miercuri, 21 decembrie 2011

ADUNARE GENERALA

ADUNARE GENERALA SCMD
COMUNICAT-CONVOCATOR

BIROUL OPERATIV al Filialei 1 ALEXANDRIA invită pe toti membrii de sindicat la ADUNAREA GENERALA a filialei in ziua de MIERCURI, 28.12.2011, ora 11.00., la noul sediu al filialei situat pe strada Ion Creanga, numarul 54

Ordinea de zi:
1.INFORMARE PRIVIND STADIUL PROCESELOR.
2.INFORMARE SI PROPUNERI PRIVIND COMUNICATELE DE LA SCMD CENTRAL
3.Prezentarea GHIDULUI CU PROCEDURILE PENTRU ANULAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR
4.Prezentarea de modele de contestatii privind deciziile de revizuire
5.SITUATIA COTIZATIILOR. Prezinta Mr.(r) DELEA NICOLAE
6.DIVERSE.

PREZENTA OBLIGATORIE.


PRESEDINTELE FILIALEI 1 ALEXANDRIA SCMD Col. (r) MARZAN NICULAE

luni, 19 decembrie 2011

PLATA COTIZATIE

PLATA COTIZATIEI pe anul 2012

Rugam, membrii de sindicat sa-si plateasca cotizatia restanta anului 2011 si plata cotizatiei pe anul 2012.

Cotizatia de membru de sindicat se poate plati in CONTUL bancar al SCMD:
BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE, Agentia Carol, cont RO41BRDE441SV79262374410.
Cod fiscal: 26096263.

La depunerea cotizatiilor in cont, membrii de sindicat trebuie sa mentioneze obligatoriu numele complet, CNP, suma si perioada pentru care se plateste cotizatia.

