GHID

GHID CU DEMERSURILE MEMBRILOR ŞI ACTIVITĂŢILE FILIALELOR SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE PENTRU CONTESTAREA DECIZIILOR DE RECALCULARE A PENSIILOR

COMUNICAT

Departamentul juridic al SCMD întrunit în şedinţa din 04.01.2011a redactat ,,GHIDUL CU DEMERSURILE MEMBRILOR  ŞI ACTIVITĂŢILE  FILIALELOR SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

 PENTRU CONTESTAREA DECIZIILOR DE RECALCULARE A PENSIILOR”, pe care îl redăm mai jos:

GHID

CU DEMERSURILE MEMBRILOR  ŞI ACTIVITĂŢILE  FILIALELOR SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

 PENTRU CONTESTAREA DECIZIILOR DE RECALCULARE A PENSIILOR

Stimate coleg!

Ca membru al sindicatului noastru îţi aducem la cunoştinţă faptul că în curând vei primi noua decizie de recalculare a pensiei emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.Ap.N., M.A.I., S.R.I, în temeiul Legii nr.119/2010 şi a H.G. 735/2010.

Dorim să te informăm cu ce ai de făcut pentru a-ţi păstra drepturile câştigate. Fiind informat cu ceea ce conţin legile în acest domeniu, poţi decide singur calea de urmat: te opreşti la noua decizie pe care o vei primi sau mergi mai departe.

Prezentăm mai jos, în detaliu, ceea ce ai de făcut, în raport cu opţiunea ta.

PARTEA I

DEMERSURI ALE MEMBRULUI SCMD

Secţiunea 1 – La primirea NOII DECIZII

NU ARUNCA PLICUL. PE ACESTA ESTE TRECUTA DATA COMUNICARII.

(1) Verifici noul cuantum al pensiei şi citeşti temeiurile de fapt şi de drept scrise de casa de pensii sectorială. Indiferent de cuantumul pensiei, ai două opţiuni:

a) să o accepţi aşa cum este şi nu faci nici un demers sau

b) să nu o accepţi şi treci la contestarea ei.

(2) Dacă o accepţi în termen de 30 de zile ea rămâne definitivă. Te rugăm ca în acest caz să anunţi filiala de care aparţii pentru ca noi să–i putem urmări/ ajuta/îndruma doar pe cei care fac contestaţie.

(3) Dacă nu o accepţi treci la contestarea ei. Contestaţia se face în termen de 30 de zile de la primirea noii decizii la comisia de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Admi-nistraţiei şi Internelor şi  Serviciului Român de Informaţii. Scrii contestaţia după modelul conceput de specialiştii SCMD. Modelul contestaţiei se află la filiala din care faci parte. Este important ce ceri în contestaţie.

(4) Contestaţia o pui în plic şi o trimiţi prin poştă, cu confirmare de primire, la comisia de contestaţii  care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. După primirea contestaţiei de către comisia de contestaţii, poştaşul îţi va înmâna confirmarea de primire la scrisoarea cu care ai expediat contestaţia. Reţine data din confirmarea de primire, când a semnat reprezentantul comisiei de contestaţii că a primit scrisoarea ta (Caseta – Se completează de destinatarul trimiterii: Confirm primirea ....... azi, data de ..........., Calitatea primitorului .....................), deoarece de la acea dată curge termenul de 45 de zile de soluţionare a contestaţiei pentru tine.

Secţiunea a 2 - a – La primirea RĂSPUNSULUI LA CONTESTAŢIA TRIMISĂ

(1) În funcţie de răspunsul primit, sunt următoarele variante.

a) S-a acceptat în totalitate contestaţia de către comisie. În această variantă, vei primi o nouă decizie, prin care se arată temeiul de fapt şi de drept care a stat la baza acesteia.

b) S-a acceptat parţial contestaţia de către comisie. În această variantă, soluţionarea pretenţiilor tale se rezolvă la tribunal.

c) Nu s-a acceptat contestaţia, de către comisie, aceasta fiind însoţită de explicaţii privind temeiul de fapt şi de drept pentru care s-a respins.

În această variantă, decizia trebuie contestată la tribunal.

Secţiunea a 3 – a – Rezolvarea litigiului ÎN INSTANŢĂ

(1) Prima instanţă este tribunalul, iar a doua instanţă este curtea de apel.

(2) Sunt două căi de urmat: prima, printr-o acţiune proprie, iar a doua, printr-o acţiune comună în cadrul SCMD.

(2.1.) În primul caz, printr-o acţiune proprie, te poţi adresa unui avocat cu suportarea cheltuielilor. SCMD în acest caz, nu te poate ajuta. Te rugăm ca în acest caz să informezi în scris filiala din care faci parte.

(2.2.) În al doilea caz, printr-o acţiune comună în cadrul SCMD, în care cheltuielile sunt suportate de organizaţie. În raport de nevoile proceselor, se pot cere şi alte sume.

