Observatorul militar - Pensii militare

PENSII MILITARE

Preluare de pe OBSERVATORUL militar Ultimul numar:

Nr. 51-52, 22.XII.2010 - 4.I.2011, pagina 18

În Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010 a fost publicata Legea nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice. Cu exceptia câtorva articole, noua lege va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, când se abroga în totalitate sau partial mai multe acte normative. La trei zile dupa publicare, vor intra în vigoare articolele care stabilesc termene pentru elaborarea hotarârilor de Guvern privind criteriile si normele pe baza carora se va face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate, atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale, precum si a unui proiect de lege privind pensiile ocupationale.

Prevederile referitoare la cresterea punctajelor medii anuale se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2012. Odata cu intrarea în vigoare a noii legi, se abroga Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. De asemenea, se abroga prevederile referitoare la pensii, cuprinse la alin. (1) si (2) ale art. 11, alin. (3) al art. 21 si art. 24 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, si prevederile referitoare la pensii cuprinse la alin. (3) al art. 19 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor voluntari, cu modificarile si completarile ulterioare.

Altfel spus, cadrele militare care vor trece în rezerva începând cu 1 ianuarie 2011 nu vor mai beneficia de pensie militara, iar partea din pensie corespunzatoare soldei de grad nu se mai actualizeaza permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

Celelalte articole abrogate din Legea nr. 80/1995 se refera la modul de stabilire a pensiei pentru invaliditate permanenta si a pensiei de urmas. Din statutul soldatilor si gradatilor voluntari se abroga prevederile potrivit carora aceste categorii de militari pot beneficia de pensie de invaliditate, conform prevederilor Legii nr. 164/2001.

Cu precizarea ca vom reveni asupra noilor reglementari privind pensiile, publicam, pentru început, câteva detalii referitoare la aplicarea Legii nr. 263/2010.

STAGIU DE COTIZARE

În sistemul public de pensii, stagiu de cotizare reprezinta perioada de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc contribut ii de asigurari sociale. Stagiul de cotizare poate fi:

l complet – perioada de timp în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de pensie pentru limita de vârsta, pensie anticipata sau pensie anticipata partiala;

l minim – perioada minima de timp, în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;

l necesar – perioada de timp, în functie de vârsta, în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru obtinerea unei pensii de invaliditate;

l potential – perioada de timp considerata stagiu de cotizare si acordata la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afectiunilor invalidante.

Pentru cadrele militare, stagiu de cotizare în specialitate este perioada în care acestea s-au aflat în una din urmatoarele situatii:

l - a avut calitatea de cadru militar în activitate;

II- a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei scoli militare sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala, cu exceptia liceului militar;

III- a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;

IV-a fost în captivitate;

V- a avut calitatea de militar angajat pe baza de contract si/sau de soldat si gradat voluntar.

Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: vechimea în munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pâna la data de 1 aprilie 2001; vechimea în serviciu recunoscuta pentru stabilirea pensiilor, în cazul cadrelor militare, pâna la 1 ianuarie 2011; perioada cuprinsa între 1 aprilie 2001 si 1 ianuarie 2011, în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare; perioada cuprinsa între 1 ianuarie 2010 si 1 ianuarie 2011, în cazul cadrelor militare trecute în rezerva, care beneficiaza de ajutoare lunare, ce se asigura din bugetul de stat. De asemenea, constituie stagiu de cotizare si perioadele asimilate, de pâna la data de 1 aprilie 2001. În cazul cadrelor militare, constituie stagiu de cotizare si perioada suplimentara la vechimea în munca sau la vechimea în serviciu, acordata în baza legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, respectiv în conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii.

PERIOADE ASIMILATE

Perioadele pentru care nu s-au datorat sau platit contributii de asigurari sociale, dar care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sunt denumite, în textul legii, ca perioade asimilate. În sistemul public de pensii, se asimileaza stagiului de cotizare perioadele necontributive în care asiguratul: a beneficiat de pensie de invaliditate; a urmat cursurile de zi ale învata-mântului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu diploma; a satisfacut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnizatii de asigurari sociale, acordate potrivit legii; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de pâna la 3 ani; a fost elev al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala pentru formarea cadrelor militare, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, cu exceptia liceului militar. Asiguratii care au absolvit mai multe institutii de învatamânt superior, beneficiaza de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

CONDITII DE MUNCA

Activitatea asiguratilor din sistemul public de pensii se poate desfasura în conditii normale, deosebite si speciale. Pentru cadrele militare, conditiile în care se desfasoara activitatea pot fi normale, deosebite, speciale si alte conditii de munca. În domeniul apararii nationale, încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite, speciale si alte conditii se realizeaza pe baza criteriilor si metodologiei de încadrare prevazute de HG nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de munca si a activitatilor cu conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificarile ulterioare. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, conform legii, stagiu de cotizare realizat în conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea în munca sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în conditii normale, astfel: 3 luni pentru fiecare an lucrat în conditii deosebite de munca; 6 luni pentru fiecare an lucrat în conditii speciale de munca; 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte conditii de munca.Locuri de munca în conditii deosebite sunt considerate acelea unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la conditiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toata durata timpului normal de munca, pot conduce în timp la îmbolnaviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinte asupra securitatii si sanatatii în munca a asiguratilor. ÎN LOCURILE DE MUNCA ÎN CONDITII SPECIALE, gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la conditiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel putin 50% din timpul normal de munca, pot conduce în timp la îmbolnaviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinte grave asupra securitatii si sanatatii în munca a asiguratilor. Locurile de munca în alte conditii sunt specifice activitatilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. Acestea implica pericol permanent de vatamare corporala grava, invaliditate, mutilare, suprimare a vietii ori de pierdere a libertatii - captivitate, terorism, rapiri, luari ca ostatici ori alte asemenea situatii – si pentru care nu se pot lua masuri de prevenire sau de protectie. Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate în functie de conditiile de munca normale, deosebite, speciale si alte conditii de munca.

