 1940 şi din 1944,până în anii de după 1950. Morţi pe drum,
în vagoane de vite, din lipsă de aer şi apă. Moartea seceră în lagărele de
exterminare. Adevărate stafii, schelete umane. Sute de mii de civili români. Putinii
supravieţuitori au avut parte numai de persecuţii, până la moarte. Toate acestea în
răsăritul României căzut sub ocupaţia bolşevică. Dar în România (între graniţele
României de azi), ce s-a întâmplat între 1944 – 1964 ? In 1948 comuniştii preluaseră
întreaga putere politică în România. Are loc lichidarea totală a clasei conducătoare
din România, a tuturor elitelor şi a multor altor români, din poporul de rând. In
întreaga Românie, din 1921 până în timpul celui de al doilea război mondial, erau
aproximativ 1000 (o mie) de comunişti, în mare majoritate alogeni, conducerea
 aparţinând evreilor. Din 1948 până în 1964, în România au fost întemniţaţi peste
două milioane de români şi peste două sute de mii au fost lichidaţi în puşcării şi
lagăre. Singura forţă politică decizionlă, în România, o formau comuniştii.
Secretariatul Comitetului Central al Partidului Comunist Român din anul 1948:
Gheorghe Gheorghiu-Dej – Secretar general, Ana Pauker- Secretar, evreică, Vasile
Luca- Secretar, evreu, Teohari Georgescu- Secretar, evreu, Lothar Rădăceanu-
Secretar, evreu. Se impune precizarea că ministrul de interne al noii orânduiri
comuniste din România a fost tot evreu, Teohari Georgescu. Si alţii, şefi ai
securităţii. In acest context se poate înţelege mai bine, de ce colonelul Alexandru
Nicolski, evreu, este exemplul tipic de ofiţer de securitate vinovat de genocid
împotriva românilor. Apare un fenomen demn de reţinut. In viaţa publică, evreii din
Comitetul Central al Partidului
 Comunist Român ,după preluarea puterii, (a se vedea, spre exemplu, anul 1948), apar
cu nume româneşti- cu o excepţie, sau două. Evreii comunişti din 1940 au numele lor
evreiesc. 
Fenomenul românizării numelor, după război şi în timpul comunismului, se răspândeşte
şi în rândul altor categorii de evrei, încât, în aparenţă, după nume, o parte din
evrei au dispărut. Nu înseamnă că nu au mai existat şi evrei cu nume evreieşti. N-au
avut nici un fel de dificultăţi pentru afirmare socială, politică, profesională,
nici unii, nici alţii. Dimpotrivă, evreilor, majorităţii zdrobitoare, li s-a
asigurat, în viaţa României, locuri de şefi. Dăm în continuare o listă de evrei care
au format conducerea României în primii ani de domnie a comunismului, datele fiind
extrase din The Plot Against the Church, de Maurice Pinay, de la p.73-77 (Cf. Traian
Golea, Cum se regizează condamnarea unui popor, Romanian Historical Studies, 1996,
ed. II ,p. 7-9 ). Evrei în Guvernul României: 
1.Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn , Ministru de Externe şi agenta nr.1 a Moscovei
la Bucureşti.
2. Ilka Wassermann, reala directoare a Ministerului de Externe.
3.Iosif Chişinevschi, alias Jakob Broitman, vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri şi membru al Comitetului Central.
4. Teohari Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne.
5. Avram Bunaciu, alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunării Naţionale,
realul conducător al Adunării.
6. Lothar Rădăceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru.
7. Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galaţi, Ministru al Minelor
şi membru al Comitetului Central.
8. Moises Haupt, general, comandant militar al Capitalei.
9. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, şef al Securităţii, originar din
Brăila.
10. Heinz Gutman, şef al Serviciului Secret Civil.
11. William Suder, alias Wilman Suder , şef al Contra Spionajului.
12. Colonel Roman, alias Roman Walter, tatăl lui Petre Roman, şef al Serviciului de
Educaţie, Cultură şi Propagandă al Armatei.
13. Alexander Moghioroş, Ministru al Naţionalităţilor, evreu din Ungaria.
14. Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, şef al Comisiei de Control al
Străinilor.
15. Maior Lewin, evreu, fost ofiţer în Armata Roşie, şef al Cenzurei pentru presă.
16. Colonel Holban, alias Moscovich, şef al Securităţii pe Bucureşti.
17. George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general în Ministerul de Interne.
18. Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, şef al Departamentului pentru paşapoarte
în Ministerul de Externe.