(3) Dacă te-ai alăturat SCMD, atunci vei face următorii paşi:

Pasul 1 - După trimiterea contestaţiei la comisie, în termen de max. 3 zile calendaristice, te prezinţi/trimiţi la filială unde depui următoarele documente, într-un plic (pe care scrii: numele şi prenumele, adresa de domiciliu şi judeţul):

1.1. - copie după decizia veche de pensie;

1.2. - copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi al pensiei;

1.3. - copie după noua decizia de pensie;

1.4. - copie după actul de identitate (copie alb-negru);

1.5. - copie după contestaţia trimisă şi confirmarea de primire a contestaţiei.

         Pasul 2 - După primirea răspunsului de la comisia de contestaţii, în termen de max. 3 zile calendaristice, depui la filială copie după răspunsul privind soluţionarea contestaţiei.

         Pasul 3 - În cazul în care, în termenul legal de la înregistrarea cererii de contestaţie, nu ai primit răspuns la această cerere, în termen de max. 3 zile calendaristice, de la epuizarea acestui termen, te prezinţi la filială pentru a comunica această situaţie.

         Pasul 4 – Prin excepţie de la regula generală, prezentată la paşii 1, 2 şi 3, membrul de sindicat poate depune documentele de la pasul 1, la orice filială a SCMD din ţară, pentru motive personale, care nu îi permit depunerea acestora la filiala unde este înscris ca membru. În această situaţie, membrul de sindicat are obligaţia de a fi permanent în legătură cu filiala unde a depus documentele pentru a semna personal tabelul nominal care însoţeşte intervenţia în instanţă.

         Pasul 5 - Atât la depunerea răspunsului la contestaţie (vezi pasul 2 de mai sus), cât şi la comunicarea epuizării termenului de răspuns la contestaţie (vezi pasul 3 de mai sus), fiecare membru al SCMD va face dovada plăţii cotizaţiei pe anul 2011,  conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al SCMD.

(4) Încadrarea în termenele legale este esenţială pentru susţinerea demersurilor în instanţă.

(5) La sediul din ............................................, începând cu data de ....................... se instituie Serviciul de permanenţă al primirii documentelor de la alin 3, Pasul 1, format din colegi din filială prin voluntariat. Cei care nu pot veni la sediu, trimit documentele, la adresa de mai sus, prin poştă, cu confirmare de primire.

(6) Membrul de sindicat are obligaţia de a răspunde imediat şi de a se prezenta, din proprie iniţiativă sau la chemarea adresată prin sistemul de anunţa-re cunoscut, pentru a depune documentele respective şi a semna tabelele de reprezentare în instanţă.

TERMENE DE URMĂRIT:

- înregistrare contestaţie  - în maxim 30 de zile de la comunicarea noii decizii de pensie;

- răspuns soluţionare contestaţie - în maxim 45 de zile de la data înregistrării contestaţiei;

- depunere document în instanţă (atacarea în instanţă) - în maxim 30 de zile de la comunicarea soluţionării contestaţiei.

PARTEA A II – A

ACTIVITĂŢILE FILIALELOR SCMD

Secţiunea 1 – PRIVIND EVIDENŢA ŞI ANUNŢAREA MEMBRILOR FILIALEI

a) actualizarea situaţiei cu membrii filialei (operarea celor care s-au retras, includerea celor noi veniţi, clasarea membrilor pe case de pensii sectoriale, etc.);

b) constituirea/reactualizarea Sistemului de anunţare a membrilor de sindicat. Sistemul, care va cuprinde mijloacele de anunţare, persoanele responsabile de transmiterea mesajelor şi modalităţile de transmitere/anunţare (prin: e-maile, telefon, corespondenţă, contact direct sau chiar mijloace mass-media – audiovizuale sau scrise locale) trebuie să asigure transmiterea mesajelor până la nivelul FIECĂRUI MEMBRU AL FILIALEI. Noii membrii ai filialei se trec într-un lanţ de anunţare încă de la completarea cererii. În situaţia în care  o persoană de pe lanţul de anunţare nu-şi mai poate îndeplini obligaţiile asumate, renunţă la a mai fi responsabil cu transmiterea mesajelor sau din alt motiv, cel aflat pe treapta ierahică imediat următoare înştiinţează de urgenţă conducerea filialei şi gestionează provizoriu legăturile neacoperite, până la clarificarea situaţiei;

c)  Biroul Operativ (jud., mun., orăş., de sector) se va asigura că fiecare membru al filialei a intrat în posesia Ghidului, inclusiv pentru cei aflaţi în spital sau alte situ-aţii de excepţie (plecaţi la rude, în staţiuni balneoclimaterice, etc.).

     Totuşi membrul de sindicat poartă cea mai mare răspundere pentru rezol-varea favorabilă a situaţiei sale. Legătura permanentă cu filiala şi înştiinţarea persoanei din amonte pe sistemul de anunţare rămâne principala sa obligaţie. Ghidul va fi afişat permanent pe site-ul filialei;

d)  primirea de noi membri se poate face până în preziua depunerii actelor la tribu-nal, dacă persoana prezintă dovada contestării noii decizii de pensionare şi plata cotizaţiei de membru SCMD.