La data intrarii în vigoare a legii, acestea sunt: 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori; 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori; 41,3% pentru conditii speciale si alte conditii de munca, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori. Constituie stagiu de cotizare realizat în conditii speciale de munca si perioadele în care un asigurat, care îsi desfasoara activitatea în conditii speciale de munca, se afla în concediu pentru incapacitate temporara de munca si/sau în concediu de odihna, daca cel putin în ziua premergatoare concediului a lucrat în locuri de munca încadrate în astfel de conditii de munca. În cazul personalului MApN, contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentând: diurne de deplasare si de delegare; indemnizatii de instalare, delegare, detasare si transfer; compensatii lunare pentru chirie; drepturi de echipament; cheltuieli de mutare în interesul serviciului; valoarea financiara a normei de hrana; contravaloarea transportului ocazionat de plecarea în concediul de odihna; transportul la si de la locul de munca. La data intrarii în vigoare a legii, contributia individuala de asigurari sociale, suportata de cadrele militare, nu va diminua venitul net al acestora, pentru ca se vor majora drepturile salariale si veniturile asigurate corespunzator diferentei între cota de contributie individuala de asigurari sociale, prevazuta de lege, si cota de contributie individuala prevazuta de legislatia anterioara. ÎN ACEST SENS, VA FI EMISA O HOTARÂRE DE GUVERN.

VÂRSTA DE PENSIONARE

Vârsta standard de pensionare reprezinta vârsta stabilita de lege, pentru barbati si femei, la care acestia pot obtine pensie pentru limita de vârsta, precum si vârsta din care opereaza reducerile prevazute de lege. Reducerile vârstelor standard de pensionare, precum si cele prevazute de alte acte normative pot fi cumulate, fara ca reducerea totala sa fie mai mare de 13 ani. Vârstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 52 de ani pentru barbati, respectiv de 45 de ani pentru cadrele militare. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. Atingerea acesteia se realizeaza prin cresterea vârstelor standard de pensionare, esalonat. Astfel, conform anexei 5 din lege, varsta standard de 65 de ani pentru barbati va fi atinsa in ianuarie 2015. Pentru femei, la varsta de pensionare de 63 de ani se va ajunge în ianuarie 2030.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru barbati, cât si pentru femei, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru barbati, cât si pentru femei. Atingerea acestora se realizeaza prin cresterea stagiului minim/complet de cotizare, esalonat, pâna în anul 2015, respectiv 2030. Pentru cadrele militare, vârsta standard de pensionare va ajunge la 60 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati, in ianuarie 2030. Pana atunci, varsta actuala, de 55 de ani, va creste esalonat, din martie 2011, cu trei-patru luni pe an. În cazul cadrelor militare, soldatilor si gradatilor voluntari, stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati. Atingerea acestora se va realiza tot printr-o crestere esalonata, pâna în anul 2030.

CATEGORII DE PENSII

În sistemul public de pensii se acorda pensia pentru limita de vârsta, pensia anticipata, pensia anticipata partiala, pensia de invaliditate si pensia de urmas. PENSIA PENTRU LIMITA DE VÂRSTA se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau în specialitate, dupa caz.

PENSIA ANTICIPATA se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare

decât stagiul complet de cotizare prevazut de lege. În cazul cadrelor militare, pentru obtinerea pensiei anticipate, pe lânga aceste conditii este necesara si realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate. De asemenea, cadrele militare trebuie sa se afle în una dintre urmatoarele situatii: sunt trecute în rezerva/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârsta în grad prevazuta de statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale MApN; sunt trecute în rezerva sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de catre comisiile de expertiza medico-militara.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii PENSIEI ANTICIPATE nu se iau în considerare perioadele asimilate, în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învatamântului universitar, a satisfacut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat, a fost elev al unei scoli militare sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala.

La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, pensia anticipata se transforma, din oficiu, în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate. PENSIA ANTICIPATA PARTIALA se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pâna la 8 ani. În cazul cadrelor militare, pentru obtinerea pensiei anticipate partiale, trebuie indeplinite aceleasi conditii ca la pensia anticipata. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate partiale nu se iau în considerare perioadele asimilate mentionate mai sus la pensia anticipata.Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare luna de anticipare, pâna la îndeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta. La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, pensia anticipata partiala se transforma, din oficiu, în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii de 0,75% si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.

PENSIA DE INVALIDITATE se cuvine persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca.În raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este: de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoîngrijire; de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de autoîngrijire; de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putând sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca. Criteriile si normele pe baza carora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate se vor stabili prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii, dupa caz, cu avizul Ministerului Sanatatii. Pensionarii de invaliditate încadrati în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizatie pentru însotitor. Cuantumul acesteia reprezinta 80% din valoarea unui punct de pensie.

PENSIA DE URMAS se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul decedat era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmas: pâna la vârsta de 16 ani; daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani; pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile de mai sus. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supraviet uitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus. Sotul supravie- tuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin un an. De asemenea, are dreptul la pensie de urmas, indiferente de vârsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarigor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile privind durata casatoriei sau încadrarea în grad de invaliditate beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca veniturile astfel realizate sunt mai mici de 35% din câstigul salarial diu brut. Sotul supravietuitor care, la data decesului sustinatorului, are în îngrijire unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani, beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut. Pensia de urmas se stabileste, dupa caz, din: pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condi- tiile legii, sustinatorul decedat; pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta.