19. Gheorghe Apostol, alias Gerschwin, preşedinte al Sindicatului Muncitoresc
20. Stupineanu, alias Stappnau, şef al Spionajului Economic.
21. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador al României în Elveţia.
22. Harry Fainaru, alias Hersch Feiner, şef de legaţie în Ambasada din Statele
Unite.
23. Ida Szillagy, evreică, prietenă a Anei Pauker. Reala conducătoare a Ambasadei
din Londra.
24. N. Lăzărescu, alias Burach Lazarovich, însărcinat de afaceri a României la
Paris.
25. Simon Oieru, alias Schaeffer, subsecretar de stat.
26. Aurel Baranga, alias Ariel Leibovich, inspector general în Departamentul Artelor.
27. Liuba Chişinevschi, alias Liuba Broitman, preşedintă a Femeilor Române
Antifasciste.
28. Lew Zeiger, evreu, director general în Ministerul Economiei.
29. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe.
30. Marcel Breslaşu, alias Mark Breslau, director general al Departamentului Artelor.
31. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor şef al Scânteii, conducea întreaga
campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului. In
acelaşi timp conducea şi înscenata campanie antisemită din România.
32. Samoila, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii.
33. Horea Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii.
34. Inginerul Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului România Liberă.
35. Jehan Mihai, alias Jakob Michael, şef al industriei cinematografice române.
36. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societăţii Radiofonice
Române.
37. Mihai Roller, evreu, necunoscut înainte de venirea sa în România, din Uniunea
Sovietică, Preşedinte al Academiei Române, autorul istoriei falsificate a Românilor.

38. Profesorul Weigel, tiranul Universităţii din Bucureşti. Conducea operaţia de
epurare a studenţilor anti comunişti.
39. Profesorul Lewin Bercovich, un alt tiran al Universităţii din Bucureşti, care
controla corpul profesoral, venit din Rusia.
40. Silviu Iosifescu, alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe Eminescu,
Alecsandri, Vlahuţă, de conţinutul care nu se armoniza cu comunismul.
41. Joan Vinter, alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al României.
42. Trei predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii au fost evrei,
Alexander Sencovich, Misha Levin şi Sam Asriel (Serban).
Extremiştii de stânga şi atrocităţile comise nu pot scăpa de verdictul: holocaust,
genocid, crimă la adresa umanităţii.
Considerăm că poporului român trebuie să i se ofere din partea organismelor
internaţionale evreieşti, din partea evreilor de pretutindeni şi din partea statului
Israel, pentru Holocaustul săvârşit de evreii comunişti împotriva românilor, suma de
2oo (două sute) miliarde euro.
II
Matatias Carp, evreu din România, în Cartea Neagră, Bucureşti, 1946, vol. 1, p. 48,
scrie „presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar fi adus acestei armate
de către evrei, cu prilejul retragerii din teritoriile cedate în 1940, Armata
Română, recucerind aceste teritorii în 1941…”
 Deci, după Matatias Carp, evreii, în 1940, nu s-au manifestat în nici un fel
împotriva militarilor români (presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar
fi adus..) .
În 1944, deşi armata română încetase orice luptă cu URSS, românii fiind angajaţi în
bătălii împotriva Armatei germane, sovieticii deportează în URSS pe cei 180 000 de
militari români, de pe linia frontului. Aceştia nu mai trăseseră nici un foc de armă
împotriva militarilor sovietici. Nu erau prizonieri în urma unor lupte. Foarte mulţi
îşi dorm somnul de veci în pământul lagărelor de exterminare. Teroarea comunistă
cuprinde întreaga Românie. Evreii comunişti preiau, progresiv, puterea sub protecţia
Armatei URSS, încât în 1948 sunt stăpânii absoluţi ai României. Nimeni nu îndrăznea
să aibă o altă părere despre holocaustul  (genocidul) împotriva românilor, din 1940
şi din prima jumătate a anului 1941, din teritoriile româneşti anexate de URSS şi
din anii de după război, din România cu graniţele de azi, fără riscul de a fi
condamnat la puşcărie pe viaţă, sau lichidat. Apar documente
 contrafăcute, mărturii şi declaraţii sub şantaj, ameninţări şi tortură.
 Istoricul american Nicholas M. Nagy–Talavera, evreu născut în România, în The Green
Shirts and the Others, Hoover Institutions Press, Standfort, California, 1970, p.
