PLATA COTIZATIEI pe anul 2012
Rugam, membrii de sindicat sa-si plateasca cotizatia restanta anului 2011 si plata cotizatiei pe anul 2012.
Cotizatia de membru de sindicat se poate plati in CONTUL bancar al SCMD:
BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE, Agentia Carol, cont RO41BRDE441SV79262374410.
Cod fiscal: 26096263.
La depunerea cotizatiilor in cont, membrii de sindicat trebuie sa mentioneze obligatoriu numele complet, CNP, suma si perioada pentru care se plateste cotizatia.
luni, 19 decembrie 2011
marți, 13 decembrie 2011
PUNCT DE VEDERE Av. LUCIAN BOLCAS
Subsemnatul av.Lucian Bolcas, in considerarea unui interes general de reglementare a diferitelor categorii de pensii dar si a unui interes subiectiv legat de contestarea decizie personale de recalculare a pensiei conform Legii nr.112/2010 ce formeaza obiectul dosarului nr.46121/3/2010 in recurs la Curtea de Apel Bucuresti – sectia asigurari sociale,formulez prezentul punct de vedere cu privire la recursul in interesul legii avand ca obiect ” aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20
atin. (2) din Constitutie, art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, referitoare la recalcularea pensiilor prevazute de
art.1 din lege.” in speranta utilitatii sale in solutionarea cauzei DOMNULUI PRESEDINTE AL INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
Din respect pentru ecuatia procedurala ce limiteaza participarea procesuala in cadrul acestei cai extraordinare de atac precum si pentru tinuta Inaltei Curti de Casatie si Justitie problemele ce vor
fi ridicate vor fi numai enuntate,fara o dezvoltare teoretica deosebita privind lucrurile comune.
1.- Cu privire la admisibilitatea recursului
Admisibilitatea recursului in interesul legii se defineste in raport de natura juridica a institutiei procedurale precum si de scopurile concretizate in finalitatea sa.
Art.329/5 C.p.c. defineste clar ratiunea si finalitatea institutiei juridice atunci cand prevede ca recursul se declara “pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii “
De aceea, admisibilitatea sa este conditionata, conform art.330/5 C.p.c.(text introdus prin Legea nr.202/2010) de dovada ca problemele de drept deduse judecatii au fost solutionate diferit prin hotarari judecatoresti irevocabile,dovada care s-a facut si se poate complini cu alte numeroase exemple.
Din acest punct de vedere recursul este admisibil.
Problema insa este alta.
Atat prin titulatura sa cat,mai ales prin continutul sau,recursul pune in discutie modul in care instantele au pronuntat hotarari in considerarea art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, argumentandu-se pe o diversa caziustica CEDO.
Aceasta insemneaza ca,pe calea acestui recurs in interesul legii se solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntarea unei hotarari de natura a interpreta intr-un anumit sens prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului ( sau, cel putin,ale art.din Protocolu nr.1) precum si a practicii CEDO corespunzatoare.
Mult si frumos discutata teoretic problema “interpretarii si aplicarii” are deja conturata o concluzie ce se impune prin viabilitatea argumentelor :interpretarea este o etapa obligatorie a procesului de aplicare a legii,concluzie ce se raporteaza nu la deficientele uneia sau alteia din legile ce trebuiesc aplicate ci la caracterul de generalitate a legii care – numai prin interpretare – se poate aplica fiecarui caz concret (de la Mircea Djuvara”Teoria generala a dreptului”ed AllBeck 1999 pag.588 s.u. pana la I.Dogaru, N.Popa si colab.”Bazele dreptuli civil” ed CH Beck 2008 vol.I pag.337 s.u.)
Forta obligatorie a aplicarii unitare a legii prevazuta de art.330/7 al.(4) C.p.c. deriva din obligativitatea unei anume interpretari pe care o decide Inalta Curte de Casatie si Justitie prin
solutionarea recursului in interesul legii.
Trecand peste problemele teoretice care pun in discutie si o astfel de finalitate a institutiei juridice( O.Ungureanu Dreptul 7/1994 pag10-14,I.Deleanu Revizuirea Constitutiei pag.29,H.Diaconescu
Dreptul 12/2006 pag.90-113 s.a.) , fata de obiectul recursului care nu se refera la interpretarea unor norme interne se pune problema admisibilitatii sale.
Evident natura juridica a Conventiei Europene a Drepturilor Omului este de tratat internatonal multilateral,fiind ratificata de Romania prin Lege nr. 30/1994 din 18/05/1994 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 135 din 31/05/1994.
In acest sens Conventia ca atare se supune regulilor de drept international privind interpretarea tratatelor ,entitatile competente sa interpreteze un tratat international fiind : pe plan international - statele parti la tratat, instantele jurisdictionale sau arbitrare si organizatiile internationale, iar pe plan intern – organele executivului, de regula ministerele afacerilor externe.
Interpretarea realizata de partile unui tratat are o forta superioara fata de alte interpretari, fiind definita ca interpretare autentica.
Interpretarea jurisdictionala data de arbitrajul international si de Curtea Internationala de Justitie reprezinta o interpretare neautentica si are forta obligatorie numai pentru partile care au supus un diferend legat de interpretarea unei norme, instantei internationale.
Este evident in acest context ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are competenta sa interpreteze Conventia si sa dea forta juridica acestei interpretari.
In ceea ce priveste interpretarea Deciziilor pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea si-a creeat un propriu mecanism de interpretare prin Regulamentul pentru organizarea
si functionarea Curtii definindu-se(in special prin art.79 din Regulament dar si prin art.79 si 80) ca fiind singurul organ care poate da o interpretare oficiala numita autentica hotararilor sale ce reprezinta tot o interpretare oficiala dar judiciara/cazuala.
Si in raport de aceasta situatie Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se poate substitui organelor indreptatite si modalitatilor prevazute pentru interpretarea Deciziilor CEDO.
Autorul recursului incearca sa induca ideea ca interpretarea ar viza aplicarea dispozitiilor Legii nr.112/2010 raportat la art. 20 atin. (2) din Constitutie dar continutul actului de sesizare se
refera exclusiv la interpretarea art. 1din Ptotocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilar Omului si art. 14 din Conventie,
Relevant in acest sens este argumentul folosit pentru a demonstra existenta unei practici judiciare neunitare la pag.6 al.2 si 3 al recursului : „Examenul de jurisprudenta releva ca opiniile divergente exista atat sub aspectul proportionalitatii masurii reducerii pensiilor de serviciu cu scopul urmarit, cat si sub aspectul existentei unui tratament discriminatoriu, ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010. In ambele situatii, instantele de judecata au avut in vedere aceeasi cazuistica a instantei de contencios european din care s-au desprins mai multe principii in legatura cu aplicarea exigentelor Conventiei asupra drepturilor de pensie, privite ca „bun”, in sensul de notiune autonoma, astfel cum a fost
dezvoltata in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului .”
Este evident ca nu sunt supuse interpretarii obligatorii a recursului prevederile Legii nr.112/2010, acesta fiind un simplu sofism,ci tocmai continutul Protocolului aditional nr.1 si Deciziile CEDO pronuntate in baza lui.
Pentru toate aceste considerente apreciez ca un recurs in interesul legii avand ca finalitate interpretarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie,precum si a Deciziilor CEDO in materie este indmisibil.
2.- Cu privire la continutul recursului Considerand recursul indmisibil este evident superfluu sa fac
referire la continutul acestuia.
De asemenea respectul pentru Decizia ce apartine numai Inaltei Curti de Casatie si Justitie ma impiedica sa fac acest lucru.
Nu pot insa sa nu remarc caracterul simplist al tratarii problemei.
In primul rand notiunea de “bun” astfel cum este definit de practica CEDO are un continut mai complex decat obiectul material al dreptului subiectiv de proprietate,ingloband drepturile de creanta, orice interese economice,chiar si dreptul la o speranta legitima.
In al doilea rand nu se mentioneaza daca ne aflam in ipoteza unei privari de proprietate in sensul art.1 al.2 sau o limitare a folosintei bunurilor in sensul art.1 al3 din Protocol,institutii juridice diferite
prin consecinte si conditionare.
De aici problema daca pierderea dreptului la pensie profesionala/ ocupationala - ca bun - reprezinta o adevarata expropriere sau daca se limiteaza folosinta obiectului economic al acestui drept,cu privire la care autorul recursului nu face nici o referire.Aceasta intrucat se incearca a se creea confuzia intre pensia de asigurari sociale sI pensia professionala/ocupationala ce reprezinta categorii distincte si – in acest context – bunuri distincte
3.- Incidenta normelor si principiilor dreptului comunitar.Preeminenta acestora.
Continutul art.20 din Constitutia Romaniei nu se refera numai la Conventia Europeana a Drepturilar Omului ci la toate tratatele la care Romania este parte.
In mod firesc ne gandim ,ca tara membra a Uniunii Europene,la Tratatul privind Uniunea Europeana si Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,a caror preeminenta este
definita de art.148 al.(2) din Constitutia Romaniei.
De mentionat ca acest domeniu nu face obiectul recursului in interesul legii, dar el ramane principalul reper in stabilirea coordonatelor juridice in domeniul pensiilor speciale.