CUANTUMUL PENSIEI DE URMAS SE STABILES TE PROCENTUAL DIN PUNCTAJUL MEDIU ANUAL REALIZAT DE SUSTINATOR, ASTFEL: 50% - pentru un singur urmas; 75% - pentru 2 urmasi; 100% - pentru 3 sau mai multi urmasi. În cazul orfanilor de ambii parinti, cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin însumarea drepturilor de pensie de urmas, calculate dupa fiecare parinte. Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.

CALCULUL PENSIILOR

Cuantumul pensiei se determina prin înmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual se determina prin împartirea numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunza-tor stagiului complet de cotizare. Punctajul anual se determina prin împartire la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea câstigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la câstigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual si a punctajului lunar se utilizeaza 5 zecimale. În situatia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar se corecteaza cu raportul dintre contributia datorata la sistemul public de pensii si contributia prevazuta de lege pentru conditii normale de lucru. În cazul cadrelor militare, pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar se utilizeaza 25% din câstigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective. Pentru stagiul potential, acordat persoanelor în drept sa obtina o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de: 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate. Pentru perioadele în care persoana a fost somer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile banesti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale. Pentru asiguratii care au realizat stagiul minim de cotizare si care contribuie la sistemul public de pensii dupa împlinirea vârstei standard de pensionare, punctajul lunar realizat în perioada respectiva se majoreaza cu 0,5%. Pentru cadrele militare, care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate si care contribuie la sistemul public de pensii dupa împlinirea vârstei standard de pensionare, punctajul lunar realizat în perioada respectiva se majoreaza cu 0,5%. Majorarea punctajului lunar nu se acorda pentru perioadele în care se cumuleaza pensia cu venituri de natura salariala. Persoanele care au desfasurat activitati în locuri de munca încadrate în grupele I si a Iia de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati în locuri de munca încadrate în conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, dupa cum urmeaza:

- cu 25% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 sau în locuri de munca încadrate în conditii deosebite, potrivit legii;

- cu 50% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 sau în locuri de munca încadrate în conditii speciale, potrivit legii;

- cu 50% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în alte conditii de munca potrivit legii.

La data intrarii în vigoare a legii, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

Asiguratii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentara cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiaza de o crestere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;

13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;

14% pentru perioada 1 ianuarie1978-1 iulie 1986;

21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;

15% pentru perioada 1 noiembrie 1990- 1 aprilie 1991;

14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;

13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;

22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; 17% pentru perioada de dupa 1 februarie 1999.

Asiguratii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentara beneficiaza de o crestere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;

28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.

În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie urmatoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limita de vârsta; nevazatorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmas, pâna la vârsta de 16 ani sau aceia care îsi continua studiile într-o forma de învatamânt, fara a depasi vârsta de 26 de ani; sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, daca veniturile din activitati profesionale nu depasesc 35% din câstigul salarial mediu brut .

CONSIDERAŢII ASUPRA CONDIŢIEI PENSIONARILOR MILITARI - CONSECINŢĂ A APLICĂRII PREVEDRILOR LEGII 119/2010

"Porumbul nu se poate astepta la dreptate cand judecatorii sunt gaini".

CONSIDERAŢII ASUPRA CONDIŢIEI PENSIONARILOR MILITARI - CONSECINŢĂ A APLICĂRII PREVEDRILOR LEGII 119/2010

Legea 119/2010 incalca flagrant Constitutia, intreaga legislatie si recomandarile europene, tratatele de aderare la NATO si UE, Carta drepturilor fundamentale a UE, desfiintandu-ne statutul de militar, lichidandu-ne ca structura socio-profesionala, desfiintand toate drepturile legal obtinute si consfintite prin legi organice din 1829 si pana in prezent:

1.      Principiile de drept international ale neretroactivitatii legii si sperantei legitime.

2.      Pensia nu este un venit ci o creanta asupra statului, conform solutiilor date de CEDO.

3.      Pensia este un drept castigat, conform Conventiei pentru drepturile omului, Protocolul 1, Art. 6;

4.      Pensia constituie un drept patrimonial, conform Conventiei pentru drepturile omului, Protocolul1, Art. 1.

5.      Asimilata dreptului de proprietate, pensia nu poate fi diminuata (prin “”recalculare””, spre exemplu) nici confiscata, conform Tratatului de la Lisabona, Art.45, Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 17, Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 17, pentru ca nu se poate aduce atingere dreptului de proprietate.

6.      Diminuarea pensiei prin legi anticonstitutionale si antieuropene constituie un caz de DISCRIMINARE, conform Conventiei pentru drepturile omului, protocolul1, Art. 6.

7.      Persoanele in varsta au asigurat dreptul la securitate si asistenta sociala, la o viata demna si independenta – vezi Carta Drepturilor Fundamentale a UE, Art 25 si Art. 34 si Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Art. 25.

8.      Orice cetatean are dreptul la o buna administrare, conform Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 41.

9.      Drepturile si libertatile castigate nu pot fi desfiintate, conform Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 30.

Toate prevederile de mai sus exista si in Constitutia Romaniei, Menţionez că fiind membri ai UE, legislatia europeana prevaleaza naţionale care încalcă prevederile comunitare.

CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI, IN DECIZIA 872/2010  a fortat demonstratia pentru a scoate in evidentă necesitatea contributivitatii invocand-o ca si CONDITIE OBLIGATORIE pentru calcul pensiilor, atunci cand a scris in cuprinsul deciziei mentionate:

"Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poatefi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie."… şi:"Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale”!

