ADUNARE GENERALA SCMD - FILIALA 1 ALEXANDRIA CONVOCATOR

BIROUL OPERATIV al Filialei 1 ALEXANDRIA invită pe toti membrii de sindicat la ADUNAREA GENERALA a filialei in ziua de MARTI, 28.08.2012, ora 11.00., la sediu filialei situat pe strada Ion Creanga, numarul 54 Ordinea de zi: 1.Precizari de la SCMD Central privind pensiile militare; 2.Prezentarea planului de masuri in vederea desfasurarii Consiliului National al Reprezentantilor 3.Bilantul activitatii filialei; 4.Stabilirea delegatului filialei la CNR 5.Situatia cotizatie. 6.Propuneri, diverse. PREZENTA OBLIGATORIE. PRESEDINTELE SCMD FILIALA 1 ALEXANDRIA Col.(r) COSTEA TUDOR

CERERE LEGITIMATIE

Comandantului C.M.Z. Teleorman Subsemnatul ¬¬____________________________________________ (grad, nume si prenume), domiciliat în județul, ______________, localitatea ___________________, str. ______________________________, nr. _____, bl. ________, sc. ____, et. _____, ap. _______ trecut în rezervă la data de ________________________ din U.M. _____________________, nr. ordin/ decret ______________ data emiterii _______________ ultima funcție deținută _______________, solicit eliberarea Legitimației Militare pentru cadrele militare în rezervă/retragere, conform cu „Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M. 76 din 13.07.2012, privind instituirea Legitimației Militare pentru cadrele militare în rezervă sau retragere provenite din M.Ap.N.”, publicat in Monitorul Oficial al României, partea I, nr.518/26.07.2012 Data ...........2012 Semnătura