In primul rand trebuie clarificata natura juridica a pensiilor denumite in dreptul nostru intern “pensii speciale” notiune ce nu are corespondent lingvistic in dreptul european.
Directiva 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 care modifica Directiva 86/378/CEE precum si Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului definesc clar regimul de pensii profesionale :
(1) Prin regimuri profesionale de securitate sociala se inteleg regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEEși al caror scop este de a asigura lucratorilor, care desfasoara activitati salariate sau independente, dintr-o intreprindere sau un grup de intreprinderi, dintr-un domeniu de activitate
economica, sector profesional sau grup de sectoare, prestatii menite sa suplimenteze prestatiile prevazute de regimurile legale de securitate sociala sau sa le inlocuiasca, indiferent daca apartenenta la aceste regimuri este obligatorie sau optionala.
Esen tial si de necombatut (ca punct de vedere oficial) este “Raportul reuniunii de consultare privind incadrarea sistemelor speciale de asigurari sociale si/sau de pensii in “sisteme de securitate sociala legate de profesie”, asa cum sunt definite in Directiva 86/378/EEC modificata prin Directiva
96/97/EC (Bruxelles,31.91.2997)”
Acest Raport defineste – la nivelul legislatiei europene pensiile profesionale ca fiind :
Sistemele acoperite de pilonul al doilea(scheme ocupationale de securitate sociala)nu sunt guvernate de catre Directiva 79/7/EEC,furnizeaza lucratorilor prestatii care intentioneaza sa suplineasca sau sa inlocuiasca prestatiile furnizate de sistemele generale de securitate sociala.”………. precizand concret
“…celelalte sisteme de pensii speciale analizate (militari,magistrati, personal auxiliar al instantelor si al parchetelor,personal diplomatic si consular,senatori si deputati,functionari publici parlamentari, politisti) SUNT,IN APRECIEREA EXPERTILOR COM,SISTEME OCUPATIONALE SI LI SE APLICA PREVEDERILE DIRECTIVEI 86/378/ECC”
De mentionat ca acest Raport a stat la baza emiterii OUG nr.80/2007 pentru modificarea si completarea OUG nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular,fiind mentionata ca atare in expunerea de motive (anexata impreuna cu copia Raportului)
In dreptul national, prin aplicarea acestor Directive obligatorii, Ordonanta de Urgenta nr.67/2007 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in cadrul schemelor profesionale de securitate sociala,aprobata prin Legea nr.44/2008,defineste, in art.2 lit a), “Schemele de securitate profesionala”:
a) scheme profesionale de securitate social a - schemele al c aror scop este de a furniza salaria tilor sau persoanelor care desf asoara activitati independente dintr-o intreprindere ori grup de intreprinderi, un domeniu de activitate economic a, sector profesional sau grup de sectoare presta tii menite sa suplimenteze ori s a inlocuiasca prestatiile prevazute de sistemul general public de securitate
sociala, indiferent daca apartenenta la aceste scheme este obligatorie sau facultativa iar in art 3 stabileste criteriile definitorii ale acestora :
Art. 3. - Criteriile de incadrare a unei scheme de securitate sociala ca schema profesionala sunt:
a) se refera la o categorie particulara de lucratori;
b) este direct legat de perioada de serviciu;
c) pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu/media ultimelor salarii ale lucratorului
Este clar ca TOATE pensiile de care face vorbire art.1 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor constituie pensii profesionale/ocupationale,
Chiar si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 871 din 25.06.2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, prin care respinge aceste obiectii, recunoaste indirect caracterul de pensii profesionale atunci cand apreciaza :
“ Pentru a raspunde acestor intrebari, Curtea incepe prin a constata ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un
supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul
asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat ,a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000s. Mai mult, in cazul pensiilor militare, intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a
statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment de care am facut vorbire mai sus se constituie in acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca
diferentierea existenta intre o pensie speciala si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.
Acordarea acestui supliment, asa cum se poate desprinde si din decizia mai sus amintita, a urmarit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Aceasta compensatie, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine
de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.
Directiva 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 care modifica Directiva 86/378/CEE precum si Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului definesc clar regimul de
pensii profesionale :
(1) Prin regimuri profesionale de securitate sociala se inteleg regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEEși al caror scop este de a asigura lucratorilor, care desfașoara activitati salariate sau independente, dintr-o intreprindere sau un grup de intreprinderi, dintr-un domeniu de activitate economica, sector profesional sau grup de sectoare, prestatii menite sa suplimenteze prestatiile prevazute de regimurile legale de securitate sociala sau sa le inlocuiasca, indiferent daca apartenenta la aceste regimuri este obligatorie sau optionala.
In acest cadru sustin ca prevederile art.1 lit f) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor contravin normelor de drept comunitar,in speta art.157 al.(2) TFUE si art.17 al.(1) din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene care prevad :
- art.157 al(2) TFUE
„ (2) In sensul prezentului articol, prin remuneratie se intelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in
natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta. „
- art 17 al (1) Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene
Articolul 17
Dreptul de proprietate
(1) Orice persoana are dreptul de a detine in proprietate, de a folosi, de a dispune si de a lasa mostenire bunurile pe care le-a dobandit in mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decat pentru o cauza de utilitate publica, in cazurile si conditiile prevazute de lege si in schimbul unei despagubiri juste acordate in timp util pentru pierderea pe care a suferit-o.Folosinta bunurilor poate fi reglementata prin lege in limitele impuse de interesul general
In dreptul comunitar termenul de „remuneratie” este definit prin art. 157.2 din TFUE ( fostul art. 141 TCE, fostul art.119 )
„ (2) In sensul prezentului articol, prin remuneratie se intelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta. „
Cu privire la acest aspect este de mentionat ca recent Hotararea Curtii (Camera a doua) din 10 iunie 2010 – C-385/08 si 386/08 stabileste cu claritate :
41 In ceea ce privește pensiile, trebuie precizat ca, potrivit unei jurisprudente constante a Curtii referitoare la articolul 119 din Tratatul CE, iar ulterior, incepand de la 1 mai 1999, referitoare la articolul 141 CE, articole privind principiul egalitatii de tratament dintre barbati și femei in
materie de remuneratii, intra in sfera notiunii „remuneratie”, in sensul articolului 141 alineatul (2) al doilea paragraf CE, pensiile care depind de raportul de incadrare in munca dintre lucrator și angajator, cu exceptia celor care rezulta dintr-un sistem juridic la finantarea caruia lucratorii, angajatorii și, eventual, puterile publice contribuie intr-o masura care depinde mai putin de un astfel de raport de
incadrare in munca decat de considerente de politica sociala (a se vedea in special Hotararea din 25 mai 1971, Defrenne, 80/70, Rec., p. 445, punctele 7 și 8, Hotararea din 13 mai 1986, Bilka-Kaufhaus, 170/84, Rec., p. 1607, punctele 16-22, Hotararea din 17 mai 1990, Barber, C-262/88, Rec., p. I-1889, punctele 22-28, precum și Hotararea din 23 octombrie 2003, Schönheit și Becker, C-4/02 și C-5/02, Rec., p. I-12575, punctele 56- 64).
Prin Hotararea Curtii (Camera a doua) din 10 iunie 2010 – C- 385/08 si 386/08 stabileste:
:47 Cu toate acestea, considerentele de politica sociala, de organizare a statului, de etica sau chiar preocuparile de natura bugetara care au avut sau care au putut avea un rol in crearea unui anumit sistem de catre legiuitorul national nu pot prevala in cazul in care pensia intereseaza numai o categorie specifica de lucratori, depinde in mod direct de perioada lucrata, iar cuantumul sau este calculat pe baza ultimului salariu
Considerentele de politica economica folosite de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 871 din 25.06.2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor ROMAN IN AFARA REGLEMENTARILOR EUROPENE in domeniul pensiilor profesionale.
Ne aflam in prezenta unui mecanism de anulare a obligatiilor fixate Satatului Roman prin “Raportul reuniunii de consultare..”,pe care acesta le-a indeplinit in vederea aderaii,dar care,prin adoptarea Legii nr.112/2010 se derobeaza de ele,cu complicitatea altor institutii ale statului.
Nu este lipsita de interes analiza facuta si in lumina principiilor general –eterne ale dreptului care isi gasesc consacrarea sI in dreptul comunitar
Dreptul la pensie profesional a/ocupationala ramane un drept dobandit ce nu poate fi afectat prin acte normative ulterioare Directiva 93/98/CEE a Consiliului privind armonizarea duratei de protectie a dreptului de autor si a anumitor drepturi conexe (9) intrucat respectarea drepturilor dobandite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului, protejate prin ordinea juridica comunitara; intrucat, in consecinta, o armonizare a duratelor de protectie a dreptului de autor si a drepturilor conexe nu poate avea ca efect diminuarea protectiei de care se bucura in prezent titularii de drepturi
in cadrul Comunitatii; intrucat, pentru a limita la minim efectele masurilor tranzitorii si pentru a permite functionarea efectiva a pietei interne, armonizarea duratelor de protectie ar trebui sa se realizeze pe termen lung;
Aceasta directiva a fost inlocuita cu: Directiva 2006/116/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind durata de protectie a dreptului de autor si a anumitor drepturi conexe
Respectarea drepturilor dobandite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului protejate prin ordinea juridica comunitara. Prin urmare, duratele de protectie a drepturilor de autor si a drepturilor conexe stabilite prin dreptul comunitar nu pot avea ca efect diminuarea protectiei de care se bucurau titularii de drepturi in Comunitate inainte de intrarea in vigoare a Directivei 93/98/CEE. Pentru a reduce la minimum efectele masurilor tranzitorii si pentru a permite buna functionare a pietei interne, duratele de protectie ar trebui sa se aplice pe perioade lungi.