marți, 13 decembrie 2011

PUNCT DE VEDERE Av. LUCIAN BOLCAS

Subsemnatul av.Lucian Bolcas, in considerarea unui interes general de reglementare a diferitelor categorii de pensii dar si a unui interes subiectiv legat de contestarea decizie personale de recalculare a pensiei conform Legii nr.112/2010 ce formeaza obiectul dosarului nr.46121/3/2010 in recurs la Curtea de Apel Bucuresti – sectia asigurari sociale,formulez prezentul punct de vedere cu privire la recursul in interesul legii avand ca obiect ” aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20
atin. (2) din Constitutie, art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, referitoare la recalcularea pensiilor prevazute de
art.1 din lege.” in speranta utilitatii sale in solutionarea cauzei DOMNULUI PRESEDINTE AL INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
Din respect pentru ecuatia procedurala ce limiteaza participarea procesuala in cadrul acestei cai extraordinare de atac precum si pentru tinuta Inaltei Curti de Casatie si Justitie problemele ce vor
fi ridicate vor fi numai enuntate,fara o dezvoltare teoretica deosebita privind lucrurile comune.
1.- Cu privire la admisibilitatea recursului
Admisibilitatea recursului in interesul legii se defineste in raport de natura juridica a institutiei procedurale precum si de scopurile concretizate in finalitatea sa.
Art.329/5 C.p.c. defineste clar ratiunea si finalitatea institutiei juridice atunci cand prevede ca recursul se declara “pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii “
De aceea, admisibilitatea sa este conditionata, conform art.330/5 C.p.c.(text introdus prin Legea nr.202/2010) de dovada ca problemele de drept deduse judecatii au fost solutionate diferit prin hotarari judecatoresti irevocabile,dovada care s-a facut si se poate complini cu alte numeroase exemple.
Din acest punct de vedere recursul este admisibil.
Problema insa este alta.
Atat prin titulatura sa cat,mai ales prin continutul sau,recursul pune in discutie modul in care instantele au pronuntat hotarari in considerarea art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, argumentandu-se pe o diversa caziustica CEDO.
Aceasta insemneaza ca,pe calea acestui recurs in interesul legii se solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntarea unei hotarari de natura a interpreta intr-un anumit sens prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului ( sau, cel putin,ale art.din Protocolu nr.1) precum si a practicii CEDO corespunzatoare.
Mult si frumos discutata teoretic problema “interpretarii si aplicarii” are deja conturata o concluzie ce se impune prin viabilitatea argumentelor :interpretarea este o etapa obligatorie a procesului de aplicare a legii,concluzie ce se raporteaza nu la deficientele uneia sau alteia din legile ce trebuiesc aplicate ci la caracterul de generalitate a legii care – numai prin interpretare – se poate aplica fiecarui caz concret (de la Mircea Djuvara”Teoria generala a dreptului”ed AllBeck 1999 pag.588 s.u. pana la I.Dogaru, N.Popa si colab.”Bazele dreptuli civil” ed CH Beck 2008 vol.I pag.337 s.u.)
Forta obligatorie a aplicarii unitare a legii prevazuta de art.330/7 al.(4) C.p.c. deriva din obligativitatea unei anume interpretari pe care o decide Inalta Curte de Casatie si Justitie prin
solutionarea recursului in interesul legii.
Trecand peste problemele teoretice care pun in discutie si o astfel de finalitate a institutiei juridice( O.Ungureanu Dreptul 7/1994 pag10-14,I.Deleanu Revizuirea Constitutiei pag.29,H.Diaconescu
Dreptul 12/2006 pag.90-113 s.a.) , fata de obiectul recursului care nu se refera la interpretarea unor norme interne se pune problema admisibilitatii sale.
Evident natura juridica a Conventiei Europene a Drepturilor Omului este de tratat internatonal multilateral,fiind ratificata de Romania prin Lege nr. 30/1994 din 18/05/1994 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 135 din 31/05/1994.
In acest sens Conventia ca atare se supune regulilor de drept international privind interpretarea tratatelor ,entitatile competente sa interpreteze un tratat international fiind : pe plan international - statele parti la tratat, instantele jurisdictionale sau arbitrare si organizatiile internationale, iar pe plan intern – organele executivului, de regula ministerele afacerilor externe.
Interpretarea realizata de partile unui tratat are o forta superioara fata de alte interpretari, fiind definita ca interpretare autentica.
Interpretarea jurisdictionala data de arbitrajul international si de Curtea Internationala de Justitie reprezinta o interpretare neautentica si are forta obligatorie numai pentru partile care au supus un diferend legat de interpretarea unei norme, instantei internationale.
Este evident in acest context ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are competenta sa interpreteze Conventia si sa dea forta juridica acestei interpretari.
In ceea ce priveste interpretarea Deciziilor pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea si-a creeat un propriu mecanism de interpretare prin Regulamentul pentru organizarea
si functionarea Curtii definindu-se(in special prin art.79 din Regulament dar si prin art.79 si 80) ca fiind singurul organ care poate da o interpretare oficiala numita autentica hotararilor sale ce reprezinta tot o interpretare oficiala dar judiciara/cazuala.