9 OAMENI FURIOSI

Cred ca analiza Referendumului impune o dezbatere ceva mai ampla asupra respectarii legilor in general. Pentru a nu parea subiectiv imi exprim de la inceput opinia ca USL a declansat o procesul de demitere a Presedintelui facind uz de o serie de acte neconstitutionale care insa nu au fost declarate ca atare pentru ca judecatorii CCR au fost impiedicati sa o faca. Din punct de vedere legal – actele juridice respective si-au facut si isi fac efectele, iar noi am acceptat acest lucru. Tot pentru corectitudine trebuie sa spun ca nu exista oi albe, guvernul Boc abuzind de acest procedeu, emiterea de OUG vadit neconstitutionale, bazindu-se pe efectele lor pina la sesizarea CCR. Deci, inca o data, subiectul este daca acceptam respectarea legilor in vigoare, indiferent de starea de fapt, indiferent de ceea ce consideram noi ca este drept, moral, corect, etc. 1. USL acuza faptul ca numarul total al alegatorilor cu drept de vot este in jurul a 16 milioane si aduce o serie de argumente de a alte institutii decit MAI, BEC sau AEC. Din punct de vedere al corectitudinii, dreptatii, cred ca sunt putini cei care cred ca INTRADEVAR in Romania sunt 18 milioane de alegatori. Se pune problema daca insa CCR are dreptul sa modifice numarul de alegatori existenti in listele electorale la inceputul referendumului. a. Prima varianta este in sensul respingerii solicitarii USL. Daca vroiau sa conteste listele, cei interesati puteau s-o faca in termen de 10 zile de la declansarea procedurii de referendum. N-au facut-o, deci au decazut din drepturi. b. CCR are o portita deschisa pentru a accepta o recunoastere a unui alt numar de delectori (desi probabil ca nu o va utiliza). Suveranitatea. Dincolo de proceduri – nu poti sa ignori vointa exprimata de mai mult de jumatate din populatia tarii. CCR poate sa solicite informatii de la organele abilitate pentru a stabili daca TOATE procedurile au fost respectate si daca ele au fost corecte. Ma voi focaliza pe o singura institutie a carei opinii are temei legal in cazul de fata: MAI. Am convingerea ca la MAI exista doua realitati din care numai una a fost expusa public. Exista un numar al alegatorilor de pe liste si un alt numar la evidenta a populatiei, previzibil mai mici. MAI nu a inteles sa semnaleze acest lucru, iar daca acum se va dovedi cu cifre ca aceste discrepante exista, reiese ca desi Ministrul Afacerilor Interne avea obligatia de a semnala dar nu a facut-o. Este, in opinia mea o incorectitudine, care poate fi invocata, speculata. Constitutia Romaniei stipuleaza ca nimeni nu este mai presus de lege. Si totusi exista insa cineva: populatia Romaniei, care isi manifesta suveranitatea. In cazul de fata ne aflam in fata unui referendum ale carui consecinte sunt obligatorii de a fi puse in practica (in opinia CCR mai exista un singur tip de referendum similar din aceasta privinta – cel pentru aprobarea Constitutiei). Daca ai dovezile materiale ca populatia cu drept de vot este 16 milioane, cred ca CCR poate accepta validitatea Referendumului desi listele electorale reflecta o alta realitate. Daca invocam respectarea stricta a legii, o asemenea solicitare va fi respinsa. In cazul de fata in discutie este tocmai decizia poporului Roman si nu o speta oarecare. 2. Nu doresc sa ma refer la actiunea impotriva boicotului. Acesta este nedemocratic numai aparent. Suveranitatea populatiei se poate manifesta atat prin actiune cit si prin inactiune. 3. Foarte curind se va incalzi insa dezbaterea pe seama OUG 41/2012 care renunta la obligativitatea cvorumului. OUG a fost publicata pe 5 iulie si conform Constitutiei a intrat imediat in vigoare. Actul juridic care a declansat referendumul a fost pe 6 iulie. (Unii ar putea specula ca declansarea procedurii de demitere a Presedintelui a inceput la sesizarea Birourilor permanete ale Camerelor; nu sprijin aceasta ipoteza si las juristilor o argumentatie legala). Urmatoarea lege care a modificat art. 10 din Legea Referendumului a fost publicata in MO pe data de 17 iulie. Prin Legea 131 se abroga “de facto” prevederea referitoare la cvorum din OUG 41/2012 – prin prisma interpretarii date de CCR sesizata in control anterior cu privire la aceasta lege. O noua modificare a survenit prin legea de aprobare a OUG 41, care a intrat in vigoare pe 27 iulie, la numai doua zile inainte de Referendum si care abroga in mod expres articolul care modifica art.10 din legea Referendumului. Isi face OUG 41/2012 efecte asupra modalitatii de desfasurare si validare a referendumului? Dezbaterea se va invirti asupra unui principiu de drept, cel al neultraactivitatii, conform caruia legea nu se poate aplica dupa ce a iesit din vigoare. Momentul in care OUG a iesit din vigoare a fost 17 iulie – la aparitia unor prevederi contrare incluse intr-un act normativ ulterior. Culmea este ca OUG-ul ar mai fi putut fi reactivata prin aprobarea fara modificari a OUG-ului, insa acest lucru nu s-a intimplat, Legea 153 stipulind chiar aprobarea expresa a prevederii in discutie. Opinia mea este ca daca respectam strict legea ar trebui sa acceptam ca acest Referendum s-a desfasurat in conditiile impuse de OUG. Demonstratia indubitabila se bazeaza pe faptul ca declansarea referendu-mului s-a facut dupa intrarea acesteia in vigoare iar termenul privind posibilitatea de contestare a listelor electorale (10 zile) a expirat inainte de modificarea prevederilor din OUG! Ne intoarcem acum la discrepantele privind numarul de alegatori. Aceste liste sunt incorecte si TOTI primarii ca si ministrul de interne se fac vinovati de a fi certificat sub semnatura liste care includeau decedatii desi aveau posibilitatea si obligatia de a-i elimina, fiind in posesia actelor oficiale, atit la nivel de primarie cit si la nivel de minister. Aceasta certificare incorecta, care reflecta un neadevar ar putea fi o fapta penala. La momentul declansarii Referendumului semnarea listelor electorale nu indeplinea toate conditiile pentru a fi o fapta penala – pentru ca semnatura primarilor nu reprezenta un pericol social. Deoarece (teoretic) mortii nu voteaza, existenta acestora pe liste nu avea cum sa influenteze rezultatul final al Referendumului, daca nu exista o conditie de cvorum! (Nota: A accepta ca legea aplicabila Referendumului