Buna ziua,
In vederea diminuarii pierderilor care vor rezulta din remiterea noilor decizii de revizuire, avand in vedere ca procesul nostru cu statul roman poate dura si 1-2 ani (inclusiv la CEDO), va informez ca, IMPREUNA CU UN GRUP DE COLEGI JURISTI, am studiat cu atentie actuala legislatie in domeniul pensiilor (Lege 119/2010, OUG nr.1/2011, Legea 263/2010 si HG NR 257/2011 referitoare la normele de aplicare a noi legi a pensiilor) si, CU AVIZUL CASEI DE AVOCATURA care ne reprezinta, am ajuns la concluzia ca putem valorifica la zi, anual, in procesul revizuirii/recalcularii si stagiile de cotizatie la asigurarile sociale dobandite dupa data pensionarii. Este de preferat ca valorificarea sa se faca abia dupa ce vom primi noile decizii de revizuire, deoarece conform OUG 1/2011.
Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (1) se cuvin astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacã cererea de revizuire, împreunã cu toate actele doveditoare, a fost depusã la casa de pensii sectorialã pânã la data de 1 ianuarie 2014;
Aceste aspecte ar fi de natura sa mimimalizeze pierderile din actualele cuantumuri ale colegilor din grup, sens in care va sugerez sa transmiteti si cunoscutilor dvs, deoarece multe persoane nu au cunostinte juridice si nici timp de asa ceva.
Cu stima
I Ciobotea
Cum procedam?
1. Va deplasati la Casa de pensii a municipiului Bucuresti (Calea Vitan nr. 6, Sector 3, Bucuresti, mijloace de transport in comun: tramvaie: 15, 19, 23, 30, 50, statia Posta Vitan, autobuze: 104, 123, 124 statia Vitan ) B IR OUL ELIBERARE ADEVERINTE - STAGII DE COTIZARE, ETAJ 1, CAMERA 1 (Program de lucru: luni-joi: 9.00 14.30, vineri 9.00 11.30) . Va informez ca nu este coada!!! SAU LA CASELE DE PENSII PUBLICE JUDETENE
2. La Casa de pensii, la biroul mentionat mai sus (avand C.I. asupra dvs.) se face o cerere , se plateste la casierie (se afla tot la etajul 1) 15 lei si se obtine Adeverinţa de venituri in baza declaratiilor privind evidenţa nominală a asiguratilor si a obligatiilor de plată catre bugetul asigurarilor sociale de stat
3. Se face o copie la respectiva adeverinta
4. Se intocmeste cererea de recalculare a pensiei pentru stagiile de cotizare realizate dupa data inscrierii la pensie (vezi modelul atasat)
5. Se anexeaza la respectiva cerere:
• Adeverinţă eliberată de Casa de pensii a Mun. Bucuresti in baza declaratiilor privind evidenţa nominală a asiguratilor si a obligatiilor de
Plată catre bugetul asigurarilor sociale de stat, în original şi copie
• Carte de identitate, în copie;
• Ultimul talon de pensie (pe luna aprilie 2011), în copie;
• Baza legală (extras) pentru recalcularea pensiei militare prin adăugarea stagiilor de cotizare realizate după data inscrierii la pensie, vezi documentul atasat)
• 6. Se introduc documentele intr-un plic, si se transmit prin C.N. „Poşta Română" S.A. (‘’ cu confirmare de primire ‘’) la sediul Caselor de Pensii sectoriale ale...
• Comisia de contestatii pensii din MApN, Bucuresti, str. Drumul Taberei, nr. 7-9, Sector 6, Cod postal 061416;
• Comisia de contestatii pensii din MAI, Bucuresti, str. George Georgescu, nr.3, Sector 4, Cod postal 040131;
• Comisia de contestatii pensii din SRI, Bucuresti, Unitatea Militara 0472 Bucuresti, str. Amzei, nr. 4 sector 1
7. Dovada transmiterii documentelor (chitanta) si confirmarea de primire se ataseaza la copia documentelor ce au fost transmise la Casele de pensii sectoriale
HOTARARE nr. 257 din 20 martie 2011
Pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
ART. 134
(1) Pensia poate fi recalculatã, la cerere, prin adãugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
(2) Pensia pentru limitã de vârstã poate fi recalculatã, la cerere, prin adãugarea stagiilor de
Cotizare realizate dupã data înscrierii la pensie
(3) La recalcularea pensiilor pentru limitã de vârstã, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a legii, se utilizeazã stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei (in cazul nostru de 20 de ani)
(4) La recalcularea pensiilor anticipate şi anticipate parţiale în condiţiile alin. (1), stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a legii, se calculeazã punctajul mediu anual aferent stagiului/veniturilor adãugate potrivit legii şi se menţine procentul de diminuare, luat în calcul la stabilirea pensiei anticipate parţiale.
(5) La recalcularea pensiilor de invaliditate în condiţiile alin. (1), stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a legii, se calculeazã punctajul mediu anual aferent stagiului/veniturilor adãugate potrivit legii, iar punctajul aferent stagiului potenţial se determinã cu respectarea condiţiilor şi modalitãţii de calcul de la ultima decizie de stabilire/modificare a drepturilor de pensie.
(6) Pensia poate fi recalculatã, la cerere, în cazul depunerii unor declaraţii rectificative, de naturã a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.
(7) Drepturile recalculate potrivit alin. (1)-(6) se acordã începând cu luna urmãtoare celei în care a fost înregistratã solicitarea.
IMPORTANT : Conform art. 134 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Deci, cu cat facem mai repede cererea cu atat avem mai mult de castigat.
joi, 28 aprilie 2011
joi, 14 aprilie 2011
CONTESTATIE STATUT
Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul ..........................................
DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta
CONTESTAŢIE
la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a ...........................................
Prin prezenta cerere contest încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului asupra gradului militar,
pentru următoarele
MOTIVE
Revizuirea deciziei nelegale de recalculare a pensiei, nu prevede în expunerea temeiului legal şi recăpătarea dreptului subsemnatului asupra gradului militar deţinut până la data de 31.12.2010, când prin dispoziţiile Legii nr. 119/2010, modificată şi ale Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, a fost abrogată Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, dar şi unele prevederi din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, modificată, în care se stipulau dreptul de proprietate al cadrului militar asupra gradului dobândit.
Abrogarea acestor prevederi echivalează cu degradarea mea militară, „pedeapsă” suplimentară prevăzută doar de legea penală.
Astfel, potrivit art. 3 din Legea 80/1995 – ,,Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege”, iar potrivit art. 69 din Legea 80/1995 - Degradarea militară se aplică, în condiţiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezervă şi în retragere, condamnate la pedeapsa complementară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.
Potrivit art. 67 Cod Penal - Degradarea militară este definită ca: „Pedeapsa complementară a degradării militare şi care constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă. Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnaţilor militari şi rezervişti, dacă pedeapsa principala stabilită este închisoarea mai mare de 10 ani sau detenţiunea pe viaţă.