Si in raport de aceasta situatie Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se poate substitui organelor indreptatite si modalitatilor prevazute pentru interpretarea Deciziilor CEDO.
Autorul recursului incearca sa induca ideea ca interpretarea ar viza aplicarea dispozitiilor Legii nr.112/2010 raportat la art. 20 atin. (2) din Constitutie dar continutul actului de sesizare se
refera exclusiv la interpretarea art. 1din Ptotocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilar Omului si art. 14 din Conventie,
Relevant in acest sens este argumentul folosit pentru a demonstra existenta unei practici judiciare neunitare la pag.6 al.2 si 3 al recursului : „Examenul de jurisprudenta releva ca opiniile divergente exista atat sub aspectul proportionalitatii masurii reducerii pensiilor de serviciu cu scopul urmarit, cat si sub aspectul existentei unui tratament discriminatoriu, ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010. In ambele situatii, instantele de judecata au avut in vedere aceeasi cazuistica a instantei de contencios european din care s-au desprins mai multe principii in legatura cu aplicarea exigentelor Conventiei asupra drepturilor de pensie, privite ca „bun”, in sensul de notiune autonoma, astfel cum a fost
dezvoltata in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului .”
Este evident ca nu sunt supuse interpretarii obligatorii a recursului prevederile Legii nr.112/2010, acesta fiind un simplu sofism,ci tocmai continutul Protocolului aditional nr.1 si Deciziile CEDO pronuntate in baza lui.
Pentru toate aceste considerente apreciez ca un recurs in interesul legii avand ca finalitate interpretarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie,precum si a Deciziilor CEDO in materie este indmisibil.
2.- Cu privire la continutul recursului Considerand recursul indmisibil este evident superfluu sa fac
referire la continutul acestuia.
De asemenea respectul pentru Decizia ce apartine numai Inaltei Curti de Casatie si Justitie ma impiedica sa fac acest lucru.
Nu pot insa sa nu remarc caracterul simplist al tratarii problemei.
In primul rand notiunea de “bun” astfel cum este definit de practica CEDO are un continut mai complex decat obiectul material al dreptului subiectiv de proprietate,ingloband drepturile de creanta, orice interese economice,chiar si dreptul la o speranta legitima.
In al doilea rand nu se mentioneaza daca ne aflam in ipoteza unei privari de proprietate in sensul art.1 al.2 sau o limitare a folosintei bunurilor in sensul art.1 al3 din Protocol,institutii juridice diferite
prin consecinte si conditionare.
De aici problema daca pierderea dreptului la pensie profesionala/ ocupationala - ca bun - reprezinta o adevarata expropriere sau daca se limiteaza folosinta obiectului economic al acestui drept,cu privire la care autorul recursului nu face nici o referire.Aceasta intrucat se incearca a se creea confuzia intre pensia de asigurari sociale sI pensia professionala/ocupationala ce reprezinta categorii distincte si – in acest context – bunuri distincte
3.- Incidenta normelor si principiilor dreptului comunitar.Preeminenta acestora.
Continutul art.20 din Constitutia Romaniei nu se refera numai la Conventia Europeana a Drepturilar Omului ci la toate tratatele la care Romania este parte.
In mod firesc ne gandim ,ca tara membra a Uniunii Europene,la Tratatul privind Uniunea Europeana si Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,a caror preeminenta este
definita de art.148 al.(2) din Constitutia Romaniei.
De mentionat ca acest domeniu nu face obiectul recursului in interesul legii, dar el ramane principalul reper in stabilirea coordonatelor juridice in domeniul pensiilor speciale.
In primul rand trebuie clarificata natura juridica a pensiilor denumite in dreptul nostru intern “pensii speciale” notiune ce nu are corespondent lingvistic in dreptul european.
Directiva 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 care modifica Directiva 86/378/CEE precum si Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului definesc clar regimul de pensii profesionale :
(1) Prin regimuri profesionale de securitate sociala se inteleg regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEEși al caror scop este de a asigura lucratorilor, care desfasoara activitati salariate sau independente, dintr-o intreprindere sau un grup de intreprinderi, dintr-un domeniu de activitate
economica, sector profesional sau grup de sectoare, prestatii menite sa suplimenteze prestatiile prevazute de regimurile legale de securitate sociala sau sa le inlocuiasca, indiferent daca apartenenta la aceste regimuri este obligatorie sau optionala.
Esen tial si de necombatut (ca punct de vedere oficial) este “Raportul reuniunii de consultare privind incadrarea sistemelor speciale de asigurari sociale si/sau de pensii in “sisteme de securitate sociala legate de profesie”, asa cum sunt definite in Directiva 86/378/EEC modificata prin Directiva
96/97/EC (Bruxelles,31.91.2997)”
Acest Raport defineste – la nivelul legislatiei europene pensiile profesionale ca fiind :
Sistemele acoperite de pilonul al doilea(scheme ocupationale de securitate sociala)nu sunt guvernate de catre Directiva 79/7/EEC,furnizeaza lucratorilor prestatii care intentioneaza sa suplineasca sau sa inlocuiasca prestatiile furnizate de sistemele generale de securitate sociala.”………. precizand concret