In dreptul comunitar protectia drepturilor dobandite functioneaza ca un principiu de baza intregit cu certitudinea raporturilor juridice astfel dupa cum se releva dintr-o multitudine de izvoare ale acestuia (spre exemplu: :REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 659/1999 din 22 martie1999 de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE, Regulamentul (CE EUROATOM) nr.1995/2006 din 13 decembrie 2006, REGULAMENTUL (CE) nr. 1998/2006 AL COMISIEIdin 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat ajutoarelor de minimis etc.)
Nu este nevoie nici de o aprofundare teoretica a problemei din momentul in care cele mai inalte foruri ale sistemului judiciar,Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-au
pronuntat in acest sens al neretroactivitatii legii tocmai in materia dreptului la pensie.
Astfel Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta din 15.10.2009 ,cu rang de Hotarare,si-a insusit punctele de vedere ale ICCJ, Parchetul de pe langa ICCJ si al Directiei legislatie conform carora drepturile castigate in materie de pensii nu pot fi inlaturate printr-o lege ulterioara.
Acelasi punct de vedere il exprima si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Hotararea Nr.2 din 15 iunie 2010 a Sectiilor Unite
Toate aceste aspecte sunt menite numai sa evoce complexitatea problematicii precum si importanta acesteia in respectarea principiilor universale ale dreptului.
Cu inalta consideratie
Av.Lucian Bolcas
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
LUJU.RO
atin. (2) din Constitutie, art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, referitoare la recalcularea pensiilor prevazute de
art.1 din lege.” in speranta utilitatii sale in solutionarea cauzei DOMNULUI PRESEDINTE AL INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
Din respect pentru ecuatia procedurala ce limiteaza participarea procesuala in cadrul acestei cai extraordinare de atac precum si pentru tinuta Inaltei Curti de Casatie si Justitie problemele ce vor
fi ridicate vor fi numai enuntate,fara o dezvoltare teoretica deosebita privind lucrurile comune.
1.- Cu privire la admisibilitatea recursului
Admisibilitatea recursului in interesul legii se defineste in raport de natura juridica a institutiei procedurale precum si de scopurile concretizate in finalitatea sa.
Art.329/5 C.p.c. defineste clar ratiunea si finalitatea institutiei juridice atunci cand prevede ca recursul se declara “pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii “
De aceea, admisibilitatea sa este conditionata, conform art.330/5 C.p.c.(text introdus prin Legea nr.202/2010) de dovada ca problemele de drept deduse judecatii au fost solutionate diferit prin hotarari judecatoresti irevocabile,dovada care s-a facut si se poate complini cu alte numeroase exemple.
Din acest punct de vedere recursul este admisibil.
Problema insa este alta.
Atat prin titulatura sa cat,mai ales prin continutul sau,recursul pune in discutie modul in care instantele au pronuntat hotarari in considerarea art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, argumentandu-se pe o diversa caziustica CEDO.
Aceasta insemneaza ca,pe calea acestui recurs in interesul legii se solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntarea unei hotarari de natura a interpreta intr-un anumit sens prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului ( sau, cel putin,ale art.din Protocolu nr.1) precum si a practicii CEDO corespunzatoare.
Mult si frumos discutata teoretic problema “interpretarii si aplicarii” are deja conturata o concluzie ce se impune prin viabilitatea argumentelor :interpretarea este o etapa obligatorie a procesului de aplicare a legii,concluzie ce se raporteaza nu la deficientele uneia sau alteia din legile ce trebuiesc aplicate ci la caracterul de generalitate a legii care – numai prin interpretare – se poate aplica fiecarui caz concret (de la Mircea Djuvara”Teoria generala a dreptului”ed AllBeck 1999 pag.588 s.u. pana la I.Dogaru, N.Popa si colab.”Bazele dreptuli civil” ed CH Beck 2008 vol.I pag.337 s.u.)
Forta obligatorie a aplicarii unitare a legii prevazuta de art.330/7 al.(4) C.p.c. deriva din obligativitatea unei anume interpretari pe care o decide Inalta Curte de Casatie si Justitie prin
solutionarea recursului in interesul legii.
Trecand peste problemele teoretice care pun in discutie si o astfel de finalitate a institutiei juridice( O.Ungureanu Dreptul 7/1994 pag10-14,I.Deleanu Revizuirea Constitutiei pag.29,H.Diaconescu
Dreptul 12/2006 pag.90-113 s.a.) , fata de obiectul recursului care nu se refera la interpretarea unor norme interne se pune problema admisibilitatii sale.
Evident natura juridica a Conventiei Europene a Drepturilor Omului este de tratat internatonal multilateral,fiind ratificata de Romania prin Lege nr. 30/1994 din 18/05/1994 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 135 din 31/05/1994.
In acest sens Conventia ca atare se supune regulilor de drept international privind interpretarea tratatelor ,entitatile competente sa interpreteze un tratat international fiind : pe plan international - statele parti la tratat, instantele jurisdictionale sau arbitrare si organizatiile internationale, iar pe plan intern – organele executivului, de regula ministerele afacerilor externe.
Interpretarea realizata de partile unui tratat are o forta superioara fata de alte interpretari, fiind definita ca interpretare autentica.
Interpretarea jurisdictionala data de arbitrajul international si de Curtea Internationala de Justitie reprezinta o interpretare neautentica si are forta obligatorie numai pentru partile care au supus un diferend legat de interpretarea unei norme, instantei internationale.
Este evident in acest context ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are competenta sa interpreteze Conventia si sa dea forta juridica acestei interpretari.
In ceea ce priveste interpretarea Deciziilor pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea si-a creeat un propriu mecanism de interpretare prin Regulamentul pentru organizarea
si functionarea Curtii definindu-se(in special prin art.79 din Regulament dar si prin art.79 si 80) ca fiind singurul organ care poate da o interpretare oficiala numita autentica hotararilor sale ce reprezinta tot o interpretare oficiala dar judiciara/cazuala.
Si in raport de aceasta situatie Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se poate substitui organelor indreptatite si modalitatilor prevazute pentru interpretarea Deciziilor CEDO.
Autorul recursului incearca sa induca ideea ca interpretarea ar viza aplicarea dispozitiilor Legii nr.112/2010 raportat la art. 20 atin. (2) din Constitutie dar continutul actului de sesizare se
refera exclusiv la interpretarea art. 1din Ptotocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilar Omului si art. 14 din Conventie,
Relevant in acest sens este argumentul folosit pentru a demonstra existenta unei practici judiciare neunitare la pag.6 al.2 si 3 al recursului : „Examenul de jurisprudenta releva ca opiniile divergente exista atat sub aspectul proportionalitatii masurii reducerii pensiilor de serviciu cu scopul urmarit, cat si sub aspectul existentei unui tratament discriminatoriu, ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010. In ambele situatii, instantele de judecata au avut in vedere aceeasi cazuistica a instantei de contencios european din care s-au desprins mai multe principii in legatura cu aplicarea exigentelor Conventiei asupra drepturilor de pensie, privite ca „bun”, in sensul de notiune autonoma, astfel cum a fost
dezvoltata in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului .”
Este evident ca nu sunt supuse interpretarii obligatorii a recursului prevederile Legii nr.112/2010, acesta fiind un simplu sofism,ci tocmai continutul Protocolului aditional nr.1 si Deciziile CEDO pronuntate in baza lui.
Pentru toate aceste considerente apreciez ca un recurs in interesul legii avand ca finalitate interpretarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie,precum si a Deciziilor CEDO in materie este indmisibil.
2.- Cu privire la continutul recursului Considerand recursul indmisibil este evident superfluu sa fac
referire la continutul acestuia.
De asemenea respectul pentru Decizia ce apartine numai Inaltei Curti de Casatie si Justitie ma impiedica sa fac acest lucru.
Nu pot insa sa nu remarc caracterul simplist al tratarii problemei.
In primul rand notiunea de “bun” astfel cum este definit de practica CEDO are un continut mai complex decat obiectul material al dreptului subiectiv de proprietate,ingloband drepturile de creanta, orice interese economice,chiar si dreptul la o speranta legitima.
In al doilea rand nu se mentioneaza daca ne aflam in ipoteza unei privari de proprietate in sensul art.1 al.2 sau o limitare a folosintei bunurilor in sensul art.1 al3 din Protocol,institutii juridice diferite
prin consecinte si conditionare.
De aici problema daca pierderea dreptului la pensie profesionala/ ocupationala - ca bun - reprezinta o adevarata expropriere sau daca se limiteaza folosinta obiectului economic al acestui drept,cu privire la care autorul recursului nu face nici o referire.Aceasta intrucat se incearca a se creea confuzia intre pensia de asigurari sociale sI pensia professionala/ocupationala ce reprezinta categorii distincte si – in acest context – bunuri distincte
3.- Incidenta normelor si principiilor dreptului comunitar.Preeminenta acestora.