305, în ediţia în limba engleză, din România, din 2001, p.427 şi în ediţia în limba
română, din România, cu titlul Fascismul în Ungaria şi România (Subtitlul din
engleză, Fascism in Hungary and Romania, devine titlu), din 1996, la p.414, scrie:
„Ruşii au cerut cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de nord. Ultimatumul a fost
lapidar şi lipsit de orice echivoc. În haosul în care a urmat, generat de o
retragere românească dezordonată, s-au petrecut multe lucruri care nu ar fi trebuit
să se întâmple. Populaţia evreiască şi cea ucrainiană, în entuziasmul generat de
plecarea autorităţilor române, care făcuseră din această provincie, cea mai prost
administrată parte a ţării, i-au tratat pe românii în retragere într-un fel care
avea să-i coste
 scump un an mai târziu.” 
Trecuse un sfert de secol între lucrarea lui Matatias Carp şi cea a lui Nagy
-Talavera. Erau alte vremuri. Nagy-Talavera n-a mai avut curajul, ca predecesorul
său, să nege atrocităţile săvârşite de evrei în 1940.
Deci „s-au petrecut multe lucruri ce n-ar fi trebuit să se întâmple. Populaţia
evreiască şi ucrainiană…i-a tratat pe românii aflaţi în retragere într-un mod care
avea să-i coste scump un an mai târziu.” 
Este evident, în citatul de mai sus este vorba de fapte cutremurătoare, săvârşite de
evrei împotriva românilor, în 1940, altfel autorul nu le-ar fi considerat drept
cauză a ceea ce a urmat mai târziu, în 1941. De asemenea recunoaşte că s-a acţionat
atât asupra armatei române, cât şi asupra românilor civili. Din text mai reiese că
de vină este populaţia evreiască, nu numai evreii comunişti. Numai că şi Nagy
-Talavera face tot ce poate, ca aceste doar câteva rânduri despre genocidul evreilor
(holocaustul), din 1940, împotriva românilor, să se piardă în sutele de pagini ale
lucrării. Şi neprecizând „lucrurile ce n-ar fi trebuit să se întâmple”, cititorul
trece şi peste aceste doar câteva cuvinte, ca şi cum evreii n-ar fi de vină de crime
la adresa umanităţii. Că este aşa şi nu altfel, reiese fără echivoc, chiar din
titlul capitolului în care chiar şi cititorul versat descoperă cu greu aceste câteva
 rânduri: The Legion against Carolist Romania – Legiunea împotriva României
carliste. Cu alte cuvinte, legionarii împotriva României carliste. Numai că citatul
pe care l-am reprodus înseamnă Evreii împotriva României– o adevărată „carte
neagră” a genocidului evreiesc împotriva românilor.
Dacă în prima parte a acestui material destinat mass-mediei, am evitat să reproducem
unele documente, pentru a nu aduce la lumina zilei rănile adânci, deschise în fiinţa
poporului român, totuşi ne vedem siliţi să reţinem câteva. Toate se găsesc în arhiva
Ministerului Apărării Naţionale şi în unele cărţi de specialitate. Spre exemplu,
vezi Alex.- Mihai Stoenescu, Armata, mareşalul şi evreii, RAO International
Publishing Company, 1998:
„La Chişinău, 400-500 evrei comunişti constituiţi în bandă, înarmaţi unii cu puşti
şi revolvere, iar alţii cu pietre şi bastoane, au cerut directorului Ioneţ, medicul
spitalului de copii, ca imediat clădirea acestuia să fie predată. La încercarea
medicului de a calma spiritele, l-au împuşcat, după care au năvălit în spital,
devastându-l complet, iar pe copiii aflaţi internaţi, omorându-i şi aruncându-i
afară pe geamuri.”
„Populaţia evreiască de pretutindeni a avut o atitudine ostilă şi de sfidare,
batjocorind pe funcţionari, asasinând pe unii dintre ei, furând tezaurul
instituţiilor statului, etc.”
„În judeţul Cetatea Albă bande comuniste evreieşti au schingiuit preoţi, le-au ars
bărbile cu ţigări, au devastat bisericile.”
„Populaţia şi în special evreii s-au înarmat cu armament luat de la unităţile
noastre. Evreii din Basarabia continuau să atace fracţiuni izolate, la adăpostul
trupelor ruseşti.”
„Populaţia evreiască a ajutat la dezarmare.”
„Exodul populaţiei române constituie o dramă de nedescris. Locuitorii evrei
organizează pretutindeni–până şi în Galaţi– o adevărată rebeliune cu jafuri şi
omoruri.”
„Ciocniri între trupele române şi populaţia evreiască ce voia să sechestreze
trenurile de evacuare au avut loc şi la Ungheni, soldate cu morţi şi răniţi.”
