Revoluţia
bolşevică din Rusia au făcut-o evreii. In Consiliul Comisarilor erau 17
evrei, din 22
membri(77%), la Comisariatul Războiului 33 evrei, din 43 membri(77%),
la Afaceri
Străine 13 evrei, din 16 membri(81%), la Justiţie 20 evrei, din 21
membri(95%), la
Instrucţie Publică 6 evrei, din 6 membri(100%), la Muncă 7 evrei,
din 8
membri(87%), la Ministerul Provinciilor 21 evrei, din 23 membri(91%), la Presă
4 evrei, din 4
membri(100%), în misiunile Crucii Roşii, de fapt misiunea propagandei
în ţările
străine 8 evrei, din 8 membri(100%). In total 129 evrei, din 151 de
conducători ai
Rusiei bolşevice.
Pe 12 aprilie
1919, M.Cohan scria în ziarul Le Comuniste, din Harkov: „Putem fără
ezitare să
afirmăm că Marea Revoluţie Rusă a fost înfăptuită de mâinile
evreieşti…Noi am
fost şi numai noi cei ce am condus Proletariatul Rus spre aurora
internaţională
şi chiar astăzi Cauza bolşevismului stă în mâinile noastre
tari…Simbolul
iudaismului, steaua cu cinci raze, este acum adoptată de bolşevism…şi
în acest semn va
fi exterminată burghezimea”.
Politica
exterminării totale a clasei conducătoare a început în Rusia, cu Revoluţia
din 1917, iar în
România a avut loc între 1940-1964 (cu întrerupere între
1941-1944).
In 1918 poporul
român şi-a reîntregit ţara, constituindu-şi statul naţional unitar
român. Dar acum,
împotriva acestui ideal sfânt, împlinit, al tuturor românilor, de a
trăi într-o
singură ţară, a început terorismul în România, prin evreul Max
Goldştein, care
a pus o bombă în Parlamentul României, atentat soldat cu morţi şi
răniţi.
In 1921 în
România s-a înfiinţat Partidul Comunist din România, numit şi Partidul
Comunist Român.
Acesta a acţionat împotriva integrităţii teritoriale a României,
dintr-un motiv
cât se poate de clar, pentru că România se opunea cu succes avansării
bolşevismului pe
teritoriul său. Bolşevicii avuseseră un deosebit succes în
Germania. In
Ungaria, în 1919, preiau puterea. Guvernul Sovietelor din Ungaria a
fost răsturnat
de armata română, în 1919,care,după ce a intrat în Budapesta, s-a
retras, revenind
interiorul graniţelor României. Comuniştii din România hotărăsc să
împartă
Ungariei, Bulgariei şi Rusiei Sovietice, o mare parte din România, încât
România să nu
mai poată despărţi Uniunea Sovietică de Ungaria şi nici de Bulgaria.
In felul acesta
Uniunea Sovietică ar fi urmat să debordeze în Balcani, Mediterana şi
în întreaga
Europă Occidentală. Acest plan de expansiune teritorială imperială a
Rusiei
bolşevice a fost dejucat de România în toţi
anii de după Revoluţia din 1917,până
spre sfârşitul
celui de al doilea război mondial.
In 1939 şi 1940,
Partidul Comunist din România continuă să susţină cu fermitate
desfiinţarea
României „imperialiste”, prin dislocarea din trupul ei a Basarabiei,
Bucovinei,
Dobrogei, Transilvaniei şi a Banatului.
In 1940, conform
Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS anexează partea de răsărit a
României
(Basarabia, Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei). Cei ce au hotărât şi au
executat
genocidul (holocaustul) împotriva românilor de aici, au fost evreii, ca
voinţă politică
decizională comunistă. Genocidul a fost îndreptat atât împotriva
clasei
conducătoare, cât şi a poporului de rând, fiind vorba şi de o epurare etnică,
de aducere în
locul românilor, a unor cetăţeni sovietici, din alte părţi ale URSS.
Ca să nu existe
nici o îndoială şi nici o posibilitate de sustragere a evreilor
comunişti, ca
făptuitori ai holocaustului împotriva românilor, iată-i, în 1940, pe
fiecare după
numele său.
Tabelul nr.1 cu
membri Partidului Comunist din România, basarabeni şi bucovineni,
recomandaţi de
CC al PCR pentru a li se acorda calitatea de membri ai Partidului
Comunist al
bolşevicilor din toată Rusia:1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici 2.
Faierştein Raia
3.Kofman Iakov 4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici) 5.
Morgherştern
Izrail Markovici 6.Zighelbaun Srul 7. Burlacenko Serghei Danilvici 8 .
Luca Leaslo 9.
Korotkov Iuri Aleksandrovici 1o. Scvorţov Mihail Iakovlevici:
Leibovici Srul
Abramovici 11.Oighenştein Lev Nikolaevici 12.Goldforb Abram
Isaakovici 13.
Petrov Piotr Ivanovici (Guzun) 14. Roitman Fanea Isaakovna 15.
Tarandaş Malea
16. Korotkova Natalia Isaakovna 17. Satovskaia Roza 18. Rabinovici
Fanea Iakovlevna
19. Revici Iakov Moiseevici 20. Visecauţan Polea Efimovna 21.
Budeştskaia
Ester 22. Cioklo Mordko 23. Kolpakci Iakov Aronovici 24. Şteinberg Froim
25.
Boguslavskaia Polea Iakovlevna 26. Romanenko Nikolai Nikolaevici 27.
Pastir Zasea Leibov 28. Gudis Lev Smulevici
29.Rabinovici Şoil Oiezero vici 30.
Orlih Mark
Semionovici 31. Boguslavski Iakov Tovici 32. Zighelbaum Abram 33. Voloh
Abram 34. Limon
Srul Greşovici 35. Grinman Isaak Iosifovici 36. Bujor Iosif
Aronovici 37.