De asemenea, degradarea militară poate fi aplicată condamnaţilor militari şi rezervişti pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă pedeapsa principală stabilită este de cel puţin 5 ani şi de cel mult 10 ani.
Cum gradul militar are conţinut patrimonial (prin coeficientul de grad care mi s-a luat în calcul la stabilirea pensiei militare în baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010), consider că lipsirea de acest drept este în afara prevederilor constituţionale şi a dreptului comunitar, şi reprezintă o vătămare a drepturilor mele.
Prin transformarea pensiei militare, stabilita în baza Legii 164/2001, ca lege anterioară apariţiei Legii nr.119/2010, în pensie pe baza principiului contributivităţii, conform Legii 119/2010, sunt degradat militar, nelegal şi abuziv, contrar dispoziţiilor legale anterior menţionate, în sensul ca nu mai beneficiez de prevederile art. 11 Legea 80/1995, modificată.
Menţionez faptul că până la data întocmirii contestaţiei nu am săvârşit nici o faptă care să conducă la infracţiuni pentru care să mi se aplice pedeapsa complementară a degradării militare şi la pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă.
Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, şi faptul că prin decizia de revizuire a pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, nu se repară o nedreptate, ci se menţine abuzul privind privarea de dreptului meu de a beneficia de gradul dobândit legal, mă consider vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, cu recuperarea dreptului meu asupra gradului militar, acordat legal de statul român, în conformitate cu legile şi regulamentele militare.
Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.
Semnătura Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
.............................................
DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta
CONTESTAŢIE
la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a ...........................................
Prin prezenta cerere contest încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului asupra gradului militar,
pentru următoarele
MOTIVE
Revizuirea deciziei nelegale de recalculare a pensiei, nu prevede în expunerea temeiului legal şi recăpătarea dreptului subsemnatului asupra gradului militar deţinut până la data de 31.12.2010, când prin dispoziţiile Legii nr. 119/2010, modificată şi ale Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, a fost abrogată Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, dar şi unele prevederi din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, modificată, în care se stipulau dreptul de proprietate al cadrului militar asupra gradului dobândit.
Abrogarea acestor prevederi echivalează cu degradarea mea militară, „pedeapsă” suplimentară prevăzută doar de legea penală.
Astfel, potrivit art. 3 din Legea 80/1995 – ,,Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege”, iar potrivit art. 69 din Legea 80/1995 - Degradarea militară se aplică, în condiţiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezervă şi în retragere, condamnate la pedeapsa complementară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.
Potrivit art. 67 Cod Penal - Degradarea militară este definită ca: „Pedeapsa complementară a degradării militare şi care constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă. Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnaţilor militari şi rezervişti, dacă pedeapsa principala stabilită este închisoarea mai mare de 10 ani sau detenţiunea pe viaţă.
De asemenea, degradarea militară poate fi aplicată condamnaţilor militari şi rezervişti pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă pedeapsa principală stabilită este de cel puţin 5 ani şi de cel mult 10 ani.
Cum gradul militar are conţinut patrimonial (prin coeficientul de grad care mi s-a luat în calcul la stabilirea pensiei militare în baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010), consider că lipsirea de acest drept este în afara prevederilor constituţionale şi a dreptului comunitar, şi reprezintă o vătămare a drepturilor mele.
Prin transformarea pensiei militare, stabilita în baza Legii 164/2001, ca lege anterioară apariţiei Legii nr.119/2010, în pensie pe baza principiului contributivităţii, conform Legii 119/2010, sunt degradat militar, nelegal şi abuziv, contrar dispoziţiilor legale anterior menţionate, în sensul ca nu mai beneficiez de prevederile art. 11 Legea 80/1995, modificată.
Menţionez faptul că până la data întocmirii contestaţiei nu am săvârşit nici o faptă care să conducă la infracţiuni pentru care să mi se aplice pedeapsa complementară a degradării militare şi la pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă.
Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, şi faptul că prin decizia de revizuire a pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, nu se repară o nedreptate, ci se menţine abuzul privind privarea de dreptului meu de a beneficia de gradul dobândit legal, mă consider vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, cu recuperarea dreptului meu asupra gradului militar, acordat legal de statul român, în conformitate cu legile şi regulamentele militare.
Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.
Semnătura Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
.............................................
vineri, 8 aprilie 2011
Catre toti cei interesati, membri sau nu ai SCMD
Reamintim tuturor celor interesati ca SCMD nu ataca in justitie, la ora actuala, (contrar borsului de partid pe care il mananca indeosebi oficialii MApN) o Hotarare de Guvern (HG 735/2010) lichidata inca de la 28.09.2010, ci consecintele ei: deciziile de pensie recalculata, emise si primite sau nu de dumneavoastra in perioada 20.12.2010-07.01.2011 (unii ati primit o decizie - “”recalculata”” pe baza salariului mediu, altii doua - a doua “”recalculata”” pe “”algoritm””, altii trei - a treia fiind in urma contestarii personale, altii nici una, in special cei de la SRI.)
Aceste decizii fiind emise ilegal pe perioada de suspendare, sunt nule de drept. Ele insa constituie obiectul “revizuirii” de catre OUG 1/2011. OUG 1 este asadar o noua mare ticalosie a Puterii care incearca sa dea certificat de legalitate unei ilegalitati. Contrar ordinului primit in ziua de 07.02.2011 la Bucuresti, de a solutiona “litigiile “ pe rol… prin ”retinerea lipsei de obiect”, deoarece HG 735 a fost abrogata, multi judecatori dovedesc profesionalism, curaj si constiinta.
Patru complete de judecata au decis ca avem dreptate, admitand, pe pasul 1a, ca deciziile de pensii recalculate sunt nule de drept. Deci implicit ca OUG 1/2011, pe care hotii de partid si de stat portocalii vor sa o transforme in lege in aceste zile, este fara obiect, pentru ca nu poate sa revizuiasca ceva ce nu exista.
Cele patru victorii au fost obtinute la Alexandria (2), Turnu Severin (1), Constanta (1).
Astazi de dimineata s-a pronuntat in favoarea noastra, tot in sensul nulitatii deciziilor pe care gasca Boc vrea sa le revizuiasca, si completul de judecata de la Giurgiu.
Cand aceste cinci victorii se vor transforma in cincizeci, vom avea cateva intrebari de pus Guvernului, Parlamentului, Presedintelui si forurilor internationale. Pentru ca Romania este o republica europeana, nu o ”Jamahirie”!
La multi ani de Sfintele Sarbatori de Pasti si la multe victorii!
Honor et Patria! Vae victis!