        Secţiunea a 2 - a – PRIVIND CONTESTAREA NOILOR DECIZII

a)  contestarea se realizează conform prevederilor cuprinse în Ghidul elaborat;

b)  se operează în evidenţe opţiunile celor care au transmis că nu contestă noile decizii. Se pot întocmi deja tabele separate, urmând ca denumirea acestora sa fie comunicată mai târziu.

Secţiunea a 3–a -  PRIVIND REZOLVAREA LITIGIULUI ÎN INSTANŢĂ

a)     operarea în evidenţele filialei a opţiunilor celor care au înştiinţat filiala că nu se alătură SCMD pentru a merge în instanţă. Arhivarea scrisorilor trimise;

b)    plicul cu documentele prevăzute în Ghid la Secţiunea a 3–a  - Rezolvarea litigiului ÎN INSTANŢĂ, Pasul 1,  se depune în termen de 3 zile calenda-ristice. Plicul se înregistrează într-un registru special, iar în colţul din stânga sus se scriu următoarele date: numărul de înregistrare din registrul special; data când a fost înregistrată contestaţia; data de rezolvare a contestaţiei (termenul maxim); data limită până la care trebuie depusă acţiunea în instanţă pentru persoana respectivă;

c)  se verifică conţinutul şi dacă nu sunt depuse toate documentele specificate în Ghid, atunci la rubrica Observaţii din registru, se consemnează cele lipsă, iar membrul de sindicat va fi atenţionat ca până la ...... să completeze setul de documente solicitat. Altfel nu va putea fi inclus pe tabel;

d) termenul de registru utilizat poate fi înţeles ca cel clasic sau fişier electronic de evidenţă, care permite listarea în funcţie de selecţia dorită. Registrul special va avea, în principal, următoarea structură:

Nr. crt	Nume şi prenume, cu iniţiala tatălui	Cine depune documentele /Semnătura	Cine primeşte documentele /Semnătura	Observaţii * Se completează cu documentele lipsă din setul obligatoriu de documente prevăzut în Ghid (Secţiunea (3), Pasul1)

(e) Plicurile cu documentele astfel înregistrate, se clasează în prima etapă pe data maximă de soluţionare a contestaţiei, iar ulterior (după expirarea termenului maxim de contestaţie sau depunerea răspunsului la contestaţie – vezi mai jos), pe datele limită de atacare la tribunal. Se depun în fişete metalice, în încăperi care să asigure securitatea şi prevenirea sustragerii lor. Birourile Operative sunt autorizate de a lua orice măsuri pe care le consideră necesare pentru pre-venirea sustragerii, a incendierii sau altor motive de forţă majoră.

f)titlul tabelului şi structura acestuia se va comunica, până la sfârşitul lunii ianu-arie. Tabelul va avea obligatoriu ,,Nr. crt.”, iar fiecare pagină va fi semnată şi ştampilată. Completarea lor, de regulă, trebuie încheiată până în preziua înregistrării actelor la instanţă. În mod excepţional, în ultima zi se pot ataşa pagini de sfârşit, cu respectarea cronologiei numărului curent.

Din cele expuse rezultă că la o filială pot exista una sau mai multe inter-venţii în instanţă, respectiv serii de reclamanţi. Acest aspect rezultă din modul de soluţionare a contestaţiilor de către comisia de contestaţii respectivă.

Modul cum se va realiza conexiunea dintre tabele şi intervenţia în instanţă urmează a fi precizat.

EXEMPLE DE COMPLETARE A PLICULUI 

(în partea stângă sus):

Cazul 1 – fără răspuns la contestaţie

S-a primit decizia pe 10 ian; s-a trimis contestaţie; s-a înregistrat contestaţia la comisia de contestaţii pe: 18 ian. (vezi Ghid – înmânarea confirmării de primire de către poştaş şi citirea datei când a semnat reprezentantul comisiei de contestaţii); răspuns legal soluţionare contestaţie: 18 ian. + 45 de zile = 02 martie; atacarea în instanţă: în perioada 03.03 (+ 30 de zile) -  01 aprilie (termen maxim). ATENŢIE: zilele se numără urmărind direct pe calendar. Nu se însumea-ză matematic.

Completarea plicului:

	Nr. 1/21.01.2011 Înregistrare contestaţie: 18.01.2011 T. instanţă:              I- După: 02.03.2011              II – Între: 03.03. până la 01.04.

Explicitare:

       I - După: se înscrie termenul maxim de primire a răspunsului la contesta-ţia trimisă.Se calculează de către filială la depunerea plicului cu setul de do-cumente. În cazul nostru: 18. ian. + 45 de zile = 02 martie. Se realizează prima clasare: după acest termen: 02 martie.