“…celelalte sisteme de pensii speciale analizate (militari,magistrati, personal auxiliar al instantelor si al parchetelor,personal diplomatic si consular,senatori si deputati,functionari publici parlamentari, politisti) SUNT,IN APRECIEREA EXPERTILOR COM,SISTEME OCUPATIONALE SI LI SE APLICA PREVEDERILE DIRECTIVEI 86/378/ECC”
De mentionat ca acest Raport a stat la baza emiterii OUG nr.80/2007 pentru modificarea si completarea OUG nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular,fiind mentionata ca atare in expunerea de motive (anexata impreuna cu copia Raportului)
In dreptul national, prin aplicarea acestor Directive obligatorii, Ordonanta de Urgenta nr.67/2007 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in cadrul schemelor profesionale de securitate sociala,aprobata prin Legea nr.44/2008,defineste, in art.2 lit a), “Schemele de securitate profesionala”:
a) scheme profesionale de securitate social a - schemele al c aror scop este de a furniza salaria tilor sau persoanelor care desf asoara activitati independente dintr-o intreprindere ori grup de intreprinderi, un domeniu de activitate economic a, sector profesional sau grup de sectoare presta tii menite sa suplimenteze ori s a inlocuiasca prestatiile prevazute de sistemul general public de securitate
sociala, indiferent daca apartenenta la aceste scheme este obligatorie sau facultativa iar in art 3 stabileste criteriile definitorii ale acestora :
Art. 3. - Criteriile de incadrare a unei scheme de securitate sociala ca schema profesionala sunt:
a) se refera la o categorie particulara de lucratori;
b) este direct legat de perioada de serviciu;
c) pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu/media ultimelor salarii ale lucratorului
Este clar ca TOATE pensiile de care face vorbire art.1 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor constituie pensii profesionale/ocupationale,
Chiar si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 871 din 25.06.2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, prin care respinge aceste obiectii, recunoaste indirect caracterul de pensii profesionale atunci cand apreciaza :
“ Pentru a raspunde acestor intrebari, Curtea incepe prin a constata ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un
supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul
asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat ,a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000s. Mai mult, in cazul pensiilor militare, intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a
statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment de care am facut vorbire mai sus se constituie in acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca
diferentierea existenta intre o pensie speciala si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.
Acordarea acestui supliment, asa cum se poate desprinde si din decizia mai sus amintita, a urmarit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Aceasta compensatie, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine
de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.
Directiva 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 care modifica Directiva 86/378/CEE precum si Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului definesc clar regimul de
pensii profesionale :
(1) Prin regimuri profesionale de securitate sociala se inteleg regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEEși al caror scop este de a asigura lucratorilor, care desfașoara activitati salariate sau independente, dintr-o intreprindere sau un grup de intreprinderi, dintr-un domeniu de activitate economica, sector profesional sau grup de sectoare, prestatii menite sa suplimenteze prestatiile prevazute de regimurile legale de securitate sociala sau sa le inlocuiasca, indiferent daca apartenenta la aceste regimuri este obligatorie sau optionala.
In acest cadru sustin ca prevederile art.1 lit f) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor contravin normelor de drept comunitar,in speta art.157 al.(2) TFUE si art.17 al.(1) din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene care prevad :
- art.157 al(2) TFUE
„ (2) In sensul prezentului articol, prin remuneratie se intelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in
natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta. „
- art 17 al (1) Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene
Articolul 17
Dreptul de proprietate
(1) Orice persoana are dreptul de a detine in proprietate, de a folosi, de a dispune si de a lasa mostenire bunurile pe care le-a dobandit in mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decat pentru o cauza de utilitate publica, in cazurile si conditiile prevazute de lege si in schimbul unei despagubiri juste acordate in timp util pentru pierderea pe care a suferit-o.Folosinta bunurilor poate fi reglementata prin lege in limitele impuse de interesul general
In dreptul comunitar termenul de „remuneratie” este definit prin art. 157.2 din TFUE ( fostul art. 141 TCE, fostul art.119 )
„ (2) In sensul prezentului articol, prin remuneratie se intelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta. „
Cu privire la acest aspect este de mentionat ca recent Hotararea Curtii (Camera a doua) din 10 iunie 2010 – C-385/08 si 386/08 stabileste cu claritate :