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
Aceste decizii fiind emise ilegal pe perioada de suspendare, sunt nule de drept. Ele insa constituie obiectul “revizuirii” de catre OUG 1/2011. OUG 1 este asadar o noua mare ticalosie a Puterii care incearca sa dea certificat de legalitate unei ilegalitati. Contrar ordinului primit in ziua de 07.02.2011 la Bucuresti, de a solutiona “litigiile “ pe rol… prin ”retinerea lipsei de obiect”, deoarece HG 735 a fost abrogata, multi judecatori dovedesc profesionalism, curaj si constiinta.
Patru complete de judecata au decis ca avem dreptate, admitand, pe pasul 1a, ca deciziile de pensii recalculate sunt nule de drept. Deci implicit ca OUG 1/2011, pe care hotii de partid si de stat portocalii vor sa o transforme in lege in aceste zile, este fara obiect, pentru ca nu poate sa revizuiasca ceva ce nu exista.
Cele patru victorii au fost obtinute la Alexandria (2), Turnu Severin (1), Constanta (1).
Astazi de dimineata s-a pronuntat in favoarea noastra, tot in sensul nulitatii deciziilor pe care gasca Boc vrea sa le revizuiasca, si completul de judecata de la Giurgiu.
Cand aceste cinci victorii se vor transforma in cincizeci, vom avea cateva intrebari de pus Guvernului, Parlamentului, Presedintelui si forurilor internationale. Pentru ca Romania este o republica europeana, nu o ”Jamahirie”!
La multi ani de Sfintele Sarbatori de Pasti si la multe victorii!
Honor et Patria! Vae victis!
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
CINE SE VA PUTEA ANGAJA IN SECTORUL BUGETAR IN 2011
Cine se va putea angaja in sectorul bugetar in 2011? Vezi conditiile necesare
HG 286/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 221 din 31 martie 2011.
Actul normativ prevede aprobarea Regulamentului-cadru de stabilire a conditiilor de organizare si a modului de desfasurare a concursului/examenului de ocupare a posturilor vacante sau temporar vacante corespunzatoare functiilor contractuale si a criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale in cazul examenului de promovare in grade ori trepte profesionale a personalului contractual din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.
Astfel, in cuprinsul Regulamentului se stabilesc:
- conditiile pentru participarea la concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant;
- organizarea si desfasurarea concursului;
- modalitatea de constituire a comisiei de solutionare a contestatiilor si procedura de solutionare a contestatiilor;
- cazurile in care se poate suspenda, respectiv amana concursul pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante pentru personalul contractual.
De asemenea, se stabilesc criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale in cazul examenului de promovare in grade ori trepte profesionale a personalului contractual din cadrul sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.
Ministerul Muncii precizeaza faptul ca vor fi avute in vedere prevederile legale privind reducerea cheltuielilor publice, in masura in care acestea sunt adoptate si produc efecte juridice.
Cine poate opta pentru un post in sectorul bugetar?
Poate participa la concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant, in cazul personalului contractual, persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) cunoaste limba romana, scris si vorbit;
c) are varsta de minimum 18 ani impliniti;
d) are capacitate deplina de exercitiu;
e) are o stare de sanatate corespunzatoare postului pentru care candideaza, atestata pe baza fisei de examen medical;
f) indeplineste conditiile de studii si vechime conform cerintelor postului scos la concurs;
g) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
Dosarul de concurs
Pentru inscrierea la concurs candidatii vor prezenta un dosar de concurs care va contine urmatoarele documente:
a) cerere de inscriere la concurs;
b) copia actului de identitate;
c) copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea unor specializari;
d) copie conform cu originalul a carnetului de munca sau, dupa caz, o adeverinta care sa ateste vechimea in munca si, dupa caz, in specialitate;
e) cazierul judiciar;
f) adeverinta medicala care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare;
g) curriculum vitae;
h) copie a certificatului de casatorie (daca este cazul).
Organizarea si desfasurarea concursului
Inainte cu cel putin 15 de zile de data stabilita pentru proba scrisa, autoritatea ori institutia publica organizatoare a concursului are obligatia asigurarii publicitatii concursului.
Anuntul va fi afisat la sediul si, dupa caz, pe site-ul institutiei. Anuntul va contine conditiile de participare si conditiile de desfasurare a concursului, bibliografia, tematica si alte date necesare desfasurarii concursului. Bibliografia cuprinde acte normative, lucrari, articole de specialitate sau surse de informare si documentare expres indicate, cu relevanta pentru postul vacant/temporar vacant pentru care se organizeaza concursul. Tematica concursului se stabileste pe baza bibliografiei.
In situatia in care autoritatile sau institutiile publice considera necesar, pot asigura publicarea anuntului si prin alte forme de publicitate suplimentare.
Concursul pentru ocuparea unui post vacant/temporar vacant consta in 3 etape succesive, dupa cum urmeaza:
a) selectia dosarelor de inscriere;
b) proba scrisa;
c) interviul.
Tematica si bibliografia pentru proba scrisa si interviu, conditiile si cerintele specifice pentru ocuparea postului vacant/temporar vacant se propun de catre structura organizatorica in cadrul caruia se afla postul. Se pot prezenta la urmatoarea etapa numai candidatii declarati admisi la etapa precedenta.
In vederea participarii la concurs, in termen de 10 de zile de la data afisarii anuntului, candidatii depun dosarul de concurs. in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data expirarii termenului de depunere a dosarelor, comisia de concurs are obligatia de a selecta dosarele de concurs pe baza indeplinirii conditiilor de participare la concurs.
Rezultatele selectarii dosarelor de inscriere se afiseaza de catre secretarul comisiei de concurs, cu mentiunea "admis" sau "respins", insotita de motivul respingerii dosarului, la sediul autoritatii ori institutiei publice organizatoare a concursului.
Pana in ultima zi prevazuta pentru selectia dosarelor, membrii comisiei de concurs pot solicita candidatilor informatii sau alte documente relevante pentru desfasurarea concursului.
Contestatiile cu privire la rezultatul selectiei dosarelor de inscriere se depun la secretarul comisiei de solutionare a contestatiilor in maximum 24 de ore de la afisarea rezultatelor selectiei dosarelor de catre comisia de examinare; nu se iau in considerare zilele nelucratoare.
Contestatiile cu privire la rezultatele selectiei dosarelor se solutioneaza si se afiseaza la sediul institutiei organizatoare a concursului in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere; nu se iau in considerare zilele nelucratoare.
Proba scrisa consta in redactarea unei lucrari si/sau in rezolvarea unor teste-grila.
Prin proba scrisa se testeaza cunostintele teoretice si abilitatile practice necesare ocuparii postului pentru care se organizeaza concursul.
Subiectele pentru proba scrisa se stabilesc pe baza bibliografiei si a tematicii de concurs, astfel incat sa reflecte capacitatea de analiza si sinteza a candidatilor, in concordanta cu nivelul si specificul postului pentru care se organizeaza concursul. Pentru candidatii la ocuparea aceluiasi post, subiectele sunt identice in cadrul aceluiasi concurs, cu exceptia cazului in care concursul se desfasoara in mai multe serii.