„La îndemnul trupelor sovietice, unii militari minoritari din cadrul Armatei a 4 - a
şi a 3-a române au dezertat cu armamentul şi muniţia din dotare. Ulterior aceştia au
fost organizaţi în bande înarmate şi au acţionat împotriva fostelor unităţi.”
La 6 iulie 1940, pierderile Armatei române (primise ordin, pentru a evita războiul,
să nu răspundă la provocări) au fost următoarele: ucişi, răniţi, daţi dispăruţi -
356 cadre şi 42.876 soldaţi şi gradaţi.
„La Bolgrad, comuniştii circulau pe străzi având ca semn distinctiv steaua evreiască
cu 6 colţuri şi o panglică roşie.”
„Evreii din Chişinău au arborat drapele roşii, manifestând pe stradă şi barând
străzile spre gară pentru a nu permite retragerea funcţionarilor români; au ocupat
de asemenea localurile instituţiilor, comisarii Pascal Nicolae, Mateescu Constantin,
Severin şi Stol au fost executaţi de evrei în stradă.”
„În toate satele s-au arborat steaguri roşii şi în special evreii...”
Documentaţia e bogată, dar într-un articol de presă, puţine documente pot fi
reproduse. Unele, care evidenţiază sadismul evreilor, din timpul rebeliunii iudaice
din 1940, împotriva românilor, au fost evitate, dar niciodată nu e prea târziu.
Cuvintele lui Nicolae Iorga sunt edificatoare în sensul acesta:
„Se adună şi cresc văzând cu ochii documentele şi materialele, acte oficiale şi
declaraţiile luate sub jurământ. Înalţi magistraţi şi bravi ofiţeri, care şi-au
riscat viaţa ca să apere cu puterile lor retragerea şi exodul românilor, au văzut cu
ochii lor nenumărate acte de sălbăticie, uciderea nevinovaţilor, lovituri cu pietre
şi huiduieli. Toate aceste gesturi infame şi criminale au fost comise de evreimea
furioasă, ale cărei valuri de ură s-au deslănţuit ca sub o comandă nevăzută (s.n.).
De ce atâta ură?
Aşa ni se răsplăteşte bunăvoinţa şi toleranţa noastră?
Am acceptat acapararea şi stăpânirea iudaică multe decenii şi evreimea se răsbună în
ceasurile grele pe care le trăim. Şi de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă şi
publică de isprăvile bandelor ucigaşe de sectanţi sangvinari. Nebunia organizată
împotriva noastră a cuprins târguri, oraşe şi sate (s.n.). Fraţii noştri îşi
părăsesc copii bolnavi, părinţi bătrâni, averi agonisite cu trudă. În nenorocirea
lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald şi
un cuvânt înţelegător, fie şi numai sentimental, ar fi primit cu recunoştinţă. Li
s-au servit gloanţe, au fost sfârtecaţi cu topoare, destui dintre ei şi-au dat
sufletul. Li s-au smuls hainele şi li s-au furat ce aveau cu dânşii, ca apoi să fie
supuşi tratamentului hain şi vandalic(s.n.). Românimea aceasta, de o bunătate
prostească faţă de musafiri şi jecmănitori, merita un tratament ceva mai omenesc din
 partea evreimii care se lăuda până mai ieri că are sentimente calde şi frăţeşti
faţă de neamul nostru în nenorocire.” (De ce atâta ură?, în Neamul Românesc, din 6
iulie 1940).
Până şi avocaţi evrei, chemaţi prin profesie să apere pe cei nedreptăţiţi, au
participat la genocidul împotriva românilor, au fost lideri de grup de evrei
criminali, au întocmit liste pentru asasinate:
„În Soroca bande de comunişti evrei conduse de avocatul Michael Flexer după ce au
ocupat clădirea primăriei şi a poliţiei au asasinat în faţa statuii generalului
Poetaş pe comisarul Murafa şi ajutorul său Eustaţiu Gabriel.”
„În Chişinău listele de execuţii au fost întocmite de intelectuali comunişti evrei,
avocatul Carol Steinberbg, avocata Etea Dinar şi dr. Derevich.”
„Astăzi a fost ultima zi a evacuării şi a fost hotărâtă zi de doliu naţional. Evreii
şi comuniştii s-au purtat oribil. Asasinatele şi molestările.....”
Cititorul însuşi poate completa lista cu ororile săvârşite de evrei. Aşa, din Paul
Goma, Săptămâna Roşie, 28 iunie - 3 iulie 1940, sau Basarabia si evreii, Editura
Vremea XXI, 2004:
„Nu puţini erau înarmaţi si agitau liste negre, ameninţând pedepsirea celor figurând
acolo.”