declansat in 6 iulie este cea din 17 iulie – inseamna a accepta ca toti primarii sunt potential infractori). Pe de alta parte, desi unele legi au dispozitii tranzitorii iar unele legi de aprobare a OUG pot avea prevederi exprese asupra cum se solutioneaza situatiile generate de OUG pe perioada de existenta a acesteia, in cazul de fata astfel de prevederi erau complet inutile deoarece procesul de referendum fiind deja declansat. Sa ne imaginam ca in data de 27 iulie, cind s-a produs o noua modificare a legii referendumului, in corpul noii reglementari s-ar fi aflat prevederi tranzitorii referitoare la dreptul de a contesta listele electorale – ar mai fi putut fi ele operante? Evident NU. OUG 41 a influentat vadit desfasurarea Referendumului. Acest lucru a fost recunoscut de chiar presedintele Traian Basescu – “am chemat oamenii la vot doar pina cind presedintele interimar a promulgat legea de anulare a OUG 41/2012. Dupa aceea mi-am schimbat strategia″. Sa ne imaginam situatia inversa. Pe 28 iulie, dupa ce intreaga campanie s-ar fi desfasurat pe ideea boicotului – Guvernul ar fi emis o OUG – prin care elimina cvorumul. Oare am fi acceptat ca referendumul trebuie sa se desfasoare dupa noua lege? Evident NU! CCR trebuie sa se pronunte asupra modalitatii de desfasurare a referendumului iar a accepta modificarea conditiilor de desfasurare dupa declansarea procesului de referendum nu inseamna aplicarea principiului neultraactivitatii ci inseamna ignorarea exceptiilor de la aplicarea acestui principiu! Concluzionind – ne indreptam catre o situatie care va nemultumi profund. Fie acceptam ca este posibil sa reevaluezi numarul de electori – dar acceptam nerespectarea unei legi in vigoare, fie ne tinem de respectarea stricta a legii si a actiunii acestora in timp si atunci acceptam ca acest referendum se va fi desfasurat fara o conditie de cvorum. Avind in vedere argumentatia de pina acum inclin sa cred ca va fi exceptional de greu pentru judecatorii CCR sa obtina o majoritate de minim 6 la 3, blocajul putind fi lesne justificat de cei care vor opta pentru o varianta sau alta, asta cu exceptia situatiei in care votul lor va fi influentat de argumente care exced logicii juridice. As plati un bilet scump ca sa vad intr-o sala de cinematograf un remake/reality show al celebrului film “12 oameni furiosi” interpretat de cei 9 membrii ai CCR in incercarea lor de a gasi o majoritate. Avind in vedere miza, si aici nu ma refer la cine ocupa scaunul de Presedinte, ci la statul de drept, la respectarea legilor in general, la suveranitate, la stabilitatea sistemului nostru politic si a statului in general, cred ca ne aflam in fata unor schimbari majore in plan politc. Pentru ca ne aflam la un fel de partida de sah, voi extinde analiza mea asupra situatiilor care pot fi generate de decizia CCR. 1. Daca aceasta invalideaza Referendumul – va trebui sa acceptam ca aparatorii Constitutiei au fost nevoiti sa ignore suveranitatea poporului roman chiar daca vor fi gasit un suport legal oarecare. Nu vreau sa fiu partinic insa 8,4 milioane raportat la 16 milioane de alegatori (sau chiar 14 milioane daca vom fi scazut pe cei peste 1 milion plecati din tara in mod stabil – in realitate ceva mai multi, si pe cei care nu au dreptul sau nu pot sa-si mai exercite dreptul de vot din varia motive – nu dezvolt aici) reprezinta o majoritate care va simti nevoia sa actioneze intr-un mod oarecare impotriva nerespectarii vointei lor. Ei vor fi zgindariti si de prezenta mult prea jucatorului presedinte la Cotroceni. Printre altii, o mare povara va sta pe umerii PDL – generator al boicotului. 2. Imbalsamarea lui Traian Basescu in starea de suspendat pina in 2014 , prin indecizia CCR, incapabila sa obtina un cvorum de doua treimi, nu este o optiune. Stabilitatea tarii va avea de suferit grav iar atacurile speculative in plan economic isi vor face imediat simtita prezenta. 3. Validarea referendumului va genera un numar incomparabil mai mic de nemultumiti, numarul real al celor care au boicotat voluntar referendumul fiind maxim de 30% din cei care se si prezinta la vot (respectiv aprox 15% din nr. total de electori, daca ne raportam la cei 56% care s-au prezentat la alegerile locale precedente). 4. Exista o ipoteza inca neevocata in spatiul public pe care, personal o resping – invalidarea referendu-mului din punct de vedere tehnic – plecind de la discrepanta dintre listele de alegatori reali si cei existenti in liste. Se va impune astfel o reluare a procesului, consecintele fiind insa nefaste in plan social-economic. Repetarea Referendumului ar conduce insa indubitabil la demiterea Presedintelui. O masura de bun simt ar obliga Guvernul la emiterea unei noi OUG, prin care ar putea sa oblige electorii sa-si certifice singuri prezenta pe listele electorale – conform propunerii prof.Pirvulescu/Prodemocratia. Este usor de imaginat ce efect va avea o asemenea masura asupra celor care au boicotat referendumul actual! In opinia mea, ar fi singura situatie in care Traian Basescu ar putea sa se declare el insusi invins si sa-si dea demisia. NU vreau sa inchei fara a ma referi la un fapt pe care a fost ignorat si care ar trebui sa conduca la o noua modificare a legii Referendumului. Legile trebuie sa fie facute in sensul producerii de efecte nu de blocaje. Un astfel de blocaj se prefigureaza tocmai datorita impunerii cvorumului. Am citit rind cu rind argumentatia CCR ref la referendum – decizia 731. Ea este valida pentru ca CCR nu are dreptul sa adauge la lege insa solutia – neevocata – este aplicarea aceluiasi principiu de la alegerile prezidentiale. “Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.” In turul doi nu mai exista prevederi legate de cvorum. Legea Referendumului ar putea sa prevada eventualitatea ca in cazul situatiilor in care consultarea populatiei TREBUIE sa conduca la o decizie clara – ca in cazul de fata, dar si in cazul modificarii Constitutiei, sa existe un al doilea tur de consultare – validat de opinia majoritatii simple a celor care se prezinta la vot. In caz contrar, Romania se va putea gasi in situatia de a nu mai putea modifica articole din Constitutie care se impun ca urmare a statutului si dorintei noastre de a fi tara membra UE! Sursa-Cursdeguvernare