Continutul art.20 din Constitutia Romaniei nu se refera numai la Conventia Europeana a Drepturilar Omului ci la toate tratatele la care Romania este parte.
In mod firesc ne gandim ,ca tara membra a Uniunii Europene,la Tratatul privind Uniunea Europeana si Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,a caror preeminenta este
definita de art.148 al.(2) din Constitutia Romaniei.
De mentionat ca acest domeniu nu face obiectul recursului in interesul legii, dar el ramane principalul reper in stabilirea coordonatelor juridice in domeniul pensiilor speciale.
In primul rand trebuie clarificata natura juridica a pensiilor denumite in dreptul nostru intern “pensii speciale” notiune ce nu are corespondent lingvistic in dreptul european.
Directiva 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 care modifica Directiva 86/378/CEE precum si Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului definesc clar regimul de pensii profesionale :
(1) Prin regimuri profesionale de securitate sociala se inteleg regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEEși al caror scop este de a asigura lucratorilor, care desfasoara activitati salariate sau independente, dintr-o intreprindere sau un grup de intreprinderi, dintr-un domeniu de activitate
economica, sector profesional sau grup de sectoare, prestatii menite sa suplimenteze prestatiile prevazute de regimurile legale de securitate sociala sau sa le inlocuiasca, indiferent daca apartenenta la aceste regimuri este obligatorie sau optionala.
Esen tial si de necombatut (ca punct de vedere oficial) este “Raportul reuniunii de consultare privind incadrarea sistemelor speciale de asigurari sociale si/sau de pensii in “sisteme de securitate sociala legate de profesie”, asa cum sunt definite in Directiva 86/378/EEC modificata prin Directiva
96/97/EC (Bruxelles,31.91.2997)”
Acest Raport defineste – la nivelul legislatiei europene pensiile profesionale ca fiind :
Sistemele acoperite de pilonul al doilea(scheme ocupationale de securitate sociala)nu sunt guvernate de catre Directiva 79/7/EEC,furnizeaza lucratorilor prestatii care intentioneaza sa suplineasca sau sa inlocuiasca prestatiile furnizate de sistemele generale de securitate sociala.”………. precizand concret
“…celelalte sisteme de pensii speciale analizate (militari,magistrati, personal auxiliar al instantelor si al parchetelor,personal diplomatic si consular,senatori si deputati,functionari publici parlamentari, politisti) SUNT,IN APRECIEREA EXPERTILOR COM,SISTEME OCUPATIONALE SI LI SE APLICA PREVEDERILE DIRECTIVEI 86/378/ECC”
De mentionat ca acest Raport a stat la baza emiterii OUG nr.80/2007 pentru modificarea si completarea OUG nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular,fiind mentionata ca atare in expunerea de motive (anexata impreuna cu copia Raportului)
In dreptul national, prin aplicarea acestor Directive obligatorii, Ordonanta de Urgenta nr.67/2007 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in cadrul schemelor profesionale de securitate sociala,aprobata prin Legea nr.44/2008,defineste, in art.2 lit a), “Schemele de securitate profesionala”:
a) scheme profesionale de securitate social a - schemele al c aror scop este de a furniza salaria tilor sau persoanelor care desf asoara activitati independente dintr-o intreprindere ori grup de intreprinderi, un domeniu de activitate economic a, sector profesional sau grup de sectoare presta tii menite sa suplimenteze ori s a inlocuiasca prestatiile prevazute de sistemul general public de securitate
sociala, indiferent daca apartenenta la aceste scheme este obligatorie sau facultativa iar in art 3 stabileste criteriile definitorii ale acestora :
Art. 3. - Criteriile de incadrare a unei scheme de securitate sociala ca schema profesionala sunt:
a) se refera la o categorie particulara de lucratori;
b) este direct legat de perioada de serviciu;
c) pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu/media ultimelor salarii ale lucratorului
Este clar ca TOATE pensiile de care face vorbire art.1 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor constituie pensii profesionale/ocupationale,
Chiar si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 871 din 25.06.2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, prin care respinge aceste obiectii, recunoaste indirect caracterul de pensii profesionale atunci cand apreciaza :
“ Pentru a raspunde acestor intrebari, Curtea incepe prin a constata ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un
supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul
asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat ,a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000s. Mai mult, in cazul pensiilor militare, intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a
statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment de care am facut vorbire mai sus se constituie in acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca
diferentierea existenta intre o pensie speciala si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.
Acordarea acestui supliment, asa cum se poate desprinde si din decizia mai sus amintita, a urmarit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Aceasta compensatie, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine
de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.
Directiva 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 care modifica Directiva 86/378/CEE precum si Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului definesc clar regimul de
pensii profesionale :
(1) Prin regimuri profesionale de securitate sociala se inteleg regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEEși al caror scop este de a asigura lucratorilor, care desfașoara activitati salariate sau independente, dintr-o intreprindere sau un grup de intreprinderi, dintr-un domeniu de activitate economica, sector profesional sau grup de sectoare, prestatii menite sa suplimenteze prestatiile prevazute de regimurile legale de securitate sociala sau sa le inlocuiasca, indiferent daca apartenenta la aceste regimuri este obligatorie sau optionala.
In acest cadru sustin ca prevederile art.1 lit f) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor contravin normelor de drept comunitar,in speta art.157 al.(2) TFUE si art.17 al.(1) din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene care prevad :
- art.157 al(2) TFUE
„ (2) In sensul prezentului articol, prin remuneratie se intelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in
natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta. „
- art 17 al (1) Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene
Articolul 17
Dreptul de proprietate
(1) Orice persoana are dreptul de a detine in proprietate, de a folosi, de a dispune si de a lasa mostenire bunurile pe care le-a dobandit in mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decat pentru o cauza de utilitate publica, in cazurile si conditiile prevazute de lege si in schimbul unei despagubiri juste acordate in timp util pentru pierderea pe care a suferit-o.Folosinta bunurilor poate fi reglementata prin lege in limitele impuse de interesul general
In dreptul comunitar termenul de „remuneratie” este definit prin art. 157.2 din TFUE ( fostul art. 141 TCE, fostul art.119 )
„ (2) In sensul prezentului articol, prin remuneratie se intelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta. „
Cu privire la acest aspect este de mentionat ca recent Hotararea Curtii (Camera a doua) din 10 iunie 2010 – C-385/08 si 386/08 stabileste cu claritate :
41 In ceea ce privește pensiile, trebuie precizat ca, potrivit unei jurisprudente constante a Curtii referitoare la articolul 119 din Tratatul CE, iar ulterior, incepand de la 1 mai 1999, referitoare la articolul 141 CE, articole privind principiul egalitatii de tratament dintre barbati și femei in
materie de remuneratii, intra in sfera notiunii „remuneratie”, in sensul articolului 141 alineatul (2) al doilea paragraf CE, pensiile care depind de raportul de incadrare in munca dintre lucrator și angajator, cu exceptia celor care rezulta dintr-un sistem juridic la finantarea caruia lucratorii, angajatorii și, eventual, puterile publice contribuie intr-o masura care depinde mai putin de un astfel de raport de
incadrare in munca decat de considerente de politica sociala (a se vedea in special Hotararea din 25 mai 1971, Defrenne, 80/70, Rec., p. 445, punctele 7 și 8, Hotararea din 13 mai 1986, Bilka-Kaufhaus, 170/84, Rec., p. 1607, punctele 16-22, Hotararea din 17 mai 1990, Barber, C-262/88, Rec., p. I-1889, punctele 22-28, precum și Hotararea din 23 octombrie 2003, Schönheit și Becker, C-4/02 și C-5/02, Rec., p. I-12575, punctele 56- 64).
Prin Hotararea Curtii (Camera a doua) din 10 iunie 2010 – C- 385/08 si 386/08 stabileste:
:47 Cu toate acestea, considerentele de politica sociala, de organizare a statului, de etica sau chiar preocuparile de natura bugetara care au avut sau care au putut avea un rol in crearea unui anumit sistem de catre legiuitorul national nu pot prevala in cazul in care pensia intereseaza numai o categorie specifica de lucratori, depinde in mod direct de perioada lucrata, iar cuantumul sau este calculat pe baza ultimului salariu
Considerentele de politica economica folosite de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 871 din 25.06.2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor ROMAN IN AFARA REGLEMENTARILOR EUROPENE in domeniul pensiilor profesionale.
Ne aflam in prezenta unui mecanism de anulare a obligatiilor fixate Satatului Roman prin “Raportul reuniunii de consultare..”,pe care acesta le-a indeplinit in vederea aderaii,dar care,prin adoptarea Legii nr.112/2010 se derobeaza de ele,cu complicitatea altor institutii ale statului.