       II – Între: se înscrie perioada pînă la care membrul de sindicat trebuie să fie înscris pe tabel şi depus la instanţă. Se calculează de către filială la depu-nerea răspunsului la contestaţie sau la expirarea termenului de la rubrica ,,I - După”. Se clasează după ziua ultimă de depunere în instanţă, respectiv 01 aprilie.

Corecţiile se fac în funcţie de cum se găseşte persoana faţă de cele trei termene:

-                           înregistrare contestaţie - în maxim 30 de zile de la comunicarea noii decizii de pensie;

-                           răspuns soluţionare contestaţie - în maxim 45 de zile de la data înregistrării contestaţiei;

-                           depunere document în instanţă (atacarea în instanţă) - în maxim 30 de zile de la comunicarea soluţionării contestaţiei sau epuizarea termenului de 45 de zile în care nu s-a primit răspuns la contestaţie).

Cazul 2 – cu răspuns la contestaţie

Primit decizia pe 11 ian.; s-a trimis contestaţie; s-a înregistrat contestaţia la comisia de contestaţii pe: 15 ian. (vezi Ghid – înmânarea confirmării de primire de către poştaş şi citirea datei când a semnat reprezentantul comisiei de contestaţii); răspuns legal soluţionare contestaţie: = 05 feb. (a primit răspunsul după 22 de zile, faţă de 45 de zile ca termen maxim de soluţionare); atacarea în instanţă: începând cu 05 feb. (+ 30 de zile) până la 06 martie (termen maxim). ATENŢIE: zilele se numără urmărind direct pe calendar. Nu se însumează matematic.

	Nr. 2/18.01.2011 Înregistrare contestaţie: 15.01.2011 T. instanţă:              I- După: 28. feb              II – Între: 05 feb. – 06 martie

Explicitare:

         I - După: se înscrie termenul maxim de primire a răspunsului la contestaţia trimisă. Se calculează de către filială la depunerea plicului cu setul de documente. În cazul nostru: 15. ian. + 45 de zile = 28 feb.

Se realizează prima clasare: după acest termen.

         II – Între: se înscrie perioada pînă la care membrul de sindicat trebuie să fie înscris pe tabel şi depus la instanţă. Se calculează de către filială la depunerea răspunsului la contestaţie sau la expirarea termenului de la rubrica ,,I -După”. În cazul nostru, răspunsul a venit în interiorul termenului maxim de soluţionare a contestaţiei de 45 de zile. Se calculează începând cu 05 feb. Nu se mai ţine cont de termenul scris iniţial la rubrica ,,I – După”. Se clasează după ziua ultimă de depunere în instanţă, respectiv 06 martie.

Secţiunea 4 – PRIVIND PRIMIREA DOCUMENTELOR INDIVIDUALE PENTRU ACŢIUNE ÎN INSTANŢĂ

a)    începând cu data de ....../........2011 se instituie Serviciul de permanenţă al primirii documentelor, de luni până sâmbătă, între orele ........ – ......... la sediul din ........................ pentru înregistrarea, calculul termenelor legale, clasarea plicurilor, completarea documentelor menţionate în Ghid şi semnarea tabelelor nominale pentru acţiunile în justiţie, precum şi alte aspecte de evidenţă;

b)   asigurarea permanenţei se face din membrii secretariatului filialei şi din  voluntari, planificarea acestora fiind întocmită şi urmărită de secretariat. Voluntarii sunt membri ai SCMD, sunt la dispoziţia secretariatului filialei şi pri-mesc sarcini precise de rezolvat. Numărul de voluntari se stabileşte de Biroul Operativ al filialei.

PARTEA A TREIA

MĂSURI URGENTE

Secţiunea a 5 – a – MĂSURI URGENTE – în vederea promovării acţiunilor sindicatului în instanţele de judecată.

            1 – Preşedinţii de filiale vor contacta câte 2 avocaţi din barourile locale în vederea susţinerii acţiunilor la tribunalele locale. Cu prioritate se va face apel la membrii de sindicat care au calitatea de avocaţi şi acceptă să reprezinte interesele colegilor sindicalişti.

În cazul în care nu există o astfel de posibilitate, se va apela la avocaţi din Baroul local.

Se va comunica consilierului juridic Emilian Pielmuş prin e-maile em.pielmus@yahoo.com următoarele date :

                   1 – NUMELE şi PRENUMELE

                   2 – BAROUL DIN CARE FACE PARTE

                   3 – TELEFONUL/ADRESA DE E-MAILE

ale avocaţilor contactaţi.  

Termen: pentru acest demers: 10 zile lucrătoare de la transmiterea acestui comunicat.

         2 – Departamentul juridic va stabili, la o dată viitoare ce va fi comuni-cată, o întîlnire a preşedinţilor de filială însoţiţi de avocaţii aleşi.

         3 – Se va comunica prin poştă începând cu data de 10.01.2011 exem-ple concrete de inadvertenţe descoperite în documentele emise de autorită-ţile abilitate, pentru calculul pensiilor (nereguli constate cu prioritate din adeverinţele de venituri brute/nete), inclusiv copii, de pe aceste documente (adeverinţe).