De ce s-a fortat nota? Pentru a scoate in evidenta ideea falsa ca militarii nu au contribuit la fondul de pensii. Total eronat: pentru militari a existat un buget de pensii, chiar daca administrat de MApN, buget la care statul vărsa periodic sumele necesare, iar acest fond a fost tot timpul excedentar. Ce demonstreaza faptul ca fondul era excedentar? Suna macabru, dar asta este: militarii activi erau mai numerosi decat cei aflati la pensie, deoarece acestia din urma se cam grabeau sa viziteze vesnicele plaiuri de vanatoare, datorita conditiilor foarte bune din perioadele active, se grabeau sa se prezinte la raport la Doamne Doamne...

Pentru militari, angajatorul STAT, in serviciul căruia se aflau, a folosit banii destinati CONTRIBUTIILOR SOCIALE asa cum au vrut conducătorii politici ai momentului.

De ce este falsa teza CCR privind "cuantumul (pensiei) rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii"?  Deoarece cuantumul  pensiei dupa legea 19/2000 nu se stabileste functie de CUANTUMUL CONTRIBUTIILOR PLATITE, ci strict de cea a efectuării plăţilor legale corespondente condiţiei contribuabilului – vezi principiile din legea 19/2000 (art.2). NICAIERI IN LEGEA 19/2000, CU TOATE COMPLETARILE SI MODIFICARILE ULTERIOARE, CU TOATE NORMELE DE APLICARE, ETC, NU VETI GASI O CONDITIONARE A MODULUI DE CALCUL AL PENSIEI FUNCTIE DE COTELE DE CONTRIBUTII PLATITE DE ANGAJAT SI ANGAJATOR, CI VETI GASI DOAR PRECIZAREA CA DREPTUL DE PENSIE SE DESCHIDE NUMAI DACA CEL IN CAUZA FACE DOVADA CA ACESTE CONTRIBUTII (ATAT CEA INDIVIDUALA CAT SI CEA A ANGAJATORULUI) S- AU PLATIT!

De altfel la toţi militarii li s-a reţinut un procent din venitul de pe statul de plată  pentru PENSIE SUPLIMENTARĂ – Dacă nu exista o contribuţie a „angajatorului STAT” de unde noţiunea de suplimentară!

Iar de faptul ca nu li se poate imputa militarilor ideea fals acreditata a NECONTRIBUTIVITATII si-au dat seama totusi si legiuitorii, chiar atat de obtuzi cum au fost ei, atunci când au prevăzut in HG735/2010 urmatoarele:

"Art. 5. - Pentru recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 se considera a fi indeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare."

Mai mult, în legea 164/2001 – neabrogată, elaborată ulterior şi în concordanţă cu legea 19/2000 – se prevedea: 

Art. 1. - (2) Principiile generale prevazute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale se aplica in mod corespunzator si pensiilor militare de stat, exceptând situatiile in care prin prezenta lege se dispune altfel"

Art. 2. - Sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept;

b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

f) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;

g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.

Si, pentru ca intre cele doua sisteme de pensii, cel militar si cel civil a fost in permanenta o corespondenta deplina, legea 164/2001 prevedea:

Art. 20. - (1) Intre sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime in serviciu, respectiv stagiile de cotizare, in vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurari sociale. 

DEŞI: "statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. "

Noua lege - Legea 119/2010 şi HG 735/2010 – teoretic nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor s-ar modifica pentru că este inadmisibil şi expres interzis prin Constituţie ca legea să opereze retroactiv, aşa cum se arată şi în Decizia nr. 375/2005. Mai mult, drepturile şi libertăţile câştigate nu pot fi desfiinţate, conform Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, art. 30”. TOTUŞI:

Normele de aplicare a acestei Legi incalcă totul, inclusiv prevederile legii, iar instructiunile emise de către cei doi ministri de resort si de către directorul serviciului de informatii implicat, încalcă, de asemenea, totul, inclusiv … Normele.

Pe scurt, arhivele au primit ordin sa nu mai răspundă cererilor individuale, si sa nu ne pună la dispozitie datele decât centralizat, daca vom respecta Normele si vom semna cererile tip. Conform acestora, noi suntem aceia care ne declaram de acord, prin semnătură, cu “recalcularea” pensiilor, deci implicit cu retroactivitatea legii si anularea calitatii noastre de militari (fosti activi, actualmente in rezerva sau in retragere) pentru…trecut, prezent si viitor.

Va informam ca, indiferent ce se va face de către pensionarii militari, pensiile sunt stabilite raportat la salariul mediu pe economie corespunzător perioadei de activitate acceptate. Cu alte cuvinte, vor scădea, fixându-se intre 500 si maxim 2000 lei. A da curs chemărilor la stabilirea salariilor avute conform Legii 119/2010, sau veniturilor conform Normelor de aplicare, înseamnă alergătura cu efect pentru un eventual adaos de 20-30 lei si pentru care nu merita renunţarea la calitatea de militar si la posibilitatea acţionării in justitie, care s-ar anula prin semnătură. Va informam ca termenul legal stabilit pentru înaintarea cererilor respective este de 31 decembrie, deci nu ne grabeste nimeni. Cei care vor, le pot depune si pe 30 sau 31 decembrie dimineaţa.

Prin aplicarea recalcularii pensiilor militare, cu ajutorul metodologiei aprobate, valoarea pensiei militare medii scade de la 1708 lei la 1179 lei, o diminuare cu aproape 31%.

Efectul recalcularii pensiilor militare la bugetul statului:

• economie lunara de 43.386.093 lei (10.330.022 Euro, la cursul de 4.2 lei/Euro);

• economie anuala de 520.633.122 lei (123.960.267 Euro, la cursul de 4.2 lei/Euro).