41 In ceea ce privește pensiile, trebuie precizat ca, potrivit unei jurisprudente constante a Curtii referitoare la articolul 119 din Tratatul CE, iar ulterior, incepand de la 1 mai 1999, referitoare la articolul 141 CE, articole privind principiul egalitatii de tratament dintre barbati și femei in
materie de remuneratii, intra in sfera notiunii „remuneratie”, in sensul articolului 141 alineatul (2) al doilea paragraf CE, pensiile care depind de raportul de incadrare in munca dintre lucrator și angajator, cu exceptia celor care rezulta dintr-un sistem juridic la finantarea caruia lucratorii, angajatorii și, eventual, puterile publice contribuie intr-o masura care depinde mai putin de un astfel de raport de
incadrare in munca decat de considerente de politica sociala (a se vedea in special Hotararea din 25 mai 1971, Defrenne, 80/70, Rec., p. 445, punctele 7 și 8, Hotararea din 13 mai 1986, Bilka-Kaufhaus, 170/84, Rec., p. 1607, punctele 16-22, Hotararea din 17 mai 1990, Barber, C-262/88, Rec., p. I-1889, punctele 22-28, precum și Hotararea din 23 octombrie 2003, Schönheit și Becker, C-4/02 și C-5/02, Rec., p. I-12575, punctele 56- 64).
Prin Hotararea Curtii (Camera a doua) din 10 iunie 2010 – C- 385/08 si 386/08 stabileste:
:47 Cu toate acestea, considerentele de politica sociala, de organizare a statului, de etica sau chiar preocuparile de natura bugetara care au avut sau care au putut avea un rol in crearea unui anumit sistem de catre legiuitorul national nu pot prevala in cazul in care pensia intereseaza numai o categorie specifica de lucratori, depinde in mod direct de perioada lucrata, iar cuantumul sau este calculat pe baza ultimului salariu
Considerentele de politica economica folosite de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 871 din 25.06.2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor ROMAN IN AFARA REGLEMENTARILOR EUROPENE in domeniul pensiilor profesionale.
Ne aflam in prezenta unui mecanism de anulare a obligatiilor fixate Satatului Roman prin “Raportul reuniunii de consultare..”,pe care acesta le-a indeplinit in vederea aderaii,dar care,prin adoptarea Legii nr.112/2010 se derobeaza de ele,cu complicitatea altor institutii ale statului.
Nu este lipsita de interes analiza facuta si in lumina principiilor general –eterne ale dreptului care isi gasesc consacrarea sI in dreptul comunitar
Dreptul la pensie profesional a/ocupationala ramane un drept dobandit ce nu poate fi afectat prin acte normative ulterioare Directiva 93/98/CEE a Consiliului privind armonizarea duratei de protectie a dreptului de autor si a anumitor drepturi conexe (9) intrucat respectarea drepturilor dobandite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului, protejate prin ordinea juridica comunitara; intrucat, in consecinta, o armonizare a duratelor de protectie a dreptului de autor si a drepturilor conexe nu poate avea ca efect diminuarea protectiei de care se bucura in prezent titularii de drepturi
in cadrul Comunitatii; intrucat, pentru a limita la minim efectele masurilor tranzitorii si pentru a permite functionarea efectiva a pietei interne, armonizarea duratelor de protectie ar trebui sa se realizeze pe termen lung;
Aceasta directiva a fost inlocuita cu: Directiva 2006/116/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind durata de protectie a dreptului de autor si a anumitor drepturi conexe
Respectarea drepturilor dobandite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului protejate prin ordinea juridica comunitara. Prin urmare, duratele de protectie a drepturilor de autor si a drepturilor conexe stabilite prin dreptul comunitar nu pot avea ca efect diminuarea protectiei de care se bucurau titularii de drepturi in Comunitate inainte de intrarea in vigoare a Directivei 93/98/CEE. Pentru a reduce la minimum efectele masurilor tranzitorii si pentru a permite buna functionare a pietei interne, duratele de protectie ar trebui sa se aplice pe perioade lungi.
In dreptul comunitar protectia drepturilor dobandite functioneaza ca un principiu de baza intregit cu certitudinea raporturilor juridice astfel dupa cum se releva dintr-o multitudine de izvoare ale acestuia (spre exemplu: :REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 659/1999 din 22 martie1999 de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE, Regulamentul (CE EUROATOM) nr.1995/2006 din 13 decembrie 2006, REGULAMENTUL (CE) nr. 1998/2006 AL COMISIEIdin 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat ajutoarelor de minimis etc.)
Nu este nevoie nici de o aprofundare teoretica a problemei din momentul in care cele mai inalte foruri ale sistemului judiciar,Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-au
pronuntat in acest sens al neretroactivitatii legii tocmai in materia dreptului la pensie.
Astfel Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta din 15.10.2009 ,cu rang de Hotarare,si-a insusit punctele de vedere ale ICCJ, Parchetul de pe langa ICCJ si al Directiei legislatie conform carora drepturile castigate in materie de pensii nu pot fi inlaturate printr-o lege ulterioara.
Acelasi punct de vedere il exprima si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Hotararea Nr.2 din 15 iunie 2010 a Sectiilor Unite
Toate aceste aspecte sunt menite numai sa evoce complexitatea problematicii precum si importanta acesteia in respectarea principiilor universale ale dreptului.
Cu inalta consideratie