Responsabilitate: de aplicarea şi monitorizarea măsurilor prevăzute în pre-zentul comunicat, răspund, conform atribuţiilor, în mod direct, membrii de sindicat şi preşedinţii de filiale.

Şeful DEPARTAMENTULUI JURIDIC

Gl. Lt. (r) prof. Univ. dr. PAVEL ABRAHAM

Fostii militari vor ca oprea si igas sa raspunda penal

Foştii militari vor ca Oprea şi Igaş să răspundă penal

pentru ciuntirea pensiilor.

Preluare ziarul Puterea.

Autor: LAURENTIU MUSOIU • Categoria: Social • Publicat la: 2011-01-04 17:48:38

Ministrul apărării, Gabriel Oprea, şi cel al internelor, Traian Igaş, trebuie să răspundă penal pentru că au ignorat hotărârile judecătoreşti, susţin reprezentanţii foştilor anga-jaţi din armată. Conducerea Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate avertizează că recalcularea pensiilor este ilegală. Dacă nu îşi vor câştiga drepturile în ţară, sindica-liştii se vor adresa tribunalelor europene.   

Peste 66.400 de pensii ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor cu statut special din Adminis-traţia penitenciarelor au fost recalculate, aceştia primind din ianuarie 2011 veniturile recalcula-te, a anunţat, marţi, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Totuşi, măsura nu este valabilă pentru toate fostele cadre. Pentru pensionarii MAI care au obţinut hotărâri ale instanţelor de judecată referitoare la suspendarea sau anularea HG 735/2010, procesul de recalculare s-a efectuat în conformitate cu prevederile Legii 119/2010 şi ale Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, urmând ca, după solu-ţionarea aspectelor juridice legate de incidenţa exclusivă a hotarârii de Guvern menţionate în procesul de recalcu-lare, să fie dispuse măsuri de regularizare a pensiilor astfel recalcula-te, începând cu 1 ianua-rie 2011.

Reprezentanţii foştilor angajaţi din armată susţin însă că hotărârile judecătoreşti anulează HG 735 în totalitate, nu doar pentru câteva cazuri, cum susţine MAI. “Hotărârile sunt valabile pentru toţi. HG 735 nu este o lege.

Noi am atacat această decizie în instanţă şi am câştigat. Ceea ce a anunţat MAI este o aberaţie. Vineri, la recursul de la Înalta Curte de Justiţie se vor lămuri despre ce este vorba. Noi am deschis procese la mai multe tribunale: la Braşov, la Cluj... Ştiam că Tribunalul Bucureşti nu ne va da câştig de cauză. Nu puteau să recalculeze pensiile şi au încercat să ne păcălească să o facem singuri. Doamna general Maria Lupu (şeful Direcţiei financiar-conta-bile din Ministerul Apărării Naţionale) spunea că a fost întrebat Guvernul. Guvernul nu este judecător. În România nu funcţionează separarea puterilor în stat. Atât domnul Oprea, cât şi domnul Igaş au greşit. Ei trebuiau să pună în aplicare o hotărâre judecătorească. Nu s-a întâmplat acest lucru şi trebuie să răspundă penal”, ne-a declarat preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate – în Rezervă şi în Retragere (SCMD), Mircea Dogaru.

Pensionarii îşi pot lua adio de la bani

Conducerea SCMD îi acuză pe reprezentanţii Guvernului că au înşelat zeci de mii de pensio-nari. “Pensiile se calculează foarte greu. Singurul criteriu de care se ţine cont în stabilirea nive-lului pensiilor este salariul mediu pe economie. Au încercat să păcălească pensionarii. Doamna Lupu a întrebat lupii dacă vor  să mielească oaia. Am făcut deja demersurile pentru a ne adresa tribunalelor europene. La noi nu mai există lege. În mod normal, după anularea HG 735, pensionarii ar trebui să-şi reprimească banii. În România nu se va întâmpla acest lucru. Au găsit o lege prin care banii pe care ţi i-au luat nu-i mai poţi recupera. Noua lege ne înlătură statutul de militar”, ne-a mai explicat preşedintele SCMD.

Procesul de recalculare a pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul Administraţiei penitenciarelor a fost încheiat, 66.450 de pensionari urmând să primească, în luna ianuarie, pensii recalculate, se arată într-un comunicat al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Termenul de recalculare a fost stabi-lit pe o perioadă de cinci luni de la data intrării în vigoare a Hotarârii Guvernului nr. 735/2010, iar din 1 ianuarie 2011 vor fi puse în plată pensiile recalculate. "Având în vedere că pentru ope-raţiunile de stabilire şi plată a pensiilor pentru luna ianuarie 2011 erau necesare peste 30 de zile, după data de 22 noiembrie a început procesul de recalculare efectivă a pensiilor aflate în plată la Casa de Pensii a MAI pentru cele 856 de solicitări scrise depuse până la această dată, pentru cele 113 dosare noi de pensionare, repunere şi suspendare, precum şi pentru 65.481 de beneficiari pentru care pensiile s-au recalculat potrivit art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010", informează ministerul de resort.