Nota: pentru urmatorii 10-15 ani, numarul de pensionari MApN se va situa constant in jurul a 80.000 persoane. Datele si informatiile utilizate pentru sinteza documentului sunt obtinute din documente, declaratii si surse oficiale, publice si difuzate in mass-media din Romania.

Nota: se observa intentia clara de uniformizare si egalizare a nivelului pensiilor militare!

Concluzii:
• toate pensiile militare scad semnificativ prin recalculare;
• pensionarii ce au pensiile actuale in intervalul 1000-3000 lei vor asigura ponderea majora a economiilor la bugetul de stat;
• toata campania dusa de guvern se bazează pe minciuna si dezinformare.

Discriminarea pensionarilor militari, deoarece numai aceştia , trebuie să semneze, împotriva voinţei lor, cereri prin care solicită , ei însuşi, să le fie înjumătăţite pensiile legal obţinute. De ce această prevedere nu este cuprinsă şi în conţinutul Normelor metodologice pentru recalcularea pensiilor  celorlalte categorii de personal prevăzute în Legea 119/2010?

Dacă în H.G. nr.735/2010 la art. 2(6)  se precizează că documentele doveditoare necesare recalculării pensiilor militare se depun personal de către beneficiari la structurile de pensii din M.Ap.N., M.A.I. şi S.R.I, în Ordinul comun privind recalcularea pensiilor, la art.17, se prevede că documentele doveditoare ale beneficiarilor vor fi înaintate structurilor de pensii de către centrele militare zonale sau judeţene.

Procesul recalculării pensiilor militare ar  presupune o perioadă de 15 ani pentru consultarea statelor de solde aflate în diferite arhive din ţară chiar dacă a fost semnat Ordinului comun al ministerelor în cauză pentru aplicarea Legii 119/2010, care la art.4(1a) prevede  că recalcularea pensiilor se va realiza intr-o perioadă de 5 luni (!) de la intrarea în vigoare a H.G.nr. 735/2010.

              Ce se va întâmpla cu pensionarii militari demni care nu vor semna aceste documente aberante? Li se vor anula pensiile „nesimţite”? Nici o prevedere legală nu permite acest lucru!

Încălcarea art.31(1)şi (2) din Constituţia României privind accesul la orice informaţie de interes public şi neinformarea corectă a noastră privind recalcularea pensiilor militare. Dacă pentru categoriile de personal prevăzute  în Legea 119/2010 la art.1 lit.c)-h)  au fost elaborate Norme metodologice de recalculare a pensiilor, care au fost publicate pe site M.M.P.S.F. la  06.08 2010 şi supuse dezbaterii publice până la 15.08. 2010, Normele metodologice pentru categoriile de pensionari prevăzute la acelaşi articol, lit.a)-b), aprobate prin H.G. nr.735/2010, au aparut direct în Monitorul Oficial .

Mai mult, conform art.16 din H.G.735/2010,  M.Ap.N,, M.A.I.şi S.R.I. erau obligate să emită instrucţiuni de aplicare a acestei hotărârii , care trebuiau aduse la cunoştinţa celor asupra cărora vor avea efecte dramatice. Acest lucru nu s-a întâmplat, pensionarii militari aflând de pe diferite site-uri sau bloguri, măsurile pe care guvernul pe care îl conduceţi le stabilise.

Legea civila 19/2000 a recunoscut conditiile diferite de munca ale angajatilor, luand in calculul pensiilor ponderi diferite pentru conditii deosebite sau speciale de munca, pentru ORE DE NOAPTE si luand in consideratie toate veniturile realizate de angajati in schimbul muncii prestate, atat cele banesti cat si cele in natura  ordinul 340/2001 prevedea:

   19. Prin sintagma salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca se intelege:

   a) salariile de baza brute corespunzatoare timpului efectiv lucrat in program normal si suplimentar (inclusiv indexari, compensatii - numai cele incluse in salariul de baza conform legii -, indemnizatii de conducere, salarii de merit si alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de baza);

   b) sporurile, indemnizatiile si sumele acordate sub forma de procent din salariul de baza brut sau sume fixe, indiferent daca au caracter permanent sau nu;

   c) sumele platite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat (concedii de odihna, indiferent de perioada efectuarii, concedii de studii, zile de sarbatori, evenimente familiale deosebite, intreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariatilor);

   d) sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie, platite din fondul de salarii;

   e) premiile anuale si cele din cursul anului sub diferite forme, altele decat cele reprezentand participarea salariatilor la profit;

   f) drepturile in natura acordate salariatilor sub forma de remuneratie;

   g) sumele platite din fondul de salarii conform legii sau contractelor colective de munca (al 13-lea salariu, prime de vacanta, aprovizionare de iarna, prime acordate cu ocazia sarbatorilor nationale sau religioase etc.);

   h) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de munca, platite din fondul de salarii

  Deci, PRINCIPAL,  se recunosc la calculul pensiilor "drepturile in natura acordate salariatilor sub forma de remuneratie"; MILITARILOR NU LI SE RECUNOSC DREPTURILE DE ECHIPAMENT ŞI DE HRANĂ – ordinul 50! Doar acestea erau prevazute prin legea 80/1995 privind Statutul Cadrelor Militare, ca si drepturi de care militarul beneficia IN SCHIMBUL MUNCII SALE IN MEDIUL MILITAR!!!!             (Sub nici o forma nu trebuie sa se confunde echipamentul nostru de oras sau de ceremonie cu echipamentul de protectie obligatoriu ce se acorda si se poarta la locul de muncă).