Av.Lucian Bolcas
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
LUJU.RO

luni, 12 decembrie 2011

VESTE BUNA

Veste buna pentru cei care vor contesta deciziile de revizuire, in care vor invoca incalcarea:

- art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie
şi
- art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Guvernul este obligat sa ia o initiativa legislativa pentru a evita zeci de mii de contestatii in JUSTITIE cu sanse de a le pierde pe toate.

Din decizia ICCJ rezulta ca prevaleaza urmatoarea interpretare:

I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior.

În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum principiile consacrate de acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Analiza efectuată de instanţe asupra noţiunii de „bun” în sensul art.1 din Protocolul nr.1 şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului a avut ca punct de pornire principiul garantării dreptului de proprietate şi faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii, protecţia instituită de Convenţie a fost extinsă şi la „interese economice” şi alte valori patrimoniale.

RIL

Victorie definitiva!

Dictatura a fost zdrobita!

Incercarea Puterii de a forta incalcarea principiilor de drept , impotriva noastra, a SCMD, a esuat lamentabil. Baschetbalista a ratat aruncarea directa!

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul in interesul legii, promovat de catre Kovesi, dupa cum urmeaza:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Biroul de Informare şi Relaţii Publice

C O M U N I C A T

În şedinţa din 12 decembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat un număr de 2 recursuri în interesul legii, fiind pronunţate următoarele soluţii:

Decizia nr.28 în dosarul nr. 27/2011.
Respinge, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 3201 alin.1 şi 7 din Codul de procedură penală, cu privire la momentul procesual până la care sunt aplicabile prevederile referitoare la procedura de judecată simplificată.
Obligatorie, potrivit art.4145 alin.4 din Codul de procedură penală.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.

Decizia nr.29 în dosarul nr. 29/2011.
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege.
Obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Purtător de cuvânt al
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
judecător Georgeta Barbălată

Din acest moment avem un singur indemn: Pe ei!...
Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) Mircea DOGARU