Weisman Sara Iosifovna(Seindel).
Tabelul nr. 2 cu
membri Partidului Comunist din România, basarabeni şi bucovineni, a
căror
apartenenţă de partid este necesar să fie înregistrată la locul actual de
muncă. Judeţul
Chişinău:1. Şafran Raisa Semionovna 2. Leib Nahman (Noiman Leibovici)
3. Diner Eti
Iakovlevna 4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici 5. Malerp Maria
Kisilevna 6.
Voinberg Niuka Markovici 7. Şor Lev Ilici 8. Zaru Ivan Ilici 9. Oirik
Avram Moiseevici
10. Derevicii Ippolit Gheorghevici 11. Şandrovskaia Ita
Beniaminovna 12.
Goldfarb Zeilik Borisovici 13. Kuperman Isaak Moiseevici 14.
Şvarţman 15.
Konstantinov Konstantin Stepanovici 16. Glikman Gitlea 17. Sinitivker
Fritz 18.
Grinberg Ida Izrailevna 19. Şehter Roza Borisovna 20. Zislis Vonver
Lvovici 21. Izu
Fruhtman 22. Lupan Andrei Pavlovici 23. Bravar Liuba S. 24.
Şvetskaia 25.
Makler Ciaka Isakovna 26. Avramescu Ida 27. Hresonskaia Etea Iosifovna
28. Rubinştein
Aleksander 29.Geboveţer Riva Simonovna 30.
Gofman Mordko Iakovlevici 31. Silvestrov Ivan
Antonovici 32. Kemelmaher Bliuma
Naumovna 33.
Goldştein Iosif Pinkusovici 34. Gherenburg Roza 35. Ihilovici Maier
36. Sikorski
Gheorghi 37. Iancu Janetta 38. Tukerman Mark Borisovici 39 Tudoraki
Lena
Aronovna.
Judeţul
Soroca:40. Cemortanu Matvei Grigorevici 41. Şoimu Ivan Samuilovici 42.
Kolokolnikov
Evgheni 43. Pavlov Mihail 44. Guţul Constantin 45. Leahovski Mihail 46.
Guţu Pavel 47.
Gruzin Aleksandr 48. Zaidman Leib 49. Zelţer Rahil Ihilovna 50.
Golovatii Ivan
51. Gherşman Srul Beirelovici 52. Dolear Malea Ihilovna 53. Akkerman
Leib Iankelevici
54. Harmi Eva Iankelevna 55. Şoimu Samuil 56. Livşitz Haim 57.
Klimov Ivan
Ivanovici 58. Mer Leib 59. Doktorovici Anna (Enea) 60. Abramovici Abram
61. Cehover
(Tarasov) Oba Rahimilovici.
Judeţul Bălţi:
62.Reidenboim Rahil Isaakovna 63. Masisi Moisei Iosifovici 64. Erji
Leibil
Nahmanovici 65. Voitman Berko Iakovlevici 66. Reidel Rahil 67. Palaria Riva
Davidovna 68.
Rab Eva Isaakovna 69. Rab Ivan 70. Oighenştein Niunea Iakovlevna 71.
Goldman Bela
Abramovna 72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna 73. Iampolski Buka 74.
Oighenştein
Mihail 75. Kotlear Lev.
Judeţul Bender:
76. Şimkov Ivan Fiodorovici 77. Sisimov Mendel 78. Revenealî Serghei
79. Reddenboim
Smil 80. Dikler Ester 81. Dvoiritz Aron Matveevici.
Judeţul Orhei:
82. Ciornaia Nataşa (Burlacenko). 83.Krasnopolski Monea Iakovlevici
84. Malcik Riva
Favelevna 85. Averbuh Jena Livovna 86. Vainştoc Nuhin Rubinovici 87.
Munder Lev
Abramovici 88. Kojuşneanu Abram Iakovlevici.
Judeţul
Hotin:89. Kuşnir Semion Ilici 90. Kovalciuk Vasili Mihailovici 91.
Botoşanski Avram
Iţkovici.
Judeţul
Ismail:92. Gherşkovici Silea 93. Gherşcovici Jenea (după soţ Georgescu)
94.Şabin
Anrei.
Judeţul
Cernăuţi:95. Finkel Evghenia (Vais Anna) 96. Kurţman Mozes 97. Vittner Eva
98. Vittner
Norbert Leonovici 99. Kraizler Naftalii Uşerovici 100.
Şlomiuc Reia
Aronovna 101.
Gheigher Artur Irevici 102. Gadiak Anton Iakovlevici 103. Rainer
Racella
Natalovna 104. Magkovski Vasilii Onufrievici 105. Srefiuk Evghen-Lev .
Tabelul nr. 3 cu
membri Partidului Comunist din România care trebuie să fie lăsaţi
cu dreptul de
membri ai partidelor comuniste frăţeşti şi să fie obţinute informaţii
suplimentare
despre activitatea lor în Partidul Comunist din România. Oraşul
Chişinău:1.
Spektor Ester Peisovna 2. Berştein Simha Pinkusovici 3. Gherştein Haim
Srulevici 4.Mirza
Evghenia Borisovna 5. Feldman Riva Isakovna 6. Şteiberg Etea 7.
Goldberg Iosif
Davidovici 8. Bubis Isaak Markovici 9.Bubis Isaak Markovici 10.
Şmulevici Liza
Aronovna 11. Beloterkovici V.S. 12.Torban Iosif Iakovlevici 13.
Grekov Stepan
Danilovici 14. Kaşelnik Ivan Ivanovici 15. Lazar Izabela Iosiifovna
16.Vinberg Isaak
Leizerovici 17. Barenboim Ioşe Iankelevici 18. Bukur Ghenea
Miniminovna 19.