Comisia constituită în baza Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M 66 din 22 iunie 2012, cu atribuţii în verificarea modului de acordare a gradelor şi înaintare în grad a militarilor în rezervă, în perioada 2010-2012, a finalizat verificarea acordării gradelor militare în anul 2012, respectiv 2011, rezultatele fiind următoarele:

COMUNICAT NR. 155 Data: 03.08.2012 COMUNICAT DE PRESĂ În cursul anului 2012 au fost 205 cazuri de avansări sau acordări de grade în rezervă, din care: - 19 situaţii de acordare de grade în rezervă, din care 16 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 84,2% din total; - 186 de situaţii de înaintări în grad în rezervă, din care 77 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 41,4% din total. În cursul anului 2011 au fost 1.257 de cazuri de avansări sau acordări de grade în rezervă, din care: - 534 de situaţii de acordare de grade în rezervă, din care 426 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 79,7% din total; - 723 de situaţii de înaintări în grad în rezervă, din care 316 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 43,7% din total. În toate situaţiile a fost constatată nerespectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în "Normele privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 105/2002. Precizăm că această comisie a realizat o analiză statistică a numărului de grade acordate şi a temeiului legal şi nu o analiză a persoanelor care au beneficiat de acordarea de grade. Prin ordin al ministrului apărării naţionale, perioada de verificare a gradelor a fost extinsă până în anul 1990. Situaţia nominală a persoanelor în cazul cărora s-au constat nereguli a fost înaintată, de către comisie, ministrului apărării naţionale, care va dispune, în consecinţă, măsurile care se impun. De asemenea, urmare a numeroaselor solicitări ale mass-media, situaţiile vor fi postate pe pagina din internet a Ministerului Apărării Naţionale, www.mapn.ro.