Nu este lipsita de interes analiza facuta si in lumina principiilor general –eterne ale dreptului care isi gasesc consacrarea sI in dreptul comunitar
Dreptul la pensie profesional a/ocupationala ramane un drept dobandit ce nu poate fi afectat prin acte normative ulterioare Directiva 93/98/CEE a Consiliului privind armonizarea duratei de protectie a dreptului de autor si a anumitor drepturi conexe (9) intrucat respectarea drepturilor dobandite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului, protejate prin ordinea juridica comunitara; intrucat, in consecinta, o armonizare a duratelor de protectie a dreptului de autor si a drepturilor conexe nu poate avea ca efect diminuarea protectiei de care se bucura in prezent titularii de drepturi
in cadrul Comunitatii; intrucat, pentru a limita la minim efectele masurilor tranzitorii si pentru a permite functionarea efectiva a pietei interne, armonizarea duratelor de protectie ar trebui sa se realizeze pe termen lung;
Aceasta directiva a fost inlocuita cu: Directiva 2006/116/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind durata de protectie a dreptului de autor si a anumitor drepturi conexe
Respectarea drepturilor dobandite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului protejate prin ordinea juridica comunitara. Prin urmare, duratele de protectie a drepturilor de autor si a drepturilor conexe stabilite prin dreptul comunitar nu pot avea ca efect diminuarea protectiei de care se bucurau titularii de drepturi in Comunitate inainte de intrarea in vigoare a Directivei 93/98/CEE. Pentru a reduce la minimum efectele masurilor tranzitorii si pentru a permite buna functionare a pietei interne, duratele de protectie ar trebui sa se aplice pe perioade lungi.
In dreptul comunitar protectia drepturilor dobandite functioneaza ca un principiu de baza intregit cu certitudinea raporturilor juridice astfel dupa cum se releva dintr-o multitudine de izvoare ale acestuia (spre exemplu: :REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 659/1999 din 22 martie1999 de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE, Regulamentul (CE EUROATOM) nr.1995/2006 din 13 decembrie 2006, REGULAMENTUL (CE) nr. 1998/2006 AL COMISIEIdin 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat ajutoarelor de minimis etc.)
Nu este nevoie nici de o aprofundare teoretica a problemei din momentul in care cele mai inalte foruri ale sistemului judiciar,Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-au
pronuntat in acest sens al neretroactivitatii legii tocmai in materia dreptului la pensie.
Astfel Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta din 15.10.2009 ,cu rang de Hotarare,si-a insusit punctele de vedere ale ICCJ, Parchetul de pe langa ICCJ si al Directiei legislatie conform carora drepturile castigate in materie de pensii nu pot fi inlaturate printr-o lege ulterioara.
Acelasi punct de vedere il exprima si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Hotararea Nr.2 din 15 iunie 2010 a Sectiilor Unite
Toate aceste aspecte sunt menite numai sa evoce complexitatea problematicii precum si importanta acesteia in respectarea principiilor universale ale dreptului.
Cu inalta consideratie
Av.Lucian Bolcas
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
LUJU.RO
luni, 12 decembrie 2011
VESTE BUNA
Veste buna pentru cei care vor contesta deciziile de revizuire, in care vor invoca incalcarea:
- art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie
şi
- art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Guvernul este obligat sa ia o initiativa legislativa pentru a evita zeci de mii de contestatii in JUSTITIE cu sanse de a le pierde pe toate.
Din decizia ICCJ rezulta ca prevaleaza urmatoarea interpretare:
I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior.
În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum principiile consacrate de acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Analiza efectuată de instanţe asupra noţiunii de „bun” în sensul art.1 din Protocolul nr.1 şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului a avut ca punct de pornire principiul garantării dreptului de proprietate şi faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii, protecţia instituită de Convenţie a fost extinsă şi la „interese economice” şi alte valori patrimoniale.
- art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie
şi
- art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Guvernul este obligat sa ia o initiativa legislativa pentru a evita zeci de mii de contestatii in JUSTITIE cu sanse de a le pierde pe toate.
Din decizia ICCJ rezulta ca prevaleaza urmatoarea interpretare:
I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior.
În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum principiile consacrate de acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Analiza efectuată de instanţe asupra noţiunii de „bun” în sensul art.1 din Protocolul nr.1 şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului a avut ca punct de pornire principiul garantării dreptului de proprietate şi faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii, protecţia instituită de Convenţie a fost extinsă şi la „interese economice” şi alte valori patrimoniale.
RIL
Victorie definitiva!
Dictatura a fost zdrobita!
Incercarea Puterii de a forta incalcarea principiilor de drept , impotriva noastra, a SCMD, a esuat lamentabil. Baschetbalista a ratat aruncarea directa!
Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul in interesul legii, promovat de catre Kovesi, dupa cum urmeaza:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
C O M U N I C A T
În şedinţa din 12 decembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat un număr de 2 recursuri în interesul legii, fiind pronunţate următoarele soluţii:
Decizia nr.28 în dosarul nr. 27/2011.
Respinge, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 3201 alin.1 şi 7 din Codul de procedură penală, cu privire la momentul procesual până la care sunt aplicabile prevederile referitoare la procedura de judecată simplificată.
Obligatorie, potrivit art.4145 alin.4 din Codul de procedură penală.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.
Decizia nr.29 în dosarul nr. 29/2011.
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege.
Obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Purtător de cuvânt al
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
judecător Georgeta Barbălată
Din acest moment avem un singur indemn: Pe ei!...
Honor et Patria! Vae victis!
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) Mircea DOGARU
Dictatura a fost zdrobita!
Incercarea Puterii de a forta incalcarea principiilor de drept , impotriva noastra, a SCMD, a esuat lamentabil. Baschetbalista a ratat aruncarea directa!
Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul in interesul legii, promovat de catre Kovesi, dupa cum urmeaza:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
C O M U N I C A T
În şedinţa din 12 decembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat un număr de 2 recursuri în interesul legii, fiind pronunţate următoarele soluţii:
Decizia nr.28 în dosarul nr. 27/2011.
Respinge, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 3201 alin.1 şi 7 din Codul de procedură penală, cu privire la momentul procesual până la care sunt aplicabile prevederile referitoare la procedura de judecată simplificată.
Obligatorie, potrivit art.4145 alin.4 din Codul de procedură penală.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.
Decizia nr.29 în dosarul nr. 29/2011.
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege.
Obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Purtător de cuvânt al
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
judecător Georgeta Barbălată
Din acest moment avem un singur indemn: Pe ei!...
Honor et Patria! Vae victis!
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) Mircea DOGARU
marți, 22 noiembrie 2011
COMUNICAT DE PRESĂ Cu privire la declaraţiile publice ale domnului Traian Băsescu, preşedintele României, din 3 noiembrie 2011
Într-un stat poliţienesc, în care se clădesc tot mai multe pârghii prin care justiţia să fie controlată, îngenunchiată, în care legile se fac de pe azi pe mâine şi se modifică chiar înainte de a intra în vigoare, în care serviciile secrete îşi măresc bugetul, iar pentru justiţie nu se găseşte nici măcar mărunţiş, în care reformele există doar în vorbe şi prestaţii televizate, un preşedinte, într-un ton dictatorial, îşi poate permite să cheme la ordine magistraţii, să-i înfrunte ostil, ameninţător, să-i blameze şi să-i terfelească în piaţa publică din postura părintelui naţiunii căruia i se recunoaşte dreptul de a-şi stigmatiza, la stâlpul infamiei, oamenii legii. Aceasta este România. Statul de drept, preceptele democraţiei, independenţa justiţiei sunt persiflate în mod autoritar.
Ce nu aminteşte preşedintele este că statul, la rândul lui, este supus legilor, normelor constituţionale. Că statul, prin reprezentanţii lui, nu poate încălca legea fără să fie sancţionat, că hotărârile judecătoreşti sunt pronunţate în baza legilor pe care se află şi semnătura preşedintelui, că nerespectarea actului de justiţie şi instigarea la nerespectarea actului de justiţie atrag repercusiuni tot prin lege stabilite şi ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au zămislit.
Statul este unicul debitor care îşi permite, prin vădit abuz de putere, să stabilească el, deasupra legii fundamentale, condiţiile în care să-şi satisfacă creditorii, care nu sunt alţii decât cetăţenii ţării.
Judecătorii şi procurorii României nu acceptă nici tonul, nici mesajul dictatorial al preşedintelui ţării, a cărui numire, printre altele, trece prin filtrul Curţii Constituţionale.
Garanţiile exercitării drepturilor procesuale, a drepturilor omului recunoscute constituţional, consfinţite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, din optica prezidenţială apar ca piedici pe care magistraţii (de parcă numai ei ar fi singurii care participă la realizarea actului de justiţie) le valorifică, întârziind judecăţile pentru că, într-o interpretare excesivă, îşi doresc să aibă zilnic pe rol sute de dosare a mii, sute de mii, milioane de cetăţeni, beneficiari de drept ai unei legislaţii care îi târăşte prin tribunale, iar atunci când au câştig de cauză, hotărârile lor nu se pot pune în practică pentru că România, astfel, s-ar afla într-o situaţie extrem de dificilă.
Este nefiresc să ni se amintească nouă, magistraţilor, de echilibrul puterilor în stat, în condiţiile în care, prin voinţa politicului, justiţia este scoasă la mezat pe taraba gâlcevilor politice sterile, i se neagă statutul de putere în stat, este obligată să funcţioneze în parametrii bugetari la limita subzistenţei, iar denigrarea ei a devenit politică de stat.
Da, sunt legi pentru judecători şi procurori.
Dar sunt legi şi pentru preşedintele României, legi pe care acesta trebuie să le respecte şi care i se aplică aşa cum se aplică fiecărui cetăţean al acestei ţări.