Ohştat Ghenea 20. Blekher Lev Meerovici 21. Reider Moisei Lvovici
22. Şprinţen
Fanea Lipovna 23. Rubinştein Berta Vladimirovna 24. Lifşitz Efimovici
25. Ghilman
Froim Moiseevici 26. Bleher Iakov
Moiseevici 27. Solomovici Fanea 28. Vasilenko
Vladiimir Sergheevici 29. Nisenblat
Vitea Naumovna
30. Abraham Sonea Grigorevna 31. Kaufman Fanea Isidorovna.
Oraşul şi judeţulSoroca:
32. Oleinik Maxim Stepanovici 33.Timofei Grigorii
Mihailovici 34.
Melişen Ivan Nicolaevici 35. Navroţkaia Anna Panteleevna 36.
Navroţki Mihail
Iosifovici 37. Mişişin Alexander Antonovici 38. Navroţki Andrei
Iosifovici 39.
Navroţki Piotr Filippovici 40.Meşişen Vladimir Mihailovici 41.
Meşişen Nikolai
Grigorevici 42. Kordebanovski Frantz Iosifovici 43.Boiko Ivan
Makarovici 44.
Mocindcea Vasilii Markovici 45. Reşednik Dionisii Ignat 46.
Boredeniuk
Mihail Vasilevici 47. Bihovski Vasilii Abramovici 48. Takii Diordii
Fiodorovici 49.
Tokmeak Ivan Vasilevici 50. Şaragov Semen Fiodorovici 51.Weisberg
Isaak 52.
Oleinik Petr Feodoseevici 53. Kolesnik Afanasii Ivanovici 54. Ghebedniuk
Timofei
Fiodorovici 55. Morgun Pantelei Fedotovici 56.Tismineţki Buzea
57.Şarogradski
David Şeşomov 58. Goldenberg Abram 59. Buhman Lazar Abramovici 60.
Ciumak Mihail
61. Roitman Iakov 62. Stolear Hana Srulevna 63. Cerkbz Vsevolod
Arkadievici 64. Goldştern Şişmon 65. Dumbravă
Anatolii 66. Bilkis Ilia Isaakovici
67. Şteinbuk Smil
68.Faierştein Iancu Aronovici 69. Goreşnik Iţik Meerovici 70.
Şulman Froiim
71. Magazinik Riva Leibovna 72. Magazinik Gherş Leibovici 73. Milman
Moişe 74.
Makogon Sonea 75. Kotler Hanakii Iankelevici 76. Kotlear Mendeii
Iankelevici 77.
Kotlear Şmerl Iţkovici 78.Palii Vasilii 79. Balan Isake 80. Ghilas
Haralambie 81.
Stariş Silvestr 82. Gogu Profirii 83. Kofteneak Vladimir 84. Deaur
Dimitri
85.Harkovei Afanasii 86. Lefter Dionisii 87. Tihoţki Valentin 88.Kolker
Boruh 89.Kravţov
Ivan 90. Naumov Alexei 91. Gherşenzon Sulea Moiseevici 92.
Trahtman Idel
93. Pastuşenko Grigorii 94. Derkauţan Aizik 95. Şehtman Ţalik 96.
Gluhovski Petr
97.Karpiş Ivan 98. Lisov Ivan Antonovici 99. Soltuz Nikolai 100.
Gologorski David
101. Kriger Ianik 102. Davidovici Lubov 103. Pînzaru Ivan 104.
Pînzaru Pavel
Vasilevici 105. Kazak Demian Stepanovici 106.
Tivnik 107. Tomak Gheorghii Pavlovici 108.
Iasinski Vasilii Ivanovici 109. Kalmaţui
Ştefan 110.
Kozman Timku 111.Haralamb Buhor 112. Ciporneak Vanea 113.Ciporneak
Haralamb 114.Zelţer
Zolea 115. Postolake Vasilii 116. Bezbeda 117. Maceak Ivan
118.Eriomenko
Grigorii Fiodorovici 119.Şveţ Dmitrii Mihailovici 120. Poliţiuk Şişma
121. Strahov
Kalinik 122. Samanaki Alexandr Ivanovici 123. Ciobanu Marcu 124. Guţu
Dimitrii 125.
Kvatkovski 126. Ştrahman Sunea 127. Bruma Semion 128.Halkin Sima 129.
Buris Sima 130.
Nedelea Ambrozis 131. Şmunis Iţik 132. Revuleţ Grigorii 133. Spivak
Şlik 134. Ţentis
Pavel 135. Drobnika Fedor 136.Savka Efim Dmitrevici 137. Kaplan
Mioka 138. Hoiut
Iosif 139. Sosna Haim 140. Kaplan Avoris 141. Ţîmbaliuk Kuzma 142.
Ciumak
Semion.
Judeţul
Orhei:143. Sakara Evghenia Vasilevna 144. Brizma Cearma Aronovna 145. Şnir
Ghenea Livovna
146. Lener Frima Iakovlevna 147. Lefter Roza Avseevna 148. Lerner
Opşip Kipelovici
149. Şaparina Pelagheia Isakovna 150. Zamislovskaia Peloaghelia
Moiseevna 151.
Şapoşnik Izrail Rubinovici 152. Lerner Venea Markovna 153. Rakul
Constantin
Gheorghievici 154. Tartovski Solomon Moiseevici 155. Ghelman Riva Haskova
156. Rezingof
Sara Haimovna 157. Dizingof Naum Haimovici 158.Malis Motel Abramovici
159. Cebotari
Peisih Haimovici 160. Grivokopatel Haim Iosifovici 161. Vaiser Haia
Iosifovna 162.
Moitlis Moisei Şumovici 163. Ciobotaru Sara Iosifovna 164. Iaruga
Isaak Abramovici
165. Goldman Polina Pavlovna 166. Goldman Isaak Pavlovici 167.
Fişman Rahil
Davidovna 168. Fişman Estera Davidovna 169. Gerş Dafa Davidovna 170.