Comisia de concurs stabileste subiectele si alcatuieste seturile de subiecte pentru proba scrisa, in ziua in care se desfasoara proba scrisa. Pe baza propunerilor membrilor comisiei de concurs sunt intocmite minimum doua seturi de subiecte care vor fi prezentate candidatilor. Membrii comisiei de concurs raspund individual pentru asigurarea confidentialitatii subiectelor propuse
In cazul in care proba scrisa consta in rezolvarea unor teste-grila, intrebarile pot fi formulate cu cel mult doua zile inainte de proba scrisa, cu conditia ca numarul acestora sa fie de 3 ori mai mare decat numarul intrebarilor stabilit pentru fiecare test-grila. intrebarile pentru fiecare test-grila se stabilesc in ziua in care se desfasoara proba scrisa, inainte de inceperea acestei probe.
In cazul concursurilor organizate pentru ocuparea posturilor vacante/temporar vacante de conducere, punctajul maxim stabilit pentru testele-grila nu poate depasi 30% din punctajul probei scrise, diferenta de punctaj fiind alocata subiectelor de sinteza sau rezolvarii unor situatii practice.
In cadrul interviului se testeaza abilitatile, aptitudinile si motivatia candidatilor. Proba interviului poate fi sustinuta doar de catre acei candidati declarati admisi la proba scrisa.
Interviul se realizeaza conform planului de interviu intocmit de comisia de concurs in ziua desfasurarii acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea planului de interviu sunt:
a) abilitatile de comunicare;
b) capacitatea de analiza si sinteza;
c) abilitatile impuse de functie;
d) motivatia candidatului;
e) comportamentul in situatiile de criza.
Pentru posturile de conducere planul de interviu include si elemente referitoare la:
a) capacitatea de a lua decizii si de a evalua impactul acestora;
b) exercitarea controlului decizional;
c) capacitatea manageriala.
Interviul se sustine, de regula, intr-un termen de maximum 5 zile lucratoare de la data sustinerii probei scrise.
Sunt declarati admisi la proba scrisa candidatii care au obtinut minimum 70 de puncte.
nterviul se noteaza pe baza criteriilor prevazute si a punctajelor maxime stabilite de comisia de concurs pentru aceste criterii prin planul de interviu. Membrii comisiei de concurs acorda, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevazute. Punctajele se acorda de catre fiecare membru al comisiei de concurs in parte, pentru fiecare candidat, si se noteaza in borderoul de notare.
Candidatii carora li s-a aprobat angajarea sunt obligati sa se prezinte la post in termen de maximum 15 zile calendaristice de la data luarii la cunostinta.
in cazul in care candidatul admis nu poate respecta termenul mentionat, acesta se va adresa in scris institutiei prezentand motivele intarzierii si termenul la care se poate prezenta la post.
Contractul de munca se incheie pe perioada absentei titularului postului in cazul concursului pentru ocuparea unui post temporar vacant.
In cazul neprezentarii la post la termenul stabilit, postul este declarat vacant, urmand sa se organizeze un nou concurs/examen sau sa se comunice urmatoarei persoane, declarata reusita la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv, dupa caz.
Promovarea in grade sau trepte profesionale
Promovarea in grade sau trepte profesionale a personalului contractual se face prin examen. Examenul consta in sustinerea a doua etape: proba scrisa si interviul.
Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de promovare in grade sau trepte profesionale a personalului contractual se aproba prin act al conducatorului autoritatii sau institutiei publice.
Pentru a participa la examenul de promovare in grade sau trepte profesionale imediat superioare, candidatul trebuie sa fi obtinut calificativul "foarte bine" la evaluarea performantelor profesionale individuale cel putin de doua ori in ultimii 3 ani.
Comisia de examinare desemnata prin act administrativ de catre ordonatorul de credite bugetare din care fac parte sindicatele, si dupa caz, reprezentantii salariatilor va evalua performantele profesionale individuale in cadrul examenului de promovare in grade sau trepte profesionale pe baza urmatoarelor criterii:
a) abilitati impuse de functie, pe baza unei probe scrise/test-grila din domeniul de activitate al angajatului, care sa ateste pregatirea profesionala si gradul de acumulare a experientei profesionale;
b) comportamentul in situatii de criza;
c) asumarea responsabilitatii;
d) initiativa si creativitatea.
Evaluarea performantelor profesionale individuale anuale ale persoanlului contractual se face pe baza in conformitate cu art.26 alin.6 din Legea nr.284/2010.
Criteriile prevazute la art. 17 lit. b)-d) se evalueaza in cadrul probei orale pe baza de interviu. Comisia de examinare poate stabili si alte criterii de evaluare specifice.
Comisia de examinare este formata din 3 membri, dupa cum urmeaza:
a) 2 membri din cadrul institutiei sau autoritatii publice, dintre care cel putin un membru trebuie sa aiba experienta si cunostintele necesare in domeniul postului in care se face promovarea;
b) un membru de sindicat sau, dupa caz, un reprezentant al salariatilor.
Pentru solutionarea contestatiilor prin act administrativ al ordonatorului de credite bugetare se constituie comisia de solutionare a contestatiilor.
Calitatea de membru in comisia de examinare este incompatibila cu calitatea de membru in comisia de solutionare a contestatiilor. Cel putin un membru din comisia de solutionare a contestatiilor trebuie sa aiba experienta si cunostintele necesare in domeniul postului in care se face promovarea.
Evaluarea activitatii persoanelor incadrate in functii contractuale de debutant se face, pe baza de examen, in termen de 5 zile lucratoare de la terminarea perioadei de stagiu, de regula, de catre conducatorul compartimentului in care debutantul urmeaza sa isi desfasoare activitatea, pe baza urmatoarelor criterii:
a) gradul de cunoastere a reglementarilor specifice domeniului de activitate;
b) gradul de adaptabilitate si flexibilitate in indeplinirea atributiilor;
c) capacitatea de a lucra in echipa, de a sprijini activitatea echipei in realizarea obiectivelor acesteia.
Preluat de pe Avocat.net
HG 286/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 221 din 31 martie 2011.
Actul normativ prevede aprobarea Regulamentului-cadru de stabilire a conditiilor de organizare si a modului de desfasurare a concursului/examenului de ocupare a posturilor vacante sau temporar vacante corespunzatoare functiilor contractuale si a criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale in cazul examenului de promovare in grade ori trepte profesionale a personalului contractual din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.
Astfel, in cuprinsul Regulamentului se stabilesc:
- conditiile pentru participarea la concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant;
- organizarea si desfasurarea concursului;
- modalitatea de constituire a comisiei de solutionare a contestatiilor si procedura de solutionare a contestatiilor;
- cazurile in care se poate suspenda, respectiv amana concursul pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante pentru personalul contractual.
De asemenea, se stabilesc criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale in cazul examenului de promovare in grade ori trepte profesionale a personalului contractual din cadrul sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.