Preşedinte interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România
Conf.univ.dr.jud. Dan SPÂNU Preşedinte al Asociaţiei Procurorilor din România
Procuror dr.Constantin SIMA
Ce nu aminteşte preşedintele este că statul, la rândul lui, este supus legilor, normelor constituţionale. Că statul, prin reprezentanţii lui, nu poate încălca legea fără să fie sancţionat, că hotărârile judecătoreşti sunt pronunţate în baza legilor pe care se află şi semnătura preşedintelui, că nerespectarea actului de justiţie şi instigarea la nerespectarea actului de justiţie atrag repercusiuni tot prin lege stabilite şi ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au zămislit.
Statul este unicul debitor care îşi permite, prin vădit abuz de putere, să stabilească el, deasupra legii fundamentale, condiţiile în care să-şi satisfacă creditorii, care nu sunt alţii decât cetăţenii ţării.
Judecătorii şi procurorii României nu acceptă nici tonul, nici mesajul dictatorial al preşedintelui ţării, a cărui numire, printre altele, trece prin filtrul Curţii Constituţionale.
Garanţiile exercitării drepturilor procesuale, a drepturilor omului recunoscute constituţional, consfinţite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, din optica prezidenţială apar ca piedici pe care magistraţii (de parcă numai ei ar fi singurii care participă la realizarea actului de justiţie) le valorifică, întârziind judecăţile pentru că, într-o interpretare excesivă, îşi doresc să aibă zilnic pe rol sute de dosare a mii, sute de mii, milioane de cetăţeni, beneficiari de drept ai unei legislaţii care îi târăşte prin tribunale, iar atunci când au câştig de cauză, hotărârile lor nu se pot pune în practică pentru că România, astfel, s-ar afla într-o situaţie extrem de dificilă.
Este nefiresc să ni se amintească nouă, magistraţilor, de echilibrul puterilor în stat, în condiţiile în care, prin voinţa politicului, justiţia este scoasă la mezat pe taraba gâlcevilor politice sterile, i se neagă statutul de putere în stat, este obligată să funcţioneze în parametrii bugetari la limita subzistenţei, iar denigrarea ei a devenit politică de stat.
Da, sunt legi pentru judecători şi procurori.
Dar sunt legi şi pentru preşedintele României, legi pe care acesta trebuie să le respecte şi care i se aplică aşa cum se aplică fiecărui cetăţean al acestei ţări.
Preşedinte interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România
Conf.univ.dr.jud. Dan SPÂNU Preşedinte al Asociaţiei Procurorilor din România
Procuror dr.Constantin SIMA
luni, 21 noiembrie 2011
Comunicat al SCMD Filiala 1 Alexandria
1. Adunarea generala a Filialei 1 Alexandria va avea loc pe data de 24.11.2011 intre orele 11.00-13.00., la noul sediu, situat pe strada Ion Creanga, nr. 54 (in incinta sediului P.R.M.).
2. Participarea membrilor de sindicat este obligatorie.
3. La adunare se vor dezbate urmatoarele probleme:
a. Prezentarea Regulamentului de organizare si functionare al sindicatului, sarcinile membrilor de sindicat si ale biroului operativ pentru aplicarea prevederilor acestuia in activitatea curenta.
-Prezinta: presedintele filialei,Col.(r) MARZAN NICULAE
b. Stadiul activitatilor juridice la nivelul filialei. Informatii privind intocmirea dosarelor dupa primirea deciziilor de revizuire ale pensiilor.
-Prezinta: Col.(R) GRAMADA TUDOR – Mr. (r)BALAIITA SORIN
d. Activitati cu ocazia zilei de 1 Decembrie 2011.
Activitati organizatorice referitoare la pregatirea sarbatorilor de iarna, inchiderea evidentelor pe anul 2011 si deschiderea evidentelor pe anul 2012. Stadiul achitarii cotizatiei de membru de sindicat pe anul 2011
Prezinta : Secretar organizatie, Mr.(r)DELEA NICOLAE
Presedinte SCMD Filiala 1 Alexandria
Col.(r)
MARZAN NICULAE
2. Participarea membrilor de sindicat este obligatorie.
3. La adunare se vor dezbate urmatoarele probleme:
a. Prezentarea Regulamentului de organizare si functionare al sindicatului, sarcinile membrilor de sindicat si ale biroului operativ pentru aplicarea prevederilor acestuia in activitatea curenta.
-Prezinta: presedintele filialei,Col.(r) MARZAN NICULAE
b. Stadiul activitatilor juridice la nivelul filialei. Informatii privind intocmirea dosarelor dupa primirea deciziilor de revizuire ale pensiilor.
-Prezinta: Col.(R) GRAMADA TUDOR – Mr. (r)BALAIITA SORIN
d. Activitati cu ocazia zilei de 1 Decembrie 2011.
Activitati organizatorice referitoare la pregatirea sarbatorilor de iarna, inchiderea evidentelor pe anul 2011 si deschiderea evidentelor pe anul 2012. Stadiul achitarii cotizatiei de membru de sindicat pe anul 2011
Prezinta : Secretar organizatie, Mr.(r)DELEA NICOLAE
Presedinte SCMD Filiala 1 Alexandria
Col.(r)
MARZAN NICULAE
marți, 15 noiembrie 2011
Noul mod de funcţionare a sistemului de sănătate şi a caselor de asigurări private apare pentru prima dată într-un proiect de lege
Contribuţiile sociale la fondul social de sănătate vor rămâne obligatorii, însă fiecare român va putea alege ce casă de sănătate îi administrează banii, potrivit unui proiect de lege obţinut de Ziarul Financiar. Noutăţile pe care le aduce acest proiect de lege se referă la un pachet de bază, adică o listă cu servicii pe care statul se obligă să le asigure tuturor persoanelor asigurate în contul contribuţiilor pe care le fac la fondul de sănătate, dar şi la înfiinţarea a circa zece case de asigurări private care vor concura între ele.
Prin noul proiect companiile şi angajaţii vor plăti la ANAF (Agenţia Naţională de Admi¬nistrare Fiscală), banii urmând să meargă de aici către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi apoi la asiguratorii de sănătate. Mai departe, serviciile solicitate de bolnavi vor fi decontate de aceste case de asigurări. Este neclar cine a făcut acest proiect, consilierii preşedinţiei fiind cei care susţin această formă a legii, dar proiectul va trebui asumat de guvern, deci de Ministerul Sănătăţii.
În aceste fel va începe bătălia caselor private de asigurări pentru cei aproximativ 5 mld. euro, bani care se cheltuiesc anual în sănătate din fonduri publice, din care 4 miliarde de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi 1 miliard de la Ministerul Sănătăţii, la care se mai adaugă 300-500 milioane de euro plăţi informale făcute direct de către pacienţi şi circa 500 milioane de euro piaţa serviciilor medicale private.
Proiectul este sub semnul întrebării având în vedere că această iniţiativă este promovată chiar de către oamenii care au condus CNAS, cum este cazul lui Cristian Vlădescu, care a fost preşedintele instituţiei între 2005 şi 2007. Ei nu au explicat de ce chiar în anii în care au avut parte de cea mai mare creştere a bugetului nu au reuşit să ţină sub control cheltuielile şi să eficientizeze bugetul.
De asemenea, unii asigurători s-au arătat reticenţi deoarece nu este clar cum vor fi împărţite categoriile de populaţie între casele private.
Aceasta ar fi cea mai mare reformă în sănătate care s-a făcut în România, spargerea Casei de Sănătate în private nefăcându-se nici în Anglia, nici în Franţa, competiţia între case fiind un model olandez.
În prezent doar 10 milioane de euro reprezintă valoarea pieţei asigurărilor pri¬vate de sănătate, restul fiind abonamente şi plăţi directe la clinicile şi spitalele private.
Cu toate acestea, există şi multe neclarităţi în lege. De exemplu, nu este clar cu câte case de asigurări poate încheia contract un spital dintr-un oraş mic de provincie, unde nu există concurenţă pe o distanţă de aproximativ 100 km. Totodată, pentru o persoană de 30 de ani cu salarii diferite, CNAS va plăti pentru casele de asigurări aceeaşi sumă, deci serviciile în plus vor fi suportate din buzunar.
Vine vremea asigurărilor private
Primele informaţii despre o reformă care va schimba din temelii funcţionarea sistemului de sănătate din România au apărut încă din vară, când Virgil Păunescu, consilier prezidenţial al departamentului de sănătate, vorbea despre apariţia caselor de asigurări de sănătate private, posibilitatea privatizării spitalelor de stat, noi regle¬mentări în cazul asigurărilor de malpraxis şi un pachet de servicii de bază de 200 de euro (pe an). Atunci, Virgil Păunescu şi Cristian Vlădescu, fost şef al CNAS şi preşedintele comisiei prezidenţiale pentru reforma în să¬nătate au vorbit despre posibilitatea apariţiei a circa 10 asemenea case de asigurări de sănătate private.
Ulterior, în cadrul unui eveniment dedicat asigurărilor, s-a discutat despre sparge¬rea monopolului statului în admi¬nistrarea banilor publici, însă abia acum a apărut un prim draft al acestei legi, care se doreşte a intra în vigoare anul viitor.