Daici Ghitlea
Şlemovna 171. Brezman Ecaterina Aronovna 172. Popusku Mira Mendelevna
173. Berekovici
Adela Isaakovna 174. Jesan Vasilii
Ivanovici 175. Zisler Iankel Ţalikovici 176.
Şmukler Leib Borisovici 177. Kogan
Beleamia
Moiseevici 178. Tarlev Hana Ioaakovna 179. Ghinzburg Lipa Tudicovici 180.
Averbuh Basea
Livovna.
Judeţul
Bender:181. Erţberg Amika 182. Burlak Fiodor 183. Slipakov Nikolai 184.
Tabanov Elifer
185. Gabdzea Feodosii 186. Bazarov Dmitrii 187. Taran Iakov 188.
Kovtunenko Ivan
189. Bicikov Victor 190. Bicikov Boris 191. Zavada Victor 192.
Grinberg Hava
193. Kofman Zelma 194. Kofman Fanea 195. Mozeş Evghenii 196. Sisman
Frida 197.
Goldştein Iakov Şmulevici 198. Haikim Idel Gherşkovici 199. Zelter
Zaiveid
Leibovici 200.Roşko Rahman Davidovici 201. Kîsa Hristofor Ivanovici 202.
Kelmenciuk
Zinovii Ivanovici 203. Borisova Zinaida Ivanovna 204.Şlapakov Nikolai
Abramovici 205.
Pronoza Evghenii Ilici 206. Brodskaia Dora Zaharovna 207. Koroli
Boris
Iakovlevici 208. Brodskaia Janna Zaharovna 209. Leah Ivan Zaharovici 210.
Dmitrieva Şeifa
Iosifovna 211. Prokopet Moisei Iosifovici.
Judeţul Bălţi:
212. Kolker Moisei Mihailovici 213. Birinboim Zolea Nutoviei 214.
Barenboi Abram
215. Lerner Lona Idelovna 216. Rabenko Alexandr Israilevici
217.Rapaport
Beeno Boris 218. Kuşnir Semion Aronovici 219. Goldiş Abram Isaakovici
220. Garber
Sioma Ovşi Iankelevici 221. Weisman Toivi Şaevici 222. Rozenblat Moişe
Lipov 223.Roll
Valter Livovici 224. Kuşnir Haia Eftimovna 225. Brinboim Monea
Nutuvici 226.
Kaţ Oscar Gerş-Berovici 227. Kevilevin Ihil Moşkovici 228. Kiseleva
Şeiva Zisileva
229. Bujor Tatiana Iakovlevna 230. Ghelman-Vaitraub Fanea Pinkrovna
231. Roizman
Nlemi Borisovna 232. Harak Polea Zelmovna 233. Grinberg Mişa 234.
Ghelman Ivţe
Iţkovici 235. Şerman Moişe Beilovici 236. Fux Naftul Abramovici 237.
Rîlskii Grigorii
Afanas 238.Haot Niusin Gherşovicii 239. Jukovskii Boris Iosifovici
240. Ţuprik Aizea
Davidovici 241. Rudima Anton Gheorghevici 242. Kleiman Moise
Isaakovici 243.
Pogorelovskii Mihail Samuilovici 244.
Babineţki Ivan Pavlov 245. Zernovoi Ivan
Ivanovici 246. Reaboi Andrei Anufrievici
247. Stratiiciuk
Iakov Stepan 248. Gomeniuc Ivan Eliseevici 249. Grinberg Haia
Solomonovna 250.
Grinberg Fira Izrailevna 251. Leabis Tatiana Isidorovna
252.Vikinskii
Fiodor Ivanovici 253.Gavriliuk Petr Petrovici 254. Golik Ivan
Andronovici 255.
Glinberg Moise Grigorevici. Tabelul nr. 4 cu membri Partidului
Comunist din
România, basarabeni şi bucovineni, sosiţi în URSS, în calitate de
emigranţi
politici (foşti voluntari ai Armatei Republicane în Spania ş.a.), pe care
CC al PCR îi
recomandă pentru a fi transferaţi în Partidul Comunist al bolşevicilor
din toată Rusia:
1. Tismeneţki Leon Moiseevici 2. Telmer Elias 3. Kleiman Moisei
Solomonovici 4.
Vihrev Abram Naumovici.
Din partea de
răsărit a României, armata română se retrăsese fără luptă, deci nu
existau nici un
fel de consecinţe dureroase pricinuite românilor sau evreilor de
aici, datorită
încleştărilor armate. Şi cu toate acestea, în 1940, împotriva armatei
române în
retragere, evrei înarmaţi au umilit şi au lichidat, prin împuşcare,
ofiţeri şi
soldaţi români. Armata română primise ordin să nu răspundă la provocări.
Este evident că
aceşti evrei se coalizaseră, cu arma în mână, cu armata de invazie a
URSS, împotriva
propriei ţări, România, încadrându-se astfel în programul şi
activitatea
comuniştilor evrei de până acum, împotriva statului român. Singurul
român care a
fost în fruntea Partidului Comunist, până după al doilea război
mondial, a fost
îndepărtat din funcţie în 1924, pentru că începuse să regrete şi să
nu mai accepte
aceste programe de desfiinţare a României.
Asupra
familiilor de români care se refugiau din calea ocupantului rus, evreii s-au
dedat la jafuri
şi omoruri.
Din Basarabia,
Ţinutul Herţa şi nordul Bucovinei, trenurile morţii pornesc spre
Siberia,
începând cu anul 1940 şi din 1944,până în anii de după 1950. Morţi pe drum,
în vagoane de
vite, din lipsă de aer şi apă. Moartea seceră în lagărele de
exterminare.