Ministerul Muncii precizeaza faptul ca vor fi avute in vedere prevederile legale privind reducerea cheltuielilor publice, in masura in care acestea sunt adoptate si produc efecte juridice.
Cine poate opta pentru un post in sectorul bugetar?
Poate participa la concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant, in cazul personalului contractual, persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) cunoaste limba romana, scris si vorbit;
c) are varsta de minimum 18 ani impliniti;
d) are capacitate deplina de exercitiu;
e) are o stare de sanatate corespunzatoare postului pentru care candideaza, atestata pe baza fisei de examen medical;
f) indeplineste conditiile de studii si vechime conform cerintelor postului scos la concurs;
g) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
Dosarul de concurs
Pentru inscrierea la concurs candidatii vor prezenta un dosar de concurs care va contine urmatoarele documente:
a) cerere de inscriere la concurs;
b) copia actului de identitate;
c) copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea unor specializari;
d) copie conform cu originalul a carnetului de munca sau, dupa caz, o adeverinta care sa ateste vechimea in munca si, dupa caz, in specialitate;
e) cazierul judiciar;
f) adeverinta medicala care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare;
g) curriculum vitae;
h) copie a certificatului de casatorie (daca este cazul).
Organizarea si desfasurarea concursului
Inainte cu cel putin 15 de zile de data stabilita pentru proba scrisa, autoritatea ori institutia publica organizatoare a concursului are obligatia asigurarii publicitatii concursului.
Anuntul va fi afisat la sediul si, dupa caz, pe site-ul institutiei. Anuntul va contine conditiile de participare si conditiile de desfasurare a concursului, bibliografia, tematica si alte date necesare desfasurarii concursului. Bibliografia cuprinde acte normative, lucrari, articole de specialitate sau surse de informare si documentare expres indicate, cu relevanta pentru postul vacant/temporar vacant pentru care se organizeaza concursul. Tematica concursului se stabileste pe baza bibliografiei.
In situatia in care autoritatile sau institutiile publice considera necesar, pot asigura publicarea anuntului si prin alte forme de publicitate suplimentare.
Concursul pentru ocuparea unui post vacant/temporar vacant consta in 3 etape succesive, dupa cum urmeaza:
a) selectia dosarelor de inscriere;
b) proba scrisa;
c) interviul.
Tematica si bibliografia pentru proba scrisa si interviu, conditiile si cerintele specifice pentru ocuparea postului vacant/temporar vacant se propun de catre structura organizatorica in cadrul caruia se afla postul. Se pot prezenta la urmatoarea etapa numai candidatii declarati admisi la etapa precedenta.
In vederea participarii la concurs, in termen de 10 de zile de la data afisarii anuntului, candidatii depun dosarul de concurs. in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data expirarii termenului de depunere a dosarelor, comisia de concurs are obligatia de a selecta dosarele de concurs pe baza indeplinirii conditiilor de participare la concurs.
Rezultatele selectarii dosarelor de inscriere se afiseaza de catre secretarul comisiei de concurs, cu mentiunea "admis" sau "respins", insotita de motivul respingerii dosarului, la sediul autoritatii ori institutiei publice organizatoare a concursului.
Pana in ultima zi prevazuta pentru selectia dosarelor, membrii comisiei de concurs pot solicita candidatilor informatii sau alte documente relevante pentru desfasurarea concursului.
Contestatiile cu privire la rezultatul selectiei dosarelor de inscriere se depun la secretarul comisiei de solutionare a contestatiilor in maximum 24 de ore de la afisarea rezultatelor selectiei dosarelor de catre comisia de examinare; nu se iau in considerare zilele nelucratoare.
Contestatiile cu privire la rezultatele selectiei dosarelor se solutioneaza si se afiseaza la sediul institutiei organizatoare a concursului in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere; nu se iau in considerare zilele nelucratoare.
Proba scrisa consta in redactarea unei lucrari si/sau in rezolvarea unor teste-grila.
Prin proba scrisa se testeaza cunostintele teoretice si abilitatile practice necesare ocuparii postului pentru care se organizeaza concursul.
Subiectele pentru proba scrisa se stabilesc pe baza bibliografiei si a tematicii de concurs, astfel incat sa reflecte capacitatea de analiza si sinteza a candidatilor, in concordanta cu nivelul si specificul postului pentru care se organizeaza concursul. Pentru candidatii la ocuparea aceluiasi post, subiectele sunt identice in cadrul aceluiasi concurs, cu exceptia cazului in care concursul se desfasoara in mai multe serii.
Comisia de concurs stabileste subiectele si alcatuieste seturile de subiecte pentru proba scrisa, in ziua in care se desfasoara proba scrisa. Pe baza propunerilor membrilor comisiei de concurs sunt intocmite minimum doua seturi de subiecte care vor fi prezentate candidatilor. Membrii comisiei de concurs raspund individual pentru asigurarea confidentialitatii subiectelor propuse
In cazul in care proba scrisa consta in rezolvarea unor teste-grila, intrebarile pot fi formulate cu cel mult doua zile inainte de proba scrisa, cu conditia ca numarul acestora sa fie de 3 ori mai mare decat numarul intrebarilor stabilit pentru fiecare test-grila. intrebarile pentru fiecare test-grila se stabilesc in ziua in care se desfasoara proba scrisa, inainte de inceperea acestei probe.
In cazul concursurilor organizate pentru ocuparea posturilor vacante/temporar vacante de conducere, punctajul maxim stabilit pentru testele-grila nu poate depasi 30% din punctajul probei scrise, diferenta de punctaj fiind alocata subiectelor de sinteza sau rezolvarii unor situatii practice.
In cadrul interviului se testeaza abilitatile, aptitudinile si motivatia candidatilor. Proba interviului poate fi sustinuta doar de catre acei candidati declarati admisi la proba scrisa.
Interviul se realizeaza conform planului de interviu intocmit de comisia de concurs in ziua desfasurarii acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea planului de interviu sunt:
a) abilitatile de comunicare;
b) capacitatea de analiza si sinteza;
c) abilitatile impuse de functie;
d) motivatia candidatului;
e) comportamentul in situatiile de criza.
Pentru posturile de conducere planul de interviu include si elemente referitoare la:
a) capacitatea de a lua decizii si de a evalua impactul acestora;
b) exercitarea controlului decizional;
c) capacitatea manageriala.
Interviul se sustine, de regula, intr-un termen de maximum 5 zile lucratoare de la data sustinerii probei scrise.
Sunt declarati admisi la proba scrisa candidatii care au obtinut minimum 70 de puncte.
nterviul se noteaza pe baza criteriilor prevazute si a punctajelor maxime stabilite de comisia de concurs pentru aceste criterii prin planul de interviu. Membrii comisiei de concurs acorda, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevazute. Punctajele se acorda de catre fiecare membru al comisiei de concurs in parte, pentru fiecare candidat, si se noteaza in borderoul de notare.