Încă în lucru, documentul cuprinde o primă definiţie a pachetului de servicii de bază, care urmează să fie detaliat şi pe baza căruia se vor putea dezvolta asigurările voluntare de sănătate.
Este pentru prima dată când apare o formă a asigurărilor voluntare, adică a acelor asigurări care vin să deconteze servicii peste ceea ce oferă statul.
Plecând de la un pachet de bază, adică de la o listă cu serviciile decontate obliga¬toriu de stat, vor putea exista ale două cate¬gorii de asigurări. Prima, de tip comple¬mentar, suportă total sau parţial plata servi¬ciilor neacoperite de pachetul de bază şi a doua, de tip suplimentar, care în plus faţă de cele complementare pot să acopere opţi¬unea pentru un anumit personal medical, condiţii hoteliere superioare sau o a doua opinie medicală.
Acestea pot fi încheiate de către anga¬jatori pentru angajaţii lor şi oferite ca beneficii extrasalariale. Cu toate acestea, condiţiile sunt extrem de dure pentru ca un asigurator să poată intra în sistemul de asigurări deoarece trebuie să fi încheiat poliţe de asigurare de sănătate pentru cel puţin un milion de asiguraţi în anul anterior, în condiţiile unei valori totale a primelor de asigurare de cel puţin 500 mil. euro în ultimul an fiscal.
În prezent, singura entitate care finanţează sistemul de sănătate este Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), aflată în coordonarea Mi¬nisterului Sănătăţii şi care primeşte banii strânşi din contribuţiile angajaţilor şi angajatorilor la fondul pentru sănătate. Practic, CNAS deţine monopolul în administrarea banilor privaţi strânşi din con¬tribuţii. Întregul mediu privat a susţinut ideea asigurărilor private de sănătate încă de la apariţia primelor discuţii în urmă cu mai mulţi ani.
Schimbări pentru medicii de familie şi spitale
Asigurările private de sănătate presupun o relaţie tripartită asigurat-asigurator-furnizor, iar avantajul ar fi că asiguratorii privaţi vor presa pentru reducerea costurilor şi eficientizarea sistemului.
Pentru medicii de familie principala schimbare este reprezentată de posi¬bilitatea încheierii de contracte cu casele private, în timp ce spitalele ar putea fi transformate în fundaţii sau societăţi comerciale. Bugetul de venituri şi cheltuieli va trebui să fie publicat pe site-ul propriu sau pe site-ul autorităţii în subordinea căruia se află.
Dacă va fi implementată, noua lege va aduce noi fonduri în sistemul sanitar, care deşi în ultimii zece ani a beneficiat de creşterea constantă a fondurilor alocate, este criticat în continuare pentru calitatea serviciilor oferite. Totodată, toţi actorii privaţi susţin că sistemul este subfinanţat.
Extrase din proiectul de lege privind asigurările sociale de sănătate
Principiile după care vor funcţiona asigurările sociale de sănătate
Alegerea liberă de către asiguraţi a asiguratorului şi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente şi de dispozitive medicale, numiţi în continuare FURNIZORI, în condiţiile prezentei legi, ale legislaţiei secundare aferente şi ale contractelor dintre asiguraţi şi asigurator;
Libera concurenţă între asiguratori şi între furnizorii care încheie contracte cu aceştia;
Pot funcţiona şi forme voluntare de asigurare a sănătăţii, cu obligaţia de a plăti contribuţia pentru asigurarea socială de sănătate.
Ce este pachetul de servicii de bază
Pachetul de servicii de bază cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi care se suportă din fond în condiţiile stabilite prin legislaţia specifică contractului-cadru.
Ce este un asigurator de sănătate
Un asigurator de sănătate este un asigurator care oferă asigurări de sănătate; poate fi public sau privat.
Ce este asigurarea de sănătate
Asigurarea de sănătate este asigurarea încheiată între un asigurator de sănătate şi contractantul asigurării în beneficiul persoanei care face obiectul asigurării obligatorii şi care respectă prevederile prezentei legi sau a regulamentelor aferente şi în cadrul căreia serviciile asigurate respectă condiţiile stipulate în prezenta lege sau în virtutea prezentei legi.
Ce este asigurarea voluntară
Asigurarea voluntară concomitentă de sănătate reprezintă asigurarea de sănătate încheiată de un asigurator cu asiguratul pentru care are încheiată şi asigurare socială de sănătate.
Cum este organizat sistemul de asigurări sociale de sănătate
Sistemul de asigurări sociale de sănătate este constituit din Casa Naţională a Asigurărilor Sociale de Sănătate (CNAS), asiguratorii de sănătate în contract cu CNAS, furnizori şi asiguraţi, conform legii.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească asiguratorii de sănătate pentru a intra în contract cu CNAS
Să fie autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România;
Să fi încheiat poliţe de asigurare de sănătate pentru cel puţin un milion de asiguraţi în anul anterior;
Valoarea totală a primelor de asigurare pentru persoanele prevăzute anterior să fi fost de de cel puţin 500 milioane de euro în ultimul an fiscal.
Atribuţiile asiguratorilor
Să încheie în mod nediscriminatoriu un contract de asigurări sociale de sănătate cu asiguraţi din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.
Cum se constituie fondul public de asigurări de sănătate
Fondul public de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare fondul, este un fond unic special care se constituie şi se utilizează potrivit prezentei legi şi este administrat şi gestionat de CNAS;
Cotele de contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate se stabilesc după cum urmează: 5,2% pentru cota datorată de angajator şi 5,5% pentru angajaţi, precum şi pentru celelalte categorii de persoane care au obligaţia plăţii contribuţiei direct sau cu plata din alte surse;
Din sumele colectate în contul fondului o cotă de 1% se constituie în fondul de rezervă, o cotă de 1% pentru administrarea, funcţionarea şi cheltuieli de capital ale Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale de Sănătate şi o cotă de 5% se utilizează ca fond de echilibrare a riscurilor între asiguratorii de sănătate.
Cum se utilizează fondul public de asigurări de sănătate
Fondul public de asigurări sociale de sănătate se repartizează de CNAS asiguratorilor de sănătate pe baza unei metodologii şi a criteriilor aprobate prin hotărâre a guvernului.
Formula de repartizare a fondurilor va fi stabilită prin contractul-cadru şi trebuie să ţină cont minimal de date legate de vârsta şi sexul asiguraţilor, mediul de rezidenţă, sursa veniturilor, profilul de morbiditate;
O cotă de 93% se distribuie direct asiguratorilor de sănătate, conform contractelor încheiate cu CNAS pentru plata serviciilor medicale, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaţionale cu parteneri în domeniul sănătăţii la care România este parte în condiţiile stabilite prin contractul-cadru de către asiguratorii de sănătate;
O cotă de 1% se distribuie pentru cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital ale Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale de Sănătate;
O cotă de 6% rămâne în contul CNAS.
Pentru ce NU poate utiliza şi aloca direct CNAS fondurile
Investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi medicale;
Achiziţionarea aparaturii medicale;
Măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.
Ce categorii sunt asigurate fără plata contribuţiei
Toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
Tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie al copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
Soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate; în situaţia în care venitul persoanei asigurate, calculat pe membru co-asigurat depăşeşte venitul mediu anual, aceasta plăteşte pentru persoanele co-asigurate o primă de asigurare stabilită la nivelul primei minime de asigurare.
Ce drepturi au asiguraţii
Să beneficieze de un pachet de servicii de bază în condiţiile prezentei legi, stabilit prin contractul-cadru;
Să beneficieze de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;
Să aleagă asiguratorul de sănătate, precum şi furnizorii de servicii medicale dintre cei cu care asiguratorul de sănătate a încheiat contracte de furnizare de servicii, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;
Să schimbe asiguratorul de sănătate la interval de un an, cu excepţia situaţiilor stabilite prin contractul-cadru;
Să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale cuprinse în pachetul de bază, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru, în mod nediscriminatoriu.
Ce obligaţii au asiguraţii
Să opteze pentru un asigurător de sănătate şi să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
Modalităţile de plată a furnizorilor de servicii medicale care se detaliază prin contractul-cadru şi normele de aplicare ale acestuia pot fi:
a) tarif de persoană asigurată
b) tarif pe serviciu medical
c) tarif de caz rezolvat
d) tarif pe zi de spitalizare
e) prin preţ de referinţă
f) prin preţ de decontare
g) prin buget global
h) tarif pe episod de boală
i) plata prin capitaţie activă
j) plata prin capitaţie pasivă
k) sumă de închiriere
l) bonusuri
m) alte forme prevăzute de reglementările în vigoare.
Pachetul de servicii medicale de bază acordate cuprinde
n) servicii medicale profilactice
o) servicii medicale de consultaţie şi diagnostic
p) servicii medicale curative şi servicii de recuperare
q) servicii paleative
r) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi alte mijloace terapeutice
Asiguratorul de sănătate controlează modul în care furnizorii de servicii medicale respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având obligaţia să permită accesul la evidenţele referitoare la serviciile medicale prestate în derularea contractului.
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2012.
Titlu - Asigurările sociale de sănătate se implementează în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Personalul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate poate fi preluat de CNAS şi respectiv asiguratorii de sănătate.
Patrimoniul caselor judeţene de asigurări de sănătate va fi preluat de CNAS în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat prin HG.