Adevărate stafii, schelete umane. Sute de mii de civili români. Putinii
supravieţuitori
au avut parte numai de persecuţii, până la moarte. Toate acestea în
răsăritul
României căzut sub ocupaţia bolşevică. Dar în România (între graniţele
României de
azi), ce s-a întâmplat între 1944 – 1964 ? In 1948 comuniştii preluaseră
întreaga putere
politică în România. Are loc lichidarea totală a clasei conducătoare
din România, a
tuturor elitelor şi a multor altor români, din poporul de rând. In
întreaga
Românie, din 1921 până în timpul celui de al doilea război mondial, erau
aproximativ 1000
(o mie) de comunişti, în mare majoritate alogeni, conducerea
aparţinând evreilor. Din 1948 până în 1964, în
România au fost întemniţaţi peste
două milioane de
români şi peste două sute de mii au fost lichidaţi în puşcării şi
lagăre. Singura
forţă politică decizionlă, în România, o formau comuniştii.
Secretariatul
Comitetului Central al Partidului Comunist Român din anul 1948:
Gheorghe
Gheorghiu-Dej – Secretar general, Ana Pauker- Secretar, evreică, Vasile
Luca- Secretar,
evreu, Teohari Georgescu- Secretar, evreu, Lothar Rădăceanu-
Secretar, evreu.
Se impune precizarea că ministrul de interne al noii orânduiri
comuniste din
România a fost tot evreu, Teohari Georgescu. Si alţii, şefi ai
securităţii. In
acest context se poate înţelege mai bine, de ce colonelul Alexandru
Nicolski, evreu,
este exemplul tipic de ofiţer de securitate vinovat de genocid
împotriva
românilor. Apare un fenomen demn de reţinut. In viaţa publică, evreii din
Comitetul
Central al Partidului
Comunist Român ,după preluarea puterii, (a se
vedea, spre exemplu, anul 1948), apar
cu nume
româneşti- cu o excepţie, sau două. Evreii comunişti din 1940 au numele lor
evreiesc.
Fenomenul
românizării numelor, după război şi în timpul comunismului, se răspândeşte
şi în rândul
altor categorii de evrei, încât, în aparenţă, după nume, o parte din
evrei au
dispărut. Nu înseamnă că nu au mai existat şi evrei cu nume evreieşti. N-au
avut nici un fel
de dificultăţi pentru afirmare socială, politică, profesională,
nici unii, nici
alţii. Dimpotrivă, evreilor, majorităţii zdrobitoare, li s-a
asigurat, în
viaţa României, locuri de şefi. Dăm în continuare o listă de evrei care
au format
conducerea României în primii ani de domnie a comunismului, datele fiind
extrase din The
Plot Against the Church, de Maurice Pinay, de la p.73-77 (Cf. Traian
Golea, Cum se
regizează condamnarea unui popor, Romanian Historical Studies, 1996,
ed. II ,p. 7-9
). Evrei în Guvernul României:
1.Ana Pauker,
alias Anna Rabinsohn , Ministru de Externe şi agenta nr.1 a Moscovei
la Bucureşti.
2. Ilka
Wassermann, reala directoare a Ministerului de Externe.
3.Iosif
Chişinevschi, alias Jakob Broitman, vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri şi
membru al Comitetului Central.
4. Teohari
Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne.
5. Avram
Bunaciu, alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunării Naţionale,
realul
conducător al Adunării.
6. Lothar
Rădăceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru.
7. Miron
Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galaţi, Ministru al Minelor
şi membru al
Comitetului Central.
8. Moises Haupt,
general, comandant militar al Capitalei.
9. Laurian
Zamfir, alias Laurian Rechler, general, şef al Securităţii, originar din
Brăila.
10. Heinz
Gutman, şef al Serviciului Secret Civil.
11. William
Suder, alias Wilman Suder , şef al Contra Spionajului.
12. Colonel
Roman, alias Roman Walter, tatăl lui Petre Roman, şef al Serviciului de
Educaţie,
Cultură şi Propagandă al Armatei.
13. Alexander
Moghioroş, Ministru al Naţionalităţilor, evreu din Ungaria.
14. Alexandru
Badan, alias Alexander Braunstein, şef al Comisiei de Control al
Străinilor.
15. Maior Lewin,
evreu, fost ofiţer în Armata Roşie, şef al Cenzurei pentru presă.
16. Colonel
Holban, alias Moscovich, şef al Securităţii pe Bucureşti.
17. George
Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general în Ministerul de Interne.
18. Erwin
Voiculescu, alias Erwin Weinberg, şef al Departamentului pentru paşapoarte
în Ministerul de
Externe.
19. Gheorghe
Apostol, alias Gerschwin, preşedinte al Sindicatului Muncitoresc
20. Stupineanu,
alias Stappnau, şef al Spionajului Economic.
21. Emmerick
Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador al României în Elveţia.
22. Harry
Fainaru, alias Hersch Feiner, şef de legaţie în Ambasada din Statele
Unite.
23. Ida
Szillagy, evreică, prietenă a Anei Pauker. Reala conducătoare a Ambasadei
din Londra.
24. N.
Lăzărescu, alias Burach Lazarovich, însărcinat de afaceri a României la
Paris.
25. Simon Oieru,
alias Schaeffer, subsecretar de stat.
26. Aurel
Baranga, alias Ariel Leibovich, inspector general în Departamentul Artelor.
27. Liuba
Chişinevschi, alias Liuba Broitman, preşedintă a Femeilor Române
Antifasciste.
28. Lew Zeiger,
evreu, director general în Ministerul Economiei.
29. Doctor
Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe.
30. Marcel
Breslaşu, alias Mark Breslau, director general al Departamentului Artelor.
31. Silviu
Brucan, alias Bruekker, redactor şef al Scânteii, conducea întreaga
campanie care
viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului. In
acelaşi timp
conducea şi înscenata campanie antisemită din România.
32. Samoila,
alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii.
33. Horea Liman,
alias Lehman, redactor secund al Scânteii.
34. Inginerul
Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului România Liberă.
35. Jehan Mihai,
alias Jakob Michael, şef al industriei cinematografice române.