Candidatii carora li s-a aprobat angajarea sunt obligati sa se prezinte la post in termen de maximum 15 zile calendaristice de la data luarii la cunostinta.
in cazul in care candidatul admis nu poate respecta termenul mentionat, acesta se va adresa in scris institutiei prezentand motivele intarzierii si termenul la care se poate prezenta la post.
Contractul de munca se incheie pe perioada absentei titularului postului in cazul concursului pentru ocuparea unui post temporar vacant.
In cazul neprezentarii la post la termenul stabilit, postul este declarat vacant, urmand sa se organizeze un nou concurs/examen sau sa se comunice urmatoarei persoane, declarata reusita la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv, dupa caz.
Promovarea in grade sau trepte profesionale
Promovarea in grade sau trepte profesionale a personalului contractual se face prin examen. Examenul consta in sustinerea a doua etape: proba scrisa si interviul.
Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de promovare in grade sau trepte profesionale a personalului contractual se aproba prin act al conducatorului autoritatii sau institutiei publice.
Pentru a participa la examenul de promovare in grade sau trepte profesionale imediat superioare, candidatul trebuie sa fi obtinut calificativul "foarte bine" la evaluarea performantelor profesionale individuale cel putin de doua ori in ultimii 3 ani.
Comisia de examinare desemnata prin act administrativ de catre ordonatorul de credite bugetare din care fac parte sindicatele, si dupa caz, reprezentantii salariatilor va evalua performantele profesionale individuale in cadrul examenului de promovare in grade sau trepte profesionale pe baza urmatoarelor criterii:
a) abilitati impuse de functie, pe baza unei probe scrise/test-grila din domeniul de activitate al angajatului, care sa ateste pregatirea profesionala si gradul de acumulare a experientei profesionale;
b) comportamentul in situatii de criza;
c) asumarea responsabilitatii;
d) initiativa si creativitatea.
Evaluarea performantelor profesionale individuale anuale ale persoanlului contractual se face pe baza in conformitate cu art.26 alin.6 din Legea nr.284/2010.
Criteriile prevazute la art. 17 lit. b)-d) se evalueaza in cadrul probei orale pe baza de interviu. Comisia de examinare poate stabili si alte criterii de evaluare specifice.
Comisia de examinare este formata din 3 membri, dupa cum urmeaza:
a) 2 membri din cadrul institutiei sau autoritatii publice, dintre care cel putin un membru trebuie sa aiba experienta si cunostintele necesare in domeniul postului in care se face promovarea;
b) un membru de sindicat sau, dupa caz, un reprezentant al salariatilor.
Pentru solutionarea contestatiilor prin act administrativ al ordonatorului de credite bugetare se constituie comisia de solutionare a contestatiilor.
Calitatea de membru in comisia de examinare este incompatibila cu calitatea de membru in comisia de solutionare a contestatiilor. Cel putin un membru din comisia de solutionare a contestatiilor trebuie sa aiba experienta si cunostintele necesare in domeniul postului in care se face promovarea.
Evaluarea activitatii persoanelor incadrate in functii contractuale de debutant se face, pe baza de examen, in termen de 5 zile lucratoare de la terminarea perioadei de stagiu, de regula, de catre conducatorul compartimentului in care debutantul urmeaza sa isi desfasoare activitatea, pe baza urmatoarelor criterii:
a) gradul de cunoastere a reglementarilor specifice domeniului de activitate;
b) gradul de adaptabilitate si flexibilitate in indeplinirea atributiilor;
c) capacitatea de a lucra in echipa, de a sprijini activitatea echipei in realizarea obiectivelor acesteia.
Preluat de pe Avocat.net
VENITURI DIN ORE SUPLIMENTARE
ICCJ: Veniturile din ore suplimentare se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiei
7 Aprilie 2011 Anca Dumitrescu
Inalta Curte de Casatie si Justitie(ICCJ) a stabilit, printr-o decizie publicata recent in Monitorul Oficial, ca sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
Decizia ICCJ nr. 5/2010 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223 din 31 martie 2011.
Prin aceasta decizie, ICCJ a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ privind stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit.
Practica neunitara a instantelor de judecata
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, prevazute de art. 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952.
1. Astfel, unele instante au considerat ca la stabilirea si recalcularea pensiei nu se pot lua in considerare veniturile obtinute in regim de lucru prelungit, reglementat de Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952 si, consecutiv, de Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.579/1956, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 191/1963 ori Decretul nr. 175/1973, intrucat aceste sume sunt rezultatul unor forme de retribuire a muncii dupa timp sau in regie.
S-a retinut ca prin dispozitii legale exprese, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale, au fost precizate elementele care se iau in calcul la stabilirea si recalcularea drepturilor de pensie, nefiind prevazute sumele primite pentru orele prestate in regim prelungit de lucru.
2. Intr-o alta orientare jurisprudentiala s-a considerat ca la stabilirea si recalcularea drepturilor de pensie se iau in considerare si veniturile obtinute pentru munca prestata in regim de lucru prelungit, in temeiul art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, al Hotararii Consiliului de Ministri nr. 2.579/1956 si al Decretului nr. 175/1973, retinandu-se ca pentru aceste sume s-a achitat contributia de asigurari sociale.
Potrivit deciziei ICCJ, aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Argumentele ICCJ
Art. 1 alin. 2 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala prevedea ca pensia se stabileste in raport cu contributia adusa de fiecare persoana la dezvoltarea societatii si se diferentiaza in functie de vechimea in munca, retributia avuta si grupa de munca, iar art. 10 din acelasi act normativ prevedea ca baza de calcul care este avuta in vedere la stabilirea pensiei este retributia tarifara, respective media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.
Art. 10 din lege a fost modificat prin art. 3 din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, forma dupa modificare prevazand ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza si, printre alte sporuri, a sporului pentru lucru sistematic peste programul normal.
Prin art. 3 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 se prevedea ca dreptul la pensia de asigurari sociale este recunoscut tuturor cetatenilor tarii care au desfasurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care unitatile au depus contributia prevazuta de lege la fondul de asigurari sociale de stat.
Fata de aceste dispozitii legale, urmeaza a se stabili in ce masura veniturile obtinute prin regim de lucru prelungit, potrivit dispozitiilor Legii nr. 3/1977, intra in baza de calcul al pensiei de asigurari sociale, ceea ce inseamna a se stabili daca au reprezentat un spor cu caracter tarifar, pentru care s-au achitat contributii la bugetul asigurarilor de stat.
Regimul juridic al prelungirii timpului de lucru, reglementat initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, prevedea ca ministerele de resort, de comun acord cu uniunea sindicala respectiva, vor putea aproba santierele de constructii si montaj pentru care se admite program normal de lucru, pana la 10 ore pe zi, iar in cazuri exceptionale, prelungirea zilei de lucru peste 10 ore pe zi.