MAI precizează că în procesul de recalculare a fost adaptată aplicaţia informatică preluată de la Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, au fost introduse datele în aplicaţia informatică de recalculare a pensiilor, s-a făcut calculul efectiv al pensiilor prin stabilirea punctajului mediu anual şi s-a verificat modul de introducere a datelor şi calculul efectiv.

LEGEA 263/2010 - COMENTARII

Observatorul militar - Pensii militare

PENSII MILITARE

Preluare de pe OBSERVATORUL militar Ultimul numar:

Nr. 51-52, 22.XII.2010 - 4.I.2011, pagina 18

În Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010 a fost publicata Legea nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice. Cu exceptia câtorva articole, noua lege va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, când se abroga în totalitate sau partial mai multe acte normative. La trei zile dupa publicare, vor intra în vigoare articolele care stabilesc termene pentru elaborarea hotarârilor de Guvern privind criteriile si normele pe baza carora se va face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate, atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale, precum si a unui proiect de lege privind pensiile ocupationale.

Prevederile referitoare la cresterea punctajelor medii anuale se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2012. Odata cu intrarea în vigoare a noii legi, se abroga Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. De asemenea, se abroga prevederile referitoare la pensii, cuprinse la alin. (1) si (2) ale art. 11, alin. (3) al art. 21 si art. 24 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, si prevederile referitoare la pensii cuprinse la alin. (3) al art. 19 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor voluntari, cu modificarile si completarile ulterioare.

Altfel spus, cadrele militare care vor trece în rezerva începând cu 1 ianuarie 2011 nu vor mai beneficia de pensie militara, iar partea din pensie corespunzatoare soldei de grad nu se mai actualizeaza permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

Celelalte articole abrogate din Legea nr. 80/1995 se refera la modul de stabilire a pensiei pentru invaliditate permanenta si a pensiei de urmas. Din statutul soldatilor si gradatilor voluntari se abroga prevederile potrivit carora aceste categorii de militari pot beneficia de pensie de invaliditate, conform prevederilor Legii nr. 164/2001.

Cu precizarea ca vom reveni asupra noilor reglementari privind pensiile, publicam, pentru început, câteva detalii referitoare la aplicarea Legii nr. 263/2010.

STAGIU DE COTIZARE

În sistemul public de pensii, stagiu de cotizare reprezinta perioada de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc contribut ii de asigurari sociale. Stagiul de cotizare poate fi:

l complet – perioada de timp în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de pensie pentru limita de vârsta, pensie anticipata sau pensie anticipata partiala;

l minim – perioada minima de timp, în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;

l necesar – perioada de timp, în functie de vârsta, în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru obtinerea unei pensii de invaliditate;

l potential – perioada de timp considerata stagiu de cotizare si acordata la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afectiunilor invalidante.

Pentru cadrele militare, stagiu de cotizare în specialitate este perioada în care acestea s-au aflat în una din urmatoarele situatii:

l - a avut calitatea de cadru militar în activitate;

II- a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei scoli militare sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala, cu exceptia liceului militar;

III- a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;

IV-a fost în captivitate;

V- a avut calitatea de militar angajat pe baza de contract si/sau de soldat si gradat voluntar.

Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: vechimea în munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pâna la data de 1 aprilie 2001; vechimea în serviciu recunoscuta pentru stabilirea pensiilor, în cazul cadrelor militare, pâna la 1 ianuarie 2011; perioada cuprinsa între 1 aprilie 2001 si 1 ianuarie 2011, în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare; perioada cuprinsa între 1 ianuarie 2010 si 1 ianuarie 2011, în cazul cadrelor militare trecute în rezerva, care beneficiaza de ajutoare lunare, ce se asigura din bugetul de stat. De asemenea, constituie stagiu de cotizare si perioadele asimilate, de pâna la data de 1 aprilie 2001. În cazul cadrelor militare, constituie stagiu de cotizare si perioada suplimentara la vechimea în munca sau la vechimea în serviciu, acordata în baza legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, respectiv în conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii.

PERIOADE ASIMILATE

Perioadele pentru care nu s-au datorat sau platit contributii de asigurari sociale, dar care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sunt denumite, în textul legii, ca perioade asimilate. În sistemul public de pensii, se asimileaza stagiului de cotizare perioadele necontributive în care asiguratul: a beneficiat de pensie de invaliditate; a urmat cursurile de zi ale învata-mântului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu diploma; a satisfacut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnizatii de asigurari sociale, acordate potrivit legii; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de pâna la 3 ani; a fost elev al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala pentru formarea cadrelor militare, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, cu exceptia liceului militar. Asiguratii care au absolvit mai multe institutii de învatamânt superior, beneficiaza de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