36. Alexandru
Graur, alias Alter Brauer, director general al Societăţii Radiofonice
Române.
37. Mihai
Roller, evreu, necunoscut înainte de venirea sa în România, din Uniunea
Sovietică, Preşedinte
al Academiei Române, autorul istoriei falsificate a Românilor.
38. Profesorul
Weigel, tiranul Universităţii din Bucureşti. Conducea operaţia de
epurare a
studenţilor anti comunişti.
39. Profesorul
Lewin Bercovich, un alt tiran al Universităţii din Bucureşti, care
controla corpul
profesoral, venit din Rusia.
40. Silviu
Iosifescu, alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe Eminescu,
Alecsandri,
Vlahuţă, de conţinutul care nu se armoniza cu comunismul.
41. Joan Vinter,
alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al României.
42. Trei
predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii au fost evrei,
Alexander
Sencovich, Misha Levin şi Sam Asriel (Serban).
Extremiştii de
stânga şi atrocităţile comise nu pot scăpa de verdictul: holocaust,
genocid, crimă
la adresa umanităţii.
Considerăm că
poporului român trebuie să i se ofere din partea organismelor
internaţionale
evreieşti, din partea evreilor de pretutindeni şi din partea statului
Israel, pentru
Holocaustul săvârşit de evreii comunişti împotriva românilor, suma de
2oo (două sute)
miliarde euro.
II
Matatias Carp,
evreu din România, în Cartea Neagră, Bucureşti, 1946, vol. 1, p. 48,
scrie
„presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar fi adus acestei armate
de către evrei,
cu prilejul retragerii din teritoriile cedate în 1940, Armata
Română,
recucerind aceste teritorii în 1941…”
Deci, după
Matatias Carp, evreii, în 1940, nu s-au manifestat în nici un fel
împotriva
militarilor români (presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar
fi adus..) .
În 1944, deşi
armata română încetase orice luptă cu URSS, românii fiind angajaţi în
bătălii
împotriva Armatei germane, sovieticii deportează în URSS pe cei 180 000 de
militari români,
de pe linia frontului. Aceştia nu mai trăseseră nici un foc de armă
împotriva
militarilor sovietici. Nu erau prizonieri în urma unor lupte. Foarte mulţi
îşi dorm somnul
de veci în pământul lagărelor de exterminare. Teroarea comunistă
cuprinde
întreaga Românie. Evreii comunişti preiau, progresiv, puterea sub protecţia
Armatei URSS,
încât în 1948 sunt stăpânii absoluţi ai României. Nimeni nu îndrăznea
să aibă o altă
părere despre holocaustul (genocidul) împotriva românilor, din 1940
şi din prima
jumătate a anului 1941, din teritoriile româneşti anexate de URSS şi
din anii de după
război, din România cu graniţele de azi, fără riscul de a fi
condamnat la
puşcărie pe viaţă, sau lichidat. Apar documente
contrafăcute, mărturii şi declaraţii sub
şantaj, ameninţări şi tortură.
Istoricul
american Nicholas M. Nagy–Talavera, evreu născut în România, în The Green
Shirts and the
Others, Hoover Institutions Press, Standfort, California, 1970, p.
305, în ediţia
în limba engleză, din România, din 2001, p.427 şi în ediţia în limba
română, din
România, cu titlul Fascismul în Ungaria şi România (Subtitlul din
engleză, Fascism
in Hungary and Romania, devine titlu), din 1996, la p.414, scrie:
„Ruşii au cerut
cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de nord. Ultimatumul a fost
lapidar şi
lipsit de orice echivoc. În haosul în care a urmat, generat de o
retragere
românească dezordonată, s-au petrecut multe lucruri care nu ar fi trebuit
să se întâmple.
Populaţia evreiască şi cea ucrainiană, în entuziasmul generat de
plecarea
autorităţilor române, care făcuseră din această provincie, cea mai prost
administrată
parte a ţării, i-au tratat pe românii în retragere într-un fel care
avea să-i coste
scump un an mai târziu.”
Trecuse un sfert
de secol între lucrarea lui Matatias Carp şi cea a lui Nagy
-Talavera. Erau
alte vremuri. Nagy-Talavera n-a mai avut curajul, ca predecesorul
său, să nege
atrocităţile săvârşite de evrei în 1940.
Deci „s-au
petrecut multe lucruri ce n-ar fi trebuit să se întâmple. Populaţia
evreiască şi
ucrainiană…i-a tratat pe românii aflaţi în retragere într-un mod care
avea să-i coste
scump un an mai târziu.”
Este evident, în
citatul de mai sus este vorba de fapte cutremurătoare, săvârşite de
evrei împotriva
românilor, în 1940, altfel autorul nu le-ar fi considerat drept
cauză a ceea ce
a urmat mai târziu, în 1941. De asemenea recunoaşte că s-a acţionat
atât asupra
armatei române, cât şi asupra românilor civili. Din text mai reiese că
de vină este
populaţia evreiască, nu numai evreii comunişti. Numai că şi Nagy
-Talavera face
tot ce poate, ca aceste doar câteva rânduri despre genocidul evreilor
(holocaustul),
din 1940, împotriva românilor, să se piardă în sutele de pagini ale
lucrării. Şi
neprecizând „lucrurile ce n-ar fi trebuit să se întâmple”, cititorul
trece şi peste
aceste doar câteva cuvinte, ca şi cum evreii n-ar fi de vină de crime
la adresa
umanităţii. Că este aşa şi nu altfel, reiese fără echivoc, chiar din
titlul
capitolului în care chiar şi cititorul versat descoperă cu greu aceste câteva
rânduri: The Legion against Carolist Romania –
Legiunea împotriva României
carliste. Cu
alte cuvinte, legionarii împotriva României carliste. Numai că citatul
pe care l-am
reprodus înseamnă Evreii împotriva României– o adevărată „carte
neagră” a
genocidului evreiesc împotriva românilor.