 DREPTURILE DE ECHIPAMENT ERAU DREPTURI IN NATURA CE NI SE ACORDAU CA O FORMA DE RETRIBUIRE A MUNCII DEPUSE SI DE COMPENSARE A RISCURILOR SI PRIVATIUNILOR LA CARE ERAM CONSTRANSI PRIN LEGE!

OARE CARE A FOST RATIUNEA, MOTIVATIA EMITERII DE CATRE BODNARAS A ORDINULUI 50? NU CUMVA EL SE ACORDA INITIAL IN NATURA, CA O FORMA DE COMPENSARE A PRIVATIUNILOR MILITARILOR DISLOCATI IN MEGALOPOLISURILE BARAGANULUI SAU PE CRESTELE MUNTILOR? SI, MULT MAI TARZIU, ACESTA A FOST TRANSFORMAT IN ECHIVALENT BANESC?

            Neclarităţi ce generează confuzii în aplicare, de exemplu:

            Care dispozitii se aplica din legea 19/2000?

-cele referitoare la pensia pentru limita de varsta?

-sau cele referitoare la pensiile anticipate si anticipate partiale?... pentru că, potrivit  prevederilor legii.119/2010 :

Art. 7(2) Pensiilor prevazute la art. 2 li se aplica in mod corespunzator dispozitiile din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza aceste categorii de pensii.

Art. 2(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c) si f) devin pensii pentru Limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decat cele mentionate la alin. (1)—(3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

#          Iar legea 19/2000 prevede prin“Art. 40. - În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parţială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.”

                        Deci, daca “Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale” devin pensii pentru limita de varsta, atunci se incadreaza in prevederile art.40 lit.a), ceea ce inseamna ca trebuie sa le fie aplicabile prevederile din legea 19/2000 specifice pensiilor pentru limita de varsta, nicidecum celor anticipate.

            Ori, in acest caz, ce sens mai are alin.(2) al art.7 : “(2) Pensiilor prevazute la art. 2 li se aplica in mod corespunzator dispozitiile din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza aceste categorii de pensii.”?

Va informam ca, indiferent ce se va face de către pensionarii militari, pensiile sunt stabilite raportat la salariul mediu pe economie corespunzător perioadei de activitate acceptate. Cu alte cuvinte, vor scădea, fixându-se intre 500 si maxim 2000 lei. A da curs chemărilor la stabilirea salariilor avute conform Legii 119/2010, sau veniturilor conform Normelor de aplicare, înseamnă alergătura cu efect pentru un eventual adaos de 20-30 lei si pentru care nu merita renunţarea la calitatea de militar si la posibilitatea acţionării in justitie, care s-ar anula prin semnătură. Va informam ca termenul legal stabilit pentru înaintarea cererilor respective este de 31 decembrie, deci nu ne grabeste nimeni. Cei care vor, le pot depune si pe 30 sau 31 decembrie dimineaţa.

Va mai informam ca acest termen, ca de fapt si Legea 119/2010, nu mai au nici un fel de importanţa o dată cu confirmarea perspectivei iminente de promulgare a  Legii Sistemului Unitar de Pensii (aflata in stand by la Camera Deputatilor), respectiv pană la 15 sept. a.c. Conform acestei Legi se abroga toate legile, ordonantele si reglementările, hotărârile de guvern care ne privesc, ne sunt retrase Meritul Militar, grupele de munca, etc, deci situatia pensiilor noastre va fi de-a dreptul dramatica in comparatie cu prevederile Legii 119/2010. 

Va rugam sa va puneti singuri întrebarea: cât vor mai valora in octombrie sau noiembrie Normele Legii 119/2010 si cererile de recalculare pe care unii le vor semna din prostie si graba? Vor avea doar valoarea consimtamantului dat prin semnatura la tot ceea ce ni se intampla. Pentru ca in vigoare vor fi noile norme ale Legii sistemului unitar de pensii, care vor anula inclusiv Legea 119 pentru militari. 

Iata misterul amânării recalculării pensiilor noastre pana la sfârşitul anului si “executării” noastre începând cu ianuarie 2011: ceilalti “nesimtiti” isi vor pierde definitiv drepturile castigate, in luna august 2010, pe Legea 119, iar noi, militarii, definitiv, in decembrie 2010, pe Legea sistemului unitar de pensii.

1. Dispoziţiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care prevăd recalcularea pensiilor de serviciu contravin şi prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora “legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.În acest sens, prin Decizia nr. 375/2005 referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii prvind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Curtea Constituţională a stabilit că noile reglementări – privind criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei – “nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare”. Referitor la aplicarea noilor reglementări asupra raporturilor juridice născute anterior, instanţa de contencios constituţional a reţinut că “legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este normă de nivel constituţional, prevăzută în art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală”.
2. Autorul sesizării de neconstituţionalitate mai susţine că legea criticată impune o pierdere ireversibilă a pensiei de serviciu, aceasta echivalând cu o veritabilă expropriere, aducând atingere art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Totodată, consideră că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Astfel, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea Constituţională, în considerentele Deciziei nr. 1.414/2009, considerente general obligatorii, a stabilit că de esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este caracterul excepţional şi temporar al acesteia şi că este sarcina statului să găsească soluţii pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politică economică şi socială adecvată. Diminuarea veniturilor personalului din autorităţile şi instituţiile publice nu poate constitui, pe termen lung, o măsură proporţională cu situaţia invocată de iniţiatorul proiectului de lege, iar eventuala intervenţie legislativă în sensul prelungirii acestei măsuri poate determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării bunei funcţionări a instituţiilor şi autorităţilor publice.
Având în vedere aceste considerente, autorul sesizării susţine că, în primul rând, legea criticată impune o restrângere cu caracter permanent a exerciţiului dreptului la pensie, recalcularea pensiilor de serviciu operând fără vreo limitare temporară, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 3 şi 12, fiind reglementată sub condiţie suspensivă. Aşadar, legea criticată nu numai că nu consfinţeşte caracterul temporar al restrângerii exerciţiului dreptului la pensie, ci stabileşte explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de serviciu şi, prin urmare, nu are legitimitate constituţională, în sensul considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.414/2009.
În al doilea rând, caracterul excepţional al restrângerii exerciţiului dreptului la pensie nu poate fi susţinut, în condiţiile în care legea criticată constituie o a doua măsură de restrângere a exerciţiului unor drepturi adoptată într-un interval de aproximativ 6 luni. Astfel, prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, invocându-se aceeaşi situaţie de criză economică, exerciţiul unor drepturi a fost restrâns cu caracter temporar.
Or, restrângerea sistematică, repetată, a exerciţiului unor drepturi, care tinde să devină o regulă în conduita autorităţii publice, care adoptă această măsură, iar nu o excepţie, se situează în afara cadrului constituţional, pe care îl trasează dispoziţiile art. 53 şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
În al treilea rând, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor, determinată de recalcularea acestora impusă prin legea criticată, are drept consecinţă nerespectarea condiţiei referitoare la caracterul rezonabil şi proporţional al restrângerii exerciţiului dreptului prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, caracter de care depinde compatibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi cu Legea fundamentală, în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.414/2009.
Or, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor ca urmare a recalculării acestora în condiţiile legii criticate pune în discuţie legitimitatea constituţională a restrângerii exerciţiului dreptului la pensie, prevăzut în art. 47 alin. (2) din Constituţie, din punct de vedere al caracterului rezonabil şi proporţional al măsurii de restrângere.
3. Totodată, din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aceste dispoziţii, drepturile care decurg din contribuţiile în cadrul regimurilor de securitate socială, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi patrimoniale, care intră sub protecţia art. 1 din Protocol.
Recunoscând marja de apreciere a statelor în materia legislaţiei sociale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat obligaţia autorităţilor publice de a menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei, echilibru care nu este menţinut ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă şi disproporţionată. Într-o astfel de situaţie, există o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, determinată de încălcarea caracterului rezonabil şi proporţional al diminuării drepturilor patrimoniale. (Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, 2004, Cauza Moskal contra Poloniei, 2009).
Or, diminuarea drepturilor patrimoniale prevăzută de legea criticată, cu consecinţa pierderii dreptului la pensia de serviciu, impune persoanelor cărora le este aplicabilă o sarcină excesivă şi disproporţionată, fără a menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei.
În ceea ce priveşte pensiile speciale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1, recunoaşte şi ocroteşte pensia stabilită pentru anumite profesii şi nu permite ca acest drept să fie diminuat decât în cazuri excepţionale, cu respectarea principiului proporţionalităţii, ceea ce înseamnă că măsura aplicată să fie justificată de scopul legitim urmărit (Cauza Banfield contra Regatului Unit, 2005).
În concluzie, autorul sesizării de neconstituţionalitate susţine că pierderea pensiei de serviciu are semnificaţia juridică a unei exproprieri, situaţie în care trebuiau luate toate măsurile juridice impuse de această instituţie.
In acelasi timp trebuie mentionat faptul ca exista Decizia Curtii Constitutionale nr. 120/2007 in care se specifica faptul ca „in cazurile in care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fara a se aduce vreo atingere dreptului castigat anterior”.

LEGEA 263/2010 PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII

Legea 263/2010 Sistemul unitar de pensii publice
Art. 171. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, (01 ianuarie 2011 ) pensiile din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv cate-goriile de pensii prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 (si pensiile militare de stat) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înţele-sul prezentei legi.
NOTA: nu se specifica cele recalculate sau nu !
Art. 116. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, cât şi orice modifi-care a drepturilor de pensie se face prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimu-lui juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Art. 178. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor soluţiona conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii.


REZULTA:

1. Cei ce au cerut recalcularea cu legea 119/2010:
a) Decizie emisa inainte de 01.01.2011: se pot prevala de legea 19/ 2000 si  sa nu accepte reducerea pensiei sau  de legea 80/1995 si legea 164/2001
b) Decizie emisa dupa 01.01.2011: Se pot prevala de art. 178 si sa  ceara respectarea legii 164/2001  (cu care s-a deschis dreptul la  pensie) Nu mai poate fi vorba de  recalculare pentru ca legea 19/2001 este abrogata
2. Cei ce n-au cerut recalcularea  indiferent de tabelele cu venituri
Se pot prevala de art. 116 si sa  ceara respectarea legii 164/2001 (cu  care s-a emis decizia de inscriere la  pensie = prima decizie de pensionare)
GUVERNUL NU ARE POSIBILITATEA SA SCADA PENSIILE MILITARE DE STAT. VA VENI CU UN ALT ACT NORMATIV. DAR MARE ATENTIE, ACEST ACT NU VA INCALCA LEGEA 263/2010.
Din vestita lege 119/2010 , in noua lege s-a preluat numai art.1 care n-are legatura cu recalculare, pentru ca scopul guvernului a fost sa-i introduca in sistemul de pensii publice pe cei activi si cati mai prostesc din pensionarii actuali.

Model de contestatie recalculare pensie.

Cred ca toata lumea a retinut ca, inainte de a se adresa Tribunalului, trebuie sa parcur-ga etapa prealabila reglementata de Legea Unitara a Pensiilor, intr-un termen de 30 de zile de la comunicarea Deciziei de recalculare a pensiei.