CONDITII DE MUNCA

Activitatea asiguratilor din sistemul public de pensii se poate desfasura în conditii normale, deosebite si speciale. Pentru cadrele militare, conditiile în care se desfasoara activitatea pot fi normale, deosebite, speciale si alte conditii de munca. În domeniul apararii nationale, încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite, speciale si alte conditii se realizeaza pe baza criteriilor si metodologiei de încadrare prevazute de HG nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de munca si a activitatilor cu conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificarile ulterioare. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, conform legii, stagiu de cotizare realizat în conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea în munca sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în conditii normale, astfel: 3 luni pentru fiecare an lucrat în conditii deosebite de munca; 6 luni pentru fiecare an lucrat în conditii speciale de munca; 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte conditii de munca.Locuri de munca în conditii deosebite sunt considerate acelea unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la conditiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toata durata timpului normal de munca, pot conduce în timp la îmbolnaviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinte asupra securitatii si sanatatii în munca a asiguratilor. ÎN LOCURILE DE MUNCA ÎN CONDITII SPECIALE, gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la conditiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel putin 50% din timpul normal de munca, pot conduce în timp la îmbolnaviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinte grave asupra securitatii si sanatatii în munca a asiguratilor. Locurile de munca în alte conditii sunt specifice activitatilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. Acestea implica pericol permanent de vatamare corporala grava, invaliditate, mutilare, suprimare a vietii ori de pierdere a libertatii - captivitate, terorism, rapiri, luari ca ostatici ori alte asemenea situatii – si pentru care nu se pot lua masuri de prevenire sau de protectie. Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate în functie de conditiile de munca normale, deosebite, speciale si alte conditii de munca.

La data intrarii în vigoare a legii, acestea sunt: 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori; 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori; 41,3% pentru conditii speciale si alte conditii de munca, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori. Constituie stagiu de cotizare realizat în conditii speciale de munca si perioadele în care un asigurat, care îsi desfasoara activitatea în conditii speciale de munca, se afla în concediu pentru incapacitate temporara de munca si/sau în concediu de odihna, daca cel putin în ziua premergatoare concediului a lucrat în locuri de munca încadrate în astfel de conditii de munca. În cazul personalului MApN, contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentând: diurne de deplasare si de delegare; indemnizatii de instalare, delegare, detasare si transfer; compensatii lunare pentru chirie; drepturi de echipament; cheltuieli de mutare în interesul serviciului; valoarea financiara a normei de hrana; contravaloarea transportului ocazionat de plecarea în concediul de odihna; transportul la si de la locul de munca. La data intrarii în vigoare a legii, contributia individuala de asigurari sociale, suportata de cadrele militare, nu va diminua venitul net al acestora, pentru ca se vor majora drepturile salariale si veniturile asigurate corespunzator diferentei între cota de contributie individuala de asigurari sociale, prevazuta de lege, si cota de contributie individuala prevazuta de legislatia anterioara. ÎN ACEST SENS, VA FI EMISA O HOTARÂRE DE GUVERN.

VÂRSTA DE PENSIONARE

Vârsta standard de pensionare reprezinta vârsta stabilita de lege, pentru barbati si femei, la care acestia pot obtine pensie pentru limita de vârsta, precum si vârsta din care opereaza reducerile prevazute de lege. Reducerile vârstelor standard de pensionare, precum si cele prevazute de alte acte normative pot fi cumulate, fara ca reducerea totala sa fie mai mare de 13 ani. Vârstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 52 de ani pentru barbati, respectiv de 45 de ani pentru cadrele militare. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. Atingerea acesteia se realizeaza prin cresterea vârstelor standard de pensionare, esalonat. Astfel, conform anexei 5 din lege, varsta standard de 65 de ani pentru barbati va fi atinsa in ianuarie 2015. Pentru femei, la varsta de pensionare de 63 de ani se va ajunge în ianuarie 2030.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru barbati, cât si pentru femei, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru barbati, cât si pentru femei. Atingerea acestora se realizeaza prin cresterea stagiului minim/complet de cotizare, esalonat, pâna în anul 2015, respectiv 2030. Pentru cadrele militare, vârsta standard de pensionare va ajunge la 60 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati, in ianuarie 2030. Pana atunci, varsta actuala, de 55 de ani, va creste esalonat, din martie 2011, cu trei-patru luni pe an. În cazul cadrelor militare, soldatilor si gradatilor voluntari, stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati. Atingerea acestora se va realiza tot printr-o crestere esalonata, pâna în anul 2030.

CATEGORII DE PENSII

În sistemul public de pensii se acorda pensia pentru limita de vârsta, pensia anticipata, pensia anticipata partiala, pensia de invaliditate si pensia de urmas. PENSIA PENTRU LIMITA DE VÂRSTA se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau în specialitate, dupa caz.