Dacă în prima
parte a acestui material destinat mass-mediei, am evitat să reproducem
unele documente,
pentru a nu aduce la lumina zilei rănile adânci, deschise în fiinţa
poporului român,
totuşi ne vedem siliţi să reţinem câteva. Toate se găsesc în arhiva
Ministerului
Apărării Naţionale şi în unele cărţi de specialitate. Spre exemplu,
vezi Alex.-
Mihai Stoenescu, Armata, mareşalul şi evreii, RAO International
Publishing
Company, 1998:
„La Chişinău,
400-500 evrei comunişti constituiţi în bandă, înarmaţi unii cu puşti
şi revolvere,
iar alţii cu pietre şi bastoane, au cerut directorului Ioneţ, medicul
spitalului de
copii, ca imediat clădirea acestuia să fie predată. La încercarea
medicului de a
calma spiritele, l-au împuşcat, după care au năvălit în spital,
devastându-l
complet, iar pe copiii aflaţi internaţi, omorându-i şi aruncându-i
afară pe
geamuri.”
„Populaţia
evreiască de pretutindeni a avut o atitudine ostilă şi de sfidare,
batjocorind pe
funcţionari, asasinând pe unii dintre ei, furând tezaurul
instituţiilor
statului, etc.”
„În judeţul
Cetatea Albă bande comuniste evreieşti au schingiuit preoţi, le-au ars
bărbile cu
ţigări, au devastat bisericile.”
„Populaţia şi în
special evreii s-au înarmat cu armament luat de la unităţile
noastre. Evreii
din Basarabia continuau să atace fracţiuni izolate, la adăpostul
trupelor
ruseşti.”
„Populaţia
evreiască a ajutat la dezarmare.”
„Exodul
populaţiei române constituie o dramă de nedescris. Locuitorii evrei
organizează
pretutindeni–până şi în Galaţi– o adevărată rebeliune cu jafuri şi
omoruri.”
„Ciocniri între
trupele române şi populaţia evreiască ce voia să sechestreze
trenurile de
evacuare au avut loc şi la Ungheni, soldate cu morţi şi răniţi.”
„La îndemnul
trupelor sovietice, unii militari minoritari din cadrul Armatei a 4 - a
şi a 3-a române
au dezertat cu armamentul şi muniţia din dotare. Ulterior aceştia au
fost organizaţi
în bande înarmate şi au acţionat împotriva fostelor unităţi.”
La 6 iulie 1940,
pierderile Armatei române (primise ordin, pentru a evita războiul,
să nu răspundă
la provocări) au fost următoarele: ucişi, răniţi, daţi dispăruţi -
356 cadre şi
42.876 soldaţi şi gradaţi.
„La Bolgrad,
comuniştii circulau pe străzi având ca semn distinctiv steaua evreiască
cu 6 colţuri şi
o panglică roşie.”
„Evreii din
Chişinău au arborat drapele roşii, manifestând pe stradă şi barând
străzile spre
gară pentru a nu permite retragerea funcţionarilor români; au ocupat
de asemenea
localurile instituţiilor, comisarii Pascal Nicolae, Mateescu Constantin,
Severin şi Stol
au fost executaţi de evrei în stradă.”
„În toate satele
s-au arborat steaguri roşii şi în special evreii...”
Documentaţia e
bogată, dar într-un articol de presă, puţine documente pot fi
reproduse.
Unele, care evidenţiază sadismul evreilor, din timpul rebeliunii iudaice
din 1940, împotriva
românilor, au fost evitate, dar niciodată nu e prea târziu.
Cuvintele lui
Nicolae Iorga sunt edificatoare în sensul acesta:
„Se adună şi
cresc văzând cu ochii documentele şi materialele, acte oficiale şi
declaraţiile
luate sub jurământ. Înalţi magistraţi şi bravi ofiţeri, care şi-au
riscat viaţa ca
să apere cu puterile lor retragerea şi exodul românilor, au văzut cu
ochii lor
nenumărate acte de sălbăticie, uciderea nevinovaţilor, lovituri cu pietre
şi huiduieli.
Toate aceste gesturi infame şi criminale au fost comise de evreimea
furioasă, ale
cărei valuri de ură s-au deslănţuit ca sub o comandă nevăzută (s.n.).
De ce atâta ură?
Aşa ni se
răsplăteşte bunăvoinţa şi toleranţa noastră?
Am acceptat
acapararea şi stăpânirea iudaică multe decenii şi evreimea se răsbună în
ceasurile grele
pe care le trăim. Şi de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă şi
publică de
isprăvile bandelor ucigaşe de sectanţi sangvinari. Nebunia organizată
împotriva
noastră a cuprins târguri, oraşe şi sate (s.n.). Fraţii noştri îşi
părăsesc copii
bolnavi, părinţi bătrâni, averi agonisite cu trudă. În nenorocirea
lor ar fi avut
nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald şi
un cuvânt
înţelegător, fie şi numai sentimental, ar fi primit cu recunoştinţă. Li
s-au servit
gloanţe, au fost sfârtecaţi cu topoare, destui dintre ei şi-au dat
sufletul. Li
s-au smuls hainele şi li s-au furat ce aveau cu dânşii, ca apoi să fie
supuşi
tratamentului hain şi vandalic(s.n.). Românimea aceasta, de o bunătate
prostească faţă
de musafiri şi jecmănitori, merita un tratament ceva mai omenesc din
partea evreimii care se lăuda până mai ieri că
are sentimente calde şi frăţeşti
faţă de neamul
nostru în nenorocire.” (De ce atâta ură?, în Neamul Românesc, din 6
iulie 1940).