DOMNULE PRESEDINTE
al Comisiei de contestatii de pe langa.......

    Subsemnatul(a) __ __ __ __ __ , domiciliat(ă) în localitatea (comuna) __ __ __ __ , Str__ __ __ nr_____, Bl__ ap. ______, judeţul / sect__ __, posesor al actului de identitate seria ____ nr__ , eliberat de __ la data de __, contest decizia de recalculare pensie nr_____/_______ ce mi-a fost eliberata de Casa Sectoriala de Pensii a  _______( MApN, MAI, SRI) din Bucuresti  / sectorul ______  la data de __/__/____, din următoarele motive:
1.
2.
3.
(-Motivele pot fi diferite de la caz la caz.
-Motive generale ar fi cele rezultate din aplicarea gresita a Legii 119/2010 sau din  aplicarea unor prevederi anulate de instantele judecaroresti din HG 735/2010.
-Motive speciale ar fi dimiuarea cuantumului pensiei din cauza ca in Adeverintele de venituri lipsesc soldele pe mai multe luni sau mai multi ani din motive neimputabile beneficiarului pensiei.
Cei care intamplator sunt in posesia unor adeverinte de salariu eliberate pentru imprumuturi la CAR,  la Banci sau pentru achizitionarea unor bunuri in rate etc...din perioadele lipsa in Adeverinte... pot sa le ataseze in copie.
-Catre Comisia de Contestatii nu formulati exceptii de neconstitutionalitate; pastrati-le pentru actiunea ulterioara la Tribunalele din raza domiciliului  dvs.)

_______________________________________________________________________ 
 
    Ataşez copia deciziei de recalculare a pensiei şi următoarele documentele:
_______________________________________________________________________

Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să dispuneţi (functie de motivele invocate) :
-
-
În speranţa unei rezolvări favorabile, vă mulţumesc anticipat.
   Data                                                                       Semnătura


Domnului Preşedinte al Comisiei de contestatii  de pe langa______{ MApN. MAI ,SRI) Bucuresti 

ATENTIE la jurisdictia  in domeniul asigurarilor sociale conform Legii unitare a pensiilor. Daca nu contestati in 30 de zile de la comunicare.... decizia de recalculare ramane definitiva.
 CAPITOLUL VIII
Jurisdicţia asigurărilor sociale

Art. 151. - (1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.

(2) Comisia Centrală de Contestaţii funcţionează în cadrul CNPP.

(3) Decizia necontestată în termenul prevăzut la alin.(1) rămâne definitivă.

Art. 152. - (1) Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.

(2) Structura şi componenţa Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv a comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordine ale ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) În soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.

(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

Art. 153. - (1) Hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză si caselor teritoriale

de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 de zile de la adoptare.

(2) Hotărârile menţionate la art. 152 alin. (3) pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) Hotărârile menţionate la art. 152 alin. (3) care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.

Art. 154. - (1) Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se organizează secţii de asigurări sociale sau, după caz, complete specializate pentru asigurări sociale la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 155. - Tribunalele soluţionează în prima instanţă litigiile privind:

a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale;

b) modul de stabilire a majorărilor de întârziere;

c) înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale;

d) hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii şi ale comisiilor de contestaţii care funcţionează

în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului

Român de Informaţii privind deciziile de pensie;

e) deciziile Comisiilor Medicale de Contestaţii şi ale Comisiilor Centrale de Expertiză

Medico-Militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;

f) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale;

g) modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale;

h) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate in baza prezentei legi;

i) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;

j) alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi.

Art. 156. - (1) Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul.

(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

Art. 157. - (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.

(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.

Art. 158. - Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 159. - Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

"Pensionarii militari cu stagiu intreg vor reusi sa faca parte din aceasta categorie care sa nu fie afectate pensiile de la 3.000 de lei in jos. “

Prin stagiu intreg (CARIERA MILITARA COMPLETA) =  vechimea efectiva in serviciu a celor care au iesit la pensie la varsta prevazuta de L 164/2001, 55 ani, cu stagiu in serviciu militar de 30 ani si peste. Asemenea prevederi erau si in Decretul din 1977 privind pensiile militare, valabil pana in aprilie 2001.

Intr-adevar vor fi si cadre care indeplinesc aceste conditii. Cei care nu au iesit la pensie de pe functii de conducere, dar au avut functii anterior, castiga dupa recalculare.

Cei care au avut functii de conducere numai in ultimii ani pierd serios din pensie...

Cei mai napastuiti sunt cei pensionati pe caz de boala sau cei disponibilizati. Cei disponibilizati, daca au avut si " norocul" sa aiba  o functie de conducere la pensionare au cel mai mult de pierdut.

Nici Legea 164/2001 nu a fost dreapta pentru toti militarii, avantajandu-i, prin modificarile ulterioare,  in special cele de dupa 2004, doar pe cei care aveau functii de conducere si salariul de merit in ultima luna de activitate, luata ca baza de calcul.

Punctul de pensie este o unitate de masura egala si dreapta pentru toate pensiile militare, asa cum este si pentru pensiile civile.

Totodata, ii inteleg si pe disponibilizati ca au fost pacaliti.
Pentru ei, si numai pentru ei, ar fi trebuit introdusa o dispozitie in L 119 prin care sa nu li se micsoreze  pensia in plata si sa fie stopati la cresterile urmatoare , o dispozitie asemanatoare cu cea din L 164 si L 19.
Nu e tarziu sa se repare situatia printr-o initiativa legislativa urgenta. 
Iata un obiectiv pentru care ar trebui sa se bata, in primul rand, Sindicatul cadrelor  militare DISPONIBILIZATE.