PENSIA ANTICIPATA se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare

decât stagiul complet de cotizare prevazut de lege. În cazul cadrelor militare, pentru obtinerea pensiei anticipate, pe lânga aceste conditii este necesara si realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate. De asemenea, cadrele militare trebuie sa se afle în una dintre urmatoarele situatii: sunt trecute în rezerva/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârsta în grad prevazuta de statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale MApN; sunt trecute în rezerva sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de catre comisiile de expertiza medico-militara.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii PENSIEI ANTICIPATE nu se iau în considerare perioadele asimilate, în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învatamântului universitar, a satisfacut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat, a fost elev al unei scoli militare sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala.

La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, pensia anticipata se transforma, din oficiu, în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate. PENSIA ANTICIPATA PARTIALA se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pâna la 8 ani. În cazul cadrelor militare, pentru obtinerea pensiei anticipate partiale, trebuie indeplinite aceleasi conditii ca la pensia anticipata. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate partiale nu se iau în considerare perioadele asimilate mentionate mai sus la pensia anticipata.Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare luna de anticipare, pâna la îndeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta. La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, pensia anticipata partiala se transforma, din oficiu, în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii de 0,75% si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.

PENSIA DE INVALIDITATE se cuvine persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca.În raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este: de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoîngrijire; de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de autoîngrijire; de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putând sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca. Criteriile si normele pe baza carora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate se vor stabili prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii, dupa caz, cu avizul Ministerului Sanatatii. Pensionarii de invaliditate încadrati în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizatie pentru însotitor. Cuantumul acesteia reprezinta 80% din valoarea unui punct de pensie.

PENSIA DE URMAS se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul decedat era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmas: pâna la vârsta de 16 ani; daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani; pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile de mai sus. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supraviet uitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus. Sotul supravie- tuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin un an. De asemenea, are dreptul la pensie de urmas, indiferente de vârsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarigor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile privind durata casatoriei sau încadrarea în grad de invaliditate beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca veniturile astfel realizate sunt mai mici de 35% din câstigul salarial diu brut. Sotul supravietuitor care, la data decesului sustinatorului, are în îngrijire unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani, beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut. Pensia de urmas se stabileste, dupa caz, din: pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condi- tiile legii, sustinatorul decedat; pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta.

CUANTUMUL PENSIEI DE URMAS SE STABILES TE PROCENTUAL DIN PUNCTAJUL MEDIU ANUAL REALIZAT DE SUSTINATOR, ASTFEL: 50% - pentru un singur urmas; 75% - pentru 2 urmasi; 100% - pentru 3 sau mai multi urmasi. În cazul orfanilor de ambii parinti, cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin însumarea drepturilor de pensie de urmas, calculate dupa fiecare parinte. Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.

CALCULUL PENSIILOR

Cuantumul pensiei se determina prin înmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual se determina prin împartirea numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunza-tor stagiului complet de cotizare. Punctajul anual se determina prin împartire la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea câstigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la câstigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual si a punctajului lunar se utilizeaza 5 zecimale. În situatia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar se corecteaza cu raportul dintre contributia datorata la sistemul public de pensii si contributia prevazuta de lege pentru conditii normale de lucru. În cazul cadrelor militare, pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar se utilizeaza 25% din câstigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective. Pentru stagiul potential, acordat persoanelor în drept sa obtina o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de: 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate. Pentru perioadele în care persoana a fost somer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile banesti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale. Pentru asiguratii care au realizat stagiul minim de cotizare si care contribuie la sistemul public de pensii dupa împlinirea vârstei standard de pensionare, punctajul lunar realizat în perioada respectiva se majoreaza cu 0,5%. Pentru cadrele militare, care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate si care contribuie la sistemul public de pensii dupa împlinirea vârstei standard de pensionare, punctajul lunar realizat în perioada respectiva se majoreaza cu 0,5%. Majorarea punctajului lunar nu se acorda pentru perioadele în care se cumuleaza pensia cu venituri de natura salariala. Persoanele care au desfasurat activitati în locuri de munca încadrate în grupele I si a Iia de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati în locuri de munca încadrate în conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, dupa cum urmeaza:

- cu 25% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 sau în locuri de munca încadrate în conditii deosebite, potrivit legii;

- cu 50% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 sau în locuri de munca încadrate în conditii speciale, potrivit legii;

- cu 50% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în alte conditii de munca potrivit legii.

La data intrarii în vigoare a legii, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

Asiguratii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentara cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiaza de o crestere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;

13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;

14% pentru perioada 1 ianuarie1978-1 iulie 1986;

21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;

15% pentru perioada 1 noiembrie 1990- 1 aprilie 1991;

14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;

13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;

22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; 17% pentru perioada de dupa 1 februarie 1999.

Asiguratii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentara beneficiaza de o crestere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;

28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.

În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie urmatoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limita de vârsta; nevazatorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmas, pâna la vârsta de 16 ani sau aceia care îsi continua studiile într-o forma de învatamânt, fara a depasi vârsta de 26 de ani; sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, daca veniturile din activitati profesionale nu depasesc 35% din câstigul salarial mediu brut .