Potrivit art. 2 din aceasta hotarare, orele efectuate in aceste conditii vor fi considerate si platite ca ore normale.
Ulterior, prin Legea nr. 10/1972, a fost adoptat Codul muncii al R.S.R., care in art. 116 prevedea ca in constructii, in industria forestiera, in agricultura, precum si in alte activitati cu conditii specifice, durata zilei de munca poate fi mai mare, in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Consiliului de Ministri, de
comun acord cu Uniunea Generala a Sindicatelor.
Potrivit art. 120 din fostul Cod al muncii, orele in care o persoana presteaza munca peste durata normala a timpului de lucru sunt ore suplimentare si se compenseaza cu timp liber corespunzator, iar daca munca astfel prestata nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, orele suplimentare se vor retribui cu un spor de 50% sau 100%, in conditiile reglementate de acelasi cod.
Aceste dispozitii au fost preluate si de Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, care in art. 71 prevedea ca personalul care lucreaza peste durata normala a zilei de munca sau in zilele de repaus saptamanal ori in alte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza are dreptul sa fie retribuit daca nu i s-a asigurat, in compensare, timpul liber corespunzator.
Prin urmare, se constata ca veniturile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru, potrivit dispozitiilor legale mai sus aratate, sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa.
Trebuie subliniat faptul ca pentru aceste sume incasate s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, deoarece Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurari sociale de stat prevedea aceasta sarcina asupra castigului brut realizat de personalul salariat, fara nicio distinctie.
Or, potrivit principiului contributivitatii, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Faptul ca aceste venituri trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat si de prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.
Acest articol prevede ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate in anexa care face parte integranta din actul normativ in discutie.
Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanta, intra in categoria sporurilor, indemnizatiilor si majorarilor de retributii tarifare si acele sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform
prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.
De asemenea, in aceasta categorie intra si sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal. Anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 cuprinde la pct. IV si mentiunea ca la stabilirea punctajului mediu anual nu vor fi avute in vedere formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, deoarece acestea nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Veniturile obtinute in regim de lucru prelungit nu reprezinta o forma de retribuire a muncii in regie sau dupa timp, deoarece art. 12 din Legea nr. 57/1974 prevedea aceasta forma de retributie pentru situatia in care retributia tarifara era stabilita pe o ora, zi sau luna si se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrala a sarcinilor de serviciu, exprimate sub forma unei norme de productie zilnica sau prin atributii stabilite concret pentru fiecare loc de munca.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 199 alin. 1 din Legea nr. 57/1974, in cazuri exceptionale, in anumite sectoare de activitate se putea aproba efectuarea in afara programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau in raport de lucrarile executate.
Timpul de munca in regim de lucru prelungit, asa cum s-a aratat, are un alt regim juridic, fiind considerat de lege ca timp normal de lucru si retribuit ca atare.
Astfel, avand in vedere cele mentionate mai sus, ICCJ a admis recursul in interesul legii si a stabilit ca sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
7 Aprilie 2011 Anca Dumitrescu
Inalta Curte de Casatie si Justitie(ICCJ) a stabilit, printr-o decizie publicata recent in Monitorul Oficial, ca sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
Decizia ICCJ nr. 5/2010 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223 din 31 martie 2011.
Prin aceasta decizie, ICCJ a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ privind stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit.
Practica neunitara a instantelor de judecata
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, prevazute de art. 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952.
1. Astfel, unele instante au considerat ca la stabilirea si recalcularea pensiei nu se pot lua in considerare veniturile obtinute in regim de lucru prelungit, reglementat de Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952 si, consecutiv, de Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.579/1956, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 191/1963 ori Decretul nr. 175/1973, intrucat aceste sume sunt rezultatul unor forme de retribuire a muncii dupa timp sau in regie.
S-a retinut ca prin dispozitii legale exprese, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale, au fost precizate elementele care se iau in calcul la stabilirea si recalcularea drepturilor de pensie, nefiind prevazute sumele primite pentru orele prestate in regim prelungit de lucru.
2. Intr-o alta orientare jurisprudentiala s-a considerat ca la stabilirea si recalcularea drepturilor de pensie se iau in considerare si veniturile obtinute pentru munca prestata in regim de lucru prelungit, in temeiul art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, al Hotararii Consiliului de Ministri nr. 2.579/1956 si al Decretului nr. 175/1973, retinandu-se ca pentru aceste sume s-a achitat contributia de asigurari sociale.
Potrivit deciziei ICCJ, aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Argumentele ICCJ
Art. 1 alin. 2 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala prevedea ca pensia se stabileste in raport cu contributia adusa de fiecare persoana la dezvoltarea societatii si se diferentiaza in functie de vechimea in munca, retributia avuta si grupa de munca, iar art. 10 din acelasi act normativ prevedea ca baza de calcul care este avuta in vedere la stabilirea pensiei este retributia tarifara, respective media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.
Art. 10 din lege a fost modificat prin art. 3 din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, forma dupa modificare prevazand ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza si, printre alte sporuri, a sporului pentru lucru sistematic peste programul normal.
Prin art. 3 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 se prevedea ca dreptul la pensia de asigurari sociale este recunoscut tuturor cetatenilor tarii care au desfasurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care unitatile au depus contributia prevazuta de lege la fondul de asigurari sociale de stat.
Fata de aceste dispozitii legale, urmeaza a se stabili in ce masura veniturile obtinute prin regim de lucru prelungit, potrivit dispozitiilor Legii nr. 3/1977, intra in baza de calcul al pensiei de asigurari sociale, ceea ce inseamna a se stabili daca au reprezentat un spor cu caracter tarifar, pentru care s-au achitat contributii la bugetul asigurarilor de stat.
Regimul juridic al prelungirii timpului de lucru, reglementat initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, prevedea ca ministerele de resort, de comun acord cu uniunea sindicala respectiva, vor putea aproba santierele de constructii si montaj pentru care se admite program normal de lucru, pana la 10 ore pe zi, iar in cazuri exceptionale, prelungirea zilei de lucru peste 10 ore pe zi.
Potrivit art. 2 din aceasta hotarare, orele efectuate in aceste conditii vor fi considerate si platite ca ore normale.
Ulterior, prin Legea nr. 10/1972, a fost adoptat Codul muncii al R.S.R., care in art. 116 prevedea ca in constructii, in industria forestiera, in agricultura, precum si in alte activitati cu conditii specifice, durata zilei de munca poate fi mai mare, in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Consiliului de Ministri, de
comun acord cu Uniunea Generala a Sindicatelor.
Potrivit art. 120 din fostul Cod al muncii, orele in care o persoana presteaza munca peste durata normala a timpului de lucru sunt ore suplimentare si se compenseaza cu timp liber corespunzator, iar daca munca astfel prestata nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, orele suplimentare se vor retribui cu un spor de 50% sau 100%, in conditiile reglementate de acelasi cod.