Până şi avocaţi
evrei, chemaţi prin profesie să apere pe cei nedreptăţiţi, au
participat la
genocidul împotriva românilor, au fost lideri de grup de evrei
criminali, au
întocmit liste pentru asasinate:
„În Soroca bande
de comunişti evrei conduse de avocatul Michael Flexer după ce au
ocupat clădirea
primăriei şi a poliţiei au asasinat în faţa statuii generalului
Poetaş pe
comisarul Murafa şi ajutorul său Eustaţiu Gabriel.”
„În Chişinău
listele de execuţii au fost întocmite de intelectuali comunişti evrei,
avocatul Carol
Steinberbg, avocata Etea Dinar şi dr. Derevich.”
„Astăzi a fost
ultima zi a evacuării şi a fost hotărâtă zi de doliu naţional. Evreii
şi comuniştii
s-au purtat oribil. Asasinatele şi molestările.....”
Cititorul însuşi
poate completa lista cu ororile săvârşite de evrei. Aşa, din Paul
Goma, Săptămâna
Roşie, 28 iunie - 3 iulie 1940, sau Basarabia si evreii, Editura
Vremea XXI,
2004:
„Nu puţini erau
înarmaţi si agitau liste negre, ameninţând pedepsirea celor figurând
acolo.”
La Cernăuţi
„Evreii l-au împuşcat pe preotul bisericii catolice, pe câţiva gardieni.
Evreii tineri
(15 - 16 ani) au dezarmat soldaţi, i - au pus să se dezbrace, apoi
i-au înjunghiat
cu propriile baionete.”
„Imediat după
plecarea soldaţilor români, evreii, în număr de câteva zeci de mii, în
afară de faptul
că au comis tot felul de delicte, au deschis porţile închisorilor,
înarmând pe
deţinuţi, au început cu furie să masacreze pe românii aflaţi pe străzi,
au jefuit
băncile, casele particulare, au incendiat bisericile si palatele.” Iată
nume de evrei
din Cernăuţi, căpetenii ai bandelor de evrei asasini, din timpul
genocidului
antiromânesc: Marek Ficher, Filip Beer, Max Weissman, Bruell, dr.
Zuflucht, dr.
Kehr, dr. Saşa Pimensohn. Sau de tineri evrei asasini: Aufleger
Feibis, Fisher,
Abacumov, Eisinger, Sigi Bainer (Sigismund Brainer, sau Bayner,
Beiner – îl
găsim apoi, în regimul comunist, la Cluj, la securitate, adevărat
torţionar,
locţiitor al şefului serviciului anchete la Direcţia Regională a
Securităţii). Şi
în Cernăuţi, evreii preiau puterea locală: Salo Brül – comisar,
Glaubah –
primar, Hitzig –
ajutor de primar, Meer (Beer) – prefect. Deci
se cunosc şefii progromului
antiromânesc,
prin asasinate la faţa locului şi prin încărcarea trenurilor de vite,
cu români, spre
Siberia. La fel s-a întâmplat şi în alte localităţi. La Chişinău,
avocatul
Steinberg – conducătorul sovietului comunal. La Chilia Nouă, dr.
Robinovici,
medic primar al oraşului, şeful comitetului local. La Soroca, Leizer
Ghinsberg –
conducătorul acţiunii teroriste. Lista poate continua cu alţi evrei, cu
sutele de evrei
din conducerea comunistă, factori politici, de decizie, împreună
responsabili de
genocidul împotriva românilor.
„Înşişi copiii
evrei, dintre care unii chiar străjeri, aşteptau în gări trenurile
refugiaţilor,
pentru a-i înjura şi a le arunca cu pietre şi orice obiecte care
cădeau la
îndemână, creând o impresie oribilă.”
„Preotul
Bujakovski din Tighina a fost împuşcat de teroriştii evrei.”
Spre o
documentare mai largă, cititorul poate apela şi la Gheorghe Buzatu, Aşa a
început
holocaustul împotriva Românilor, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1995:
„Incidentele,
mai ales cu populaţia evreiască, au avut loc pretutindeni. Din această
cauză evacuările
în multe locuri au fost imposibile. S-au împuşcat funcţionari, s-au
atacat chiar
unităţi militare.”
Cititorul, dacă
doreşte, are la dispoziţie o carte alcătuită doar din documente (128
la număr),
reproduse după originalele din arhive – Locotenent – colonel Alesandru
Duţu, dr.
Constantin Botoran, Situaţia evreilor din România,1939–1941,Editura Ţara
Noastră, Uniunea
Vatra Românească, Bucureşti, 2003 (Carte interzisă şi trimisă la
topit): „În
toate oraşele basarabene şi nord bucovinene...s-au format grupuri de
evrei înarmaţi,
în majoritate tineri de ambele sexe, care numaidecât au început
acţiunea
teroristă. Au fost împuşcaţi cu predilecţie funcţionarii judecătoreşti, cei
poliţieneşti,
slujitorii altarului, precum şi funcţionarii financiari, aceştia din
urmă cu ocazia
devalizării diferitelor casierii ale Statului... Au fost cazuri când
execuţiile au
luat aspectul unei sinistre vânători de oameni, în care tot ce putea
constitui un
element reprezentativ românesc stimula activitatea sângeroasă a
tinerilor terorişti evrei.”
După ultima zi a
evacuării Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa, de
către Armata
română şi unele familii de români, evreii au continuat o altă evacuare,
umplând
trenurile pentru animale, cu români pentru lagărele de exterminare din
Siberia. Epurare
etnică prin holocaust în proporţie de masă. În România, din 1948,
umplu puşcăriile
cu milioane de români, dintre care, sute de mii, vor fi lichidaţi.
Se impune cu
necesitate înfiinţarea unei comisii pentru studierea holocaustului
(genocidului)
evreilor împotriva românilor şi publicarea lucrărilor rezultate din
aceste
cercetări.
Societatea Culturală
Bucureşti - Chişinău
Gheorghe Gavrilă Copil, preşedinte
Tel.021-7456782