La Cernăuţi „Evreii l-au împuşcat pe preotul bisericii catolice, pe câţiva gardieni.
Evreii tineri (15 - 16 ani) au dezarmat soldaţi, i - au pus să se dezbrace, apoi
i-au înjunghiat cu propriile baionete.”
„Imediat după plecarea soldaţilor români, evreii, în număr de câteva zeci de mii, în
afară de faptul că au comis tot felul de delicte, au deschis porţile închisorilor,
înarmând pe deţinuţi, au început cu furie să masacreze pe românii aflaţi pe străzi,
au jefuit băncile, casele particulare, au incendiat bisericile si palatele.” Iată
nume de evrei din Cernăuţi, căpetenii ai bandelor de evrei asasini, din timpul
genocidului antiromânesc: Marek Ficher, Filip Beer, Max Weissman, Bruell, dr.
Zuflucht, dr. Kehr, dr. Saşa Pimensohn. Sau de tineri evrei asasini: Aufleger
Feibis, Fisher, Abacumov, Eisinger, Sigi Bainer (Sigismund Brainer, sau Bayner,
Beiner – îl găsim apoi, în regimul comunist, la Cluj, la securitate, adevărat
torţionar, locţiitor al şefului serviciului anchete la Direcţia Regională a
Securităţii). Şi în Cernăuţi, evreii preiau puterea locală: Salo Brül – comisar,
Glaubah – primar, Hitzig –
 ajutor de primar, Meer (Beer) – prefect. Deci se cunosc şefii progromului
antiromânesc, prin asasinate la faţa locului şi prin încărcarea trenurilor de vite,
cu români, spre Siberia. La fel s-a întâmplat şi în alte localităţi. La Chişinău,
avocatul Steinberg – conducătorul sovietului comunal. La Chilia Nouă, dr.
Robinovici, medic primar al oraşului, şeful comitetului local. La Soroca, Leizer
Ghinsberg – conducătorul acţiunii teroriste. Lista poate continua cu alţi evrei, cu
sutele de evrei din conducerea comunistă, factori politici, de decizie, împreună
responsabili de genocidul împotriva românilor.
„Înşişi copiii evrei, dintre care unii chiar străjeri, aşteptau în gări trenurile
refugiaţilor, pentru a-i înjura şi a le arunca cu pietre şi orice obiecte care
cădeau la îndemână, creând o impresie oribilă.”
„Preotul Bujakovski din Tighina a fost împuşcat de teroriştii evrei.”
Spre o documentare mai largă, cititorul poate apela şi la Gheorghe Buzatu, Aşa a
început holocaustul împotriva Românilor, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1995:
„Incidentele, mai ales cu populaţia evreiască, au avut loc pretutindeni. Din această
cauză evacuările în multe locuri au fost imposibile. S-au împuşcat funcţionari, s-au
atacat chiar unităţi militare.”
Cititorul, dacă doreşte, are la dispoziţie o carte alcătuită doar din documente (128
la număr), reproduse după originalele din arhive – Locotenent – colonel Alesandru
Duţu, dr. Constantin Botoran, Situaţia evreilor din România,1939–1941,Editura Ţara
Noastră, Uniunea Vatra Românească, Bucureşti, 2003 (Carte interzisă şi trimisă la
topit): „În toate oraşele basarabene şi nord bucovinene...s-au format grupuri de
evrei înarmaţi, în majoritate tineri de ambele sexe, care numaidecât au început
acţiunea teroristă. Au fost împuşcaţi cu predilecţie funcţionarii judecătoreşti, cei
poliţieneşti, slujitorii altarului, precum şi funcţionarii financiari, aceştia din
urmă cu ocazia devalizării diferitelor casierii ale Statului... Au fost cazuri când
execuţiile au luat aspectul unei sinistre vânători de oameni, în care tot ce putea
constitui un element reprezentativ românesc stimula activitatea sângeroasă a
 tinerilor terorişti evrei.”
După ultima zi a evacuării Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa, de
către Armata română şi unele familii de români, evreii au continuat o altă evacuare,
umplând trenurile pentru animale, cu români pentru lagărele de exterminare din
Siberia. Epurare etnică prin holocaust în proporţie de masă. În România, din 1948,
umplu puşcăriile cu milioane de români, dintre care, sute de mii, vor fi lichidaţi.
Se impune cu necesitate înfiinţarea unei comisii pentru studierea holocaustului
(genocidului) evreilor împotriva românilor şi publicarea lucrărilor rezultate din
aceste cercetări.
                                                  
Societatea Culturală Bucureşti - Chişinău
Gheorghe Gavrilă Copil, preşedinte

      Tel.021-7456782