Aceste dispozitii au fost preluate si de Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, care in art. 71 prevedea ca personalul care lucreaza peste durata normala a zilei de munca sau in zilele de repaus saptamanal ori in alte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza are dreptul sa fie retribuit daca nu i s-a asigurat, in compensare, timpul liber corespunzator.
Prin urmare, se constata ca veniturile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru, potrivit dispozitiilor legale mai sus aratate, sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa.
Trebuie subliniat faptul ca pentru aceste sume incasate s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, deoarece Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurari sociale de stat prevedea aceasta sarcina asupra castigului brut realizat de personalul salariat, fara nicio distinctie.
Or, potrivit principiului contributivitatii, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Faptul ca aceste venituri trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat si de prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.
Acest articol prevede ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate in anexa care face parte integranta din actul normativ in discutie.
Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanta, intra in categoria sporurilor, indemnizatiilor si majorarilor de retributii tarifare si acele sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform
prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.
De asemenea, in aceasta categorie intra si sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal. Anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 cuprinde la pct. IV si mentiunea ca la stabilirea punctajului mediu anual nu vor fi avute in vedere formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, deoarece acestea nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Veniturile obtinute in regim de lucru prelungit nu reprezinta o forma de retribuire a muncii in regie sau dupa timp, deoarece art. 12 din Legea nr. 57/1974 prevedea aceasta forma de retributie pentru situatia in care retributia tarifara era stabilita pe o ora, zi sau luna si se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrala a sarcinilor de serviciu, exprimate sub forma unei norme de productie zilnica sau prin atributii stabilite concret pentru fiecare loc de munca.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 199 alin. 1 din Legea nr. 57/1974, in cazuri exceptionale, in anumite sectoare de activitate se putea aproba efectuarea in afara programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau in raport de lucrarile executate.
Timpul de munca in regim de lucru prelungit, asa cum s-a aratat, are un alt regim juridic, fiind considerat de lege ca timp normal de lucru si retribuit ca atare.
Astfel, avand in vedere cele mentionate mai sus, ICCJ a admis recursul in interesul legii si a stabilit ca sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
miercuri, 6 aprilie 2011
COMISIA DE APARARE DIN CAMERA DEPUTATILOR.
Comisie: Pensiile militare nu vor fi scazute daca dupa recalculare rezulta un cuantum mai mic
Comisia de Aparare din Camera Deputatilor a adoptat, marti, un amendament la Ordonanta privind prelungirea termenului de recalculare a pensiilor militare care prevede ca, daca dupa recalculare rezulta un cuantum mai mic, pensia primita ramane cea aflata in plata inaintea recalcularii, informeaza Mediafax.
Deputatii din Comisia de Aparare au amendat, marti, Ordonanta de prelungire pana la sfarsitul anului a termenului de recalculare a pensiilor militarilor pentru care nu au fost identificate actele necesare, precum si Legea 42 privind participarea la misiuni in strainatate, a declarat deputatul George Scutaru, vicepresedinte al Comisiei.
Comisia a dat aviz pozitiv Ordonantei 1 privind recalcularea pensiilor militare, fiind adoptate si doua amendamente propuse de deputatul din partea minoritatilor Niculae Mircovici.
Unul dintre amendamente vizeaza articolul 1 - alineat 4 din Ordonanta, si are ca scop corelarea punctului mediu cu solda de grad si cu cea de functie.
Un al doilea amendament vizeaza introducerea unui nou alineat in articolul 4, in baza caruia, daca dupa recalculare "rezulta un cuantum mai mic, pensia ramane cea aflata in plata inaintea recalcularii".
Amendamentele au fost adoptate de opozitie, PDL s-a abtinut iar reprezentantii MApN nu au avut obiectii, a precizat Scutaru.
Ordonanta va fi trimisa la Comisia pentru Munca, aceasta urmand sa o dezbata saptamana viitoare, pentru raport.
Tot azi, a fost adoptat in Comisia de Aparare din Camera Deputatilor un amendament la Legea 42, privind participarea la misiuni in strainatate.
Amendamentul vizeaza introducerea unui nou alineat la articolul 16 potrivit caruia "pe perioada participarii la misiuni si operatiuni prevazute la articolul 2, cuantumul brut al soldei, salariului lunar, sporurilor, compensatiilor, indemnizatiilor si al altor drepturi banesti acordate personalului din institutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala nu pot fi diminuate".
Amendamentul a fost propus de liberalul George Scutaru. Reprezentantii MApN nu au avut obiectii. Potrivit lui Scutaru, costurile estimate pentru MApN in cazul in care acest amendament va fi aprobat in plen este de aproximativ 5 milioane de lei.
Comisia de Aparare din Camera Deputatilor a adoptat, marti, un amendament la Ordonanta privind prelungirea termenului de recalculare a pensiilor militare care prevede ca, daca dupa recalculare rezulta un cuantum mai mic, pensia primita ramane cea aflata in plata inaintea recalcularii, informeaza Mediafax.
Deputatii din Comisia de Aparare au amendat, marti, Ordonanta de prelungire pana la sfarsitul anului a termenului de recalculare a pensiilor militarilor pentru care nu au fost identificate actele necesare, precum si Legea 42 privind participarea la misiuni in strainatate, a declarat deputatul George Scutaru, vicepresedinte al Comisiei.
Comisia a dat aviz pozitiv Ordonantei 1 privind recalcularea pensiilor militare, fiind adoptate si doua amendamente propuse de deputatul din partea minoritatilor Niculae Mircovici.
Unul dintre amendamente vizeaza articolul 1 - alineat 4 din Ordonanta, si are ca scop corelarea punctului mediu cu solda de grad si cu cea de functie.
Un al doilea amendament vizeaza introducerea unui nou alineat in articolul 4, in baza caruia, daca dupa recalculare "rezulta un cuantum mai mic, pensia ramane cea aflata in plata inaintea recalcularii".
Amendamentele au fost adoptate de opozitie, PDL s-a abtinut iar reprezentantii MApN nu au avut obiectii, a precizat Scutaru.
Ordonanta va fi trimisa la Comisia pentru Munca, aceasta urmand sa o dezbata saptamana viitoare, pentru raport.
Tot azi, a fost adoptat in Comisia de Aparare din Camera Deputatilor un amendament la Legea 42, privind participarea la misiuni in strainatate.
Amendamentul vizeaza introducerea unui nou alineat la articolul 16 potrivit caruia "pe perioada participarii la misiuni si operatiuni prevazute la articolul 2, cuantumul brut al soldei, salariului lunar, sporurilor, compensatiilor, indemnizatiilor si al altor drepturi banesti acordate personalului din institutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala nu pot fi diminuate".
Amendamentul a fost propus de liberalul George Scutaru. Reprezentantii MApN nu au avut obiectii. Potrivit lui Scutaru, costurile estimate pentru MApN in cazul in care acest amendament va fi aprobat in plen este de aproximativ 5 milioane de lei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