Militarii români din TEATRELE DE OPERATII îl lasă pe Băsescu la vatră!

Bravi oşteni ai Armatei Române, luptătorii combatanţi din Afganistan au arătat, prin votul lor la referendumul din 29 iulie 2012, cât de mult îl dispreţuiesc pe cel care vremelnic le-a fost cel mai laş şi mai fricos dintre comandanţi, dezertorul de pe câmpul de luptă civică, Băsescu D. Traian. Bărbaţi adevăraţi, care ştiu ce este aceea luptă, onoare şi Patrie, au spus un mare şi răspicat "DA!" pe buletinele de vot destinate trimiterii definitive la lada cu gunoaie a Istoriei României a celui care a dezonorat Armia RomânăA dezonorat-o mai ales prin numirea unuia ca Gabi Izmană în fruntea ei dar şi prin avansarea lui în gradul cel mai înalt pe timp de pace. Şi fără vreun merit militar al numitului Izmană, ci doar pentru un merit civil: acela de a fi susţinut regimul aberant şi criminal băsist. Acel regim care lor, militarilor, le-a tăiat soldele şi aşa mici, rezerviştilor le-a hăcuit pensiile, iar soţiilor şi mamelor lăsate acasă le-a smuls şi din bruma de bani câştigată cu trudă. Desprins cu totul de realitate, dând dovadă de, celebra sa de acum, amnezie halucinantă, Băsescu voia să îl batjocorească, din blocul său de pe Comăniţa - sediul de campanie electorală -, pe preşedintele în exerciţiu al României, Crin Antonescu, cel care îşi exercita - de la Palatul Cotroceni - atribuţiile conferite de Constituţia României. Aşa spunea Băsescu, la mijlocul lunii trecute, batjocorind decizia guvernului USL de înfiinţa mai multe secţii de votare în străinătate, printre care şi unele în Afganistan: "Este ridicol şi înţeleg şi de ce au făcut acest lucru: au considerat că la fiecare pluton, la fiecare loc în care se află militari români trebuie să fie o urnă de votare, pentru că, dacă sunt doi militari, unu-i şef şi să poată să controleze şi să-l avanseze sau să nu îl avanseze pe şeful de la urne. Ei confundă Armata cu Armata de dinainte de '89. Ăştia-s militari - bărbaţi care-şi asuma votul şi voinţa". Dezertorul de pe câmpul de confruntare a primit de la - citez ca atare - "Ăştia" (atâta sunt militarii combatanţi în ochii ui, "ăştia") exact ceea merita: 69,77 % au votat pentru "DA"demiterii şi doar 29,28 % pentru "NU". Concret, dintre cei 1598 de votanţi în Afganistan, 1115 au votat pentru demiterea lui Băsescu şi doar 468 pentru rămânerea lui în funcţie, că aşa a a considerat-o şi nu o demnitate. Acelaşi mesaj, "DA!", i-au trimis aceluiaşi Băsescu şi ostaşii români din Bosnia-Herţegovina. Astfel, 80,72 % au votat "DA" pentru demitere şi numai 16,86 % pentru "NU!. Nici militarii români din Kosovo nu s-au lăsat mai prejos: 66,26 % au spus un "DA" hotărât demiterii lui Băsescu şi abia 35,48 % pentru păstrarea lui. Fiecare militar român chiar s-a arătat a fi ceea a spus Băsescu dar ceea NU este Băsescu: bărbat ! Sursa datelor: reazultatele oficiale definitive comunicate de Biroul Electoral Central - Referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu (ZIARUL Cotidianul)