Casele de asigurări sociale de sănătate din subordinea CNAS se pot reorganiza ca asiguratori de sănătate în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
Obligatoriu de anul viitor:
Asigurările de sănătate cu maximum 50 de euro pe lună
Din 2012, asigurările obligatorii şi voluntare de sănătate se vor încheia la privat. Cea mai scumpă poliţă nu poate depăşi 50 de euro pe lună.
Sursa: SHUTTERSTOCK
De anul viitor, Sănătatea se va schimba la faţă. Până în martie, va trebui să intre în vigoare noua lege a asigurărilor de sănătate ce va face loc operatorilor privaţi, care, teoretic, se vor bate să câştige de partea lor cât mai mulţi pacienţi, cu pachete de servicii cât mai atractive.
Companiile de asigurări au început deja să recruteze şi să instruiască colaboratori care "să racoleze" asiguraţi. "Evenimentul zilei" a intrat în posesia proiectului de lege, la care se lucrează şi vă prezentă cele mai importante schimbări.
Pachetele de lux garantează toate serviciile medicale
Cotizaţia obligatorie la sistemul de asigurări nu se va modifica semnificativ. Practic, asiguratorii privaţi vor prelua în totalitate sistemul public de asigurări şi actualele case judeţene.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va rămâne un fel de depozitar al banilor asiguraţilor, pe care îi va împărţi "caselor" private în funcţie de numărul înscrişilor pe liste, de tipul abonamentelor etc.
Vor exista asigurări de sănătate obligatorii, de tip "RCA", care vor acoperi un pachet minimal de servicii şi asigurări voluntare, de tip "casco", pentru cei care doresc şi alte servicii.
Acestea vor fi de două tipuri:
complementare, care vor suporta serviciile decontate doar parţial în pachetul de bază şi suplimentare, care vor acoperi şi serviciile care nu se regăsesc deloc în pachetul minimal.
Cel mai scump pachet "full-option" va costa maximum 50 de euro.
"Va fi ca la asigurările la maşină. Va exista o asigurare obligatorie, ce oferă servicii de bază şi o asigurare full-option, pentru cei care mai doresc şi altceva. Dacă mai dai câţiva lei în plus şi îţi mai dau şi stomatologie, şi chirurgie etc. Însă acele servicii vor fi garantate, nu ca acum, când ţi se promit multe, dar nu ţi se dă nimic", ne-a declarat Virgil Păunescu, consilier prezidenţial pe probleme de sănătate.
Pacienţii foarte bolnavi nu pot fi refuzaţi
Asiguratorii pot solicita clienţilor atunci când încheie un contract o evaluare a stării lor de sănătate doar cu acordul acestora. Autorităţile spun însă că niciun pacient nu va putea fi refuzat, fie bolnav, fie sănătos.
"Privaţii se vor bate pe pacienţi sănătoşi, pentru că nu consumă mult, dar nu-i vor putea refuza nici pe cei bolnavi care consumă mai mult, pentru că nu va permite legea. Dar ei îşi vor amortiza cheltuielile cu banii rămaşi de la cei sănătoşi, care nu consumă toate serviciile", adaugă Virgil Păunescu.
Ce riscă asiguratul care nu-şi alege la timp operatorul
Operatorii vor avea la dispoziţie 8 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi ca să înscrie asiguraţii şi să prezinte listele Casei.
Orice persoană nouă care intră în sistemul de asigurări trebuie să-şi aleagă în 60 de zile asiguratorul, pentru că, în caz contrar, se vor trezi că le vor fi decontate doar urgenţele.
Adoptarea actualului proiect de lege este o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional şi are la bază un raport al comisiei prezidenţiale, propunerile CNAS, ale MS şi ale reprezentanţilor companiilor de asigurări.
"Va exista asigurarea obligatorie, care va acoperi servicii de bază, şi cea casco, cu servicii suplimentare.“
VIRGIL PĂUNESCU, consilier prezidenţial
CATEGORII
"Neasiguraţii", trataţi doar la Urgenţe
Categoriile scutite de plata asigurării de sănătate vor rămâne în continuare aceleaşi: copiii sub 18 ani, studenţii până în 26 de ani care nu realizează venituri, soţul/ia şi părinţii aflaţi în întreţinerea unui asigurat, persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, bolnavii incluşi în programele naţionale (cancer, TBC, heomfilie, transplantaţi) şi femeile însărcinate.
Pot încheia asigurări de sănătate şi cetăţenii străini, aflaţi temporar în ţară. Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale în cazul urgenţelor şi al bolilor cu potenţial epidemic, de vaccinările obligatorii şi de serviciile de planificare familială, dar şi de monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei.
Prin noul proiect companiile şi angajaţii vor plăti la ANAF (Agenţia Naţională de Admi¬nistrare Fiscală), banii urmând să meargă de aici către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi apoi la asiguratorii de sănătate. Mai departe, serviciile solicitate de bolnavi vor fi decontate de aceste case de asigurări. Este neclar cine a făcut acest proiect, consilierii preşedinţiei fiind cei care susţin această formă a legii, dar proiectul va trebui asumat de guvern, deci de Ministerul Sănătăţii.
În aceste fel va începe bătălia caselor private de asigurări pentru cei aproximativ 5 mld. euro, bani care se cheltuiesc anual în sănătate din fonduri publice, din care 4 miliarde de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi 1 miliard de la Ministerul Sănătăţii, la care se mai adaugă 300-500 milioane de euro plăţi informale făcute direct de către pacienţi şi circa 500 milioane de euro piaţa serviciilor medicale private.
Proiectul este sub semnul întrebării având în vedere că această iniţiativă este promovată chiar de către oamenii care au condus CNAS, cum este cazul lui Cristian Vlădescu, care a fost preşedintele instituţiei între 2005 şi 2007. Ei nu au explicat de ce chiar în anii în care au avut parte de cea mai mare creştere a bugetului nu au reuşit să ţină sub control cheltuielile şi să eficientizeze bugetul.
De asemenea, unii asigurători s-au arătat reticenţi deoarece nu este clar cum vor fi împărţite categoriile de populaţie între casele private.
Aceasta ar fi cea mai mare reformă în sănătate care s-a făcut în România, spargerea Casei de Sănătate în private nefăcându-se nici în Anglia, nici în Franţa, competiţia între case fiind un model olandez.
În prezent doar 10 milioane de euro reprezintă valoarea pieţei asigurărilor pri¬vate de sănătate, restul fiind abonamente şi plăţi directe la clinicile şi spitalele private.
Cu toate acestea, există şi multe neclarităţi în lege. De exemplu, nu este clar cu câte case de asigurări poate încheia contract un spital dintr-un oraş mic de provincie, unde nu există concurenţă pe o distanţă de aproximativ 100 km. Totodată, pentru o persoană de 30 de ani cu salarii diferite, CNAS va plăti pentru casele de asigurări aceeaşi sumă, deci serviciile în plus vor fi suportate din buzunar.
Vine vremea asigurărilor private
Primele informaţii despre o reformă care va schimba din temelii funcţionarea sistemului de sănătate din România au apărut încă din vară, când Virgil Păunescu, consilier prezidenţial al departamentului de sănătate, vorbea despre apariţia caselor de asigurări de sănătate private, posibilitatea privatizării spitalelor de stat, noi regle¬mentări în cazul asigurărilor de malpraxis şi un pachet de servicii de bază de 200 de euro (pe an). Atunci, Virgil Păunescu şi Cristian Vlădescu, fost şef al CNAS şi preşedintele comisiei prezidenţiale pentru reforma în să¬nătate au vorbit despre posibilitatea apariţiei a circa 10 asemenea case de asigurări de sănătate private.
Ulterior, în cadrul unui eveniment dedicat asigurărilor, s-a discutat despre sparge¬rea monopolului statului în admi¬nistrarea banilor publici, însă abia acum a apărut un prim draft al acestei legi, care se doreşte a intra în vigoare anul viitor.
Încă în lucru, documentul cuprinde o primă definiţie a pachetului de servicii de bază, care urmează să fie detaliat şi pe baza căruia se vor putea dezvolta asigurările voluntare de sănătate.
Este pentru prima dată când apare o formă a asigurărilor voluntare, adică a acelor asigurări care vin să deconteze servicii peste ceea ce oferă statul.
Plecând de la un pachet de bază, adică de la o listă cu serviciile decontate obliga¬toriu de stat, vor putea exista ale două cate¬gorii de asigurări. Prima, de tip comple¬mentar, suportă total sau parţial plata servi¬ciilor neacoperite de pachetul de bază şi a doua, de tip suplimentar, care în plus faţă de cele complementare pot să acopere opţi¬unea pentru un anumit personal medical, condiţii hoteliere superioare sau o a doua opinie medicală.
Acestea pot fi încheiate de către anga¬jatori pentru angajaţii lor şi oferite ca beneficii extrasalariale. Cu toate acestea, condiţiile sunt extrem de dure pentru ca un asigurator să poată intra în sistemul de asigurări deoarece trebuie să fi încheiat poliţe de asigurare de sănătate pentru cel puţin un milion de asiguraţi în anul anterior, în condiţiile unei valori totale a primelor de asigurare de cel puţin 500 mil. euro în ultimul an fiscal.
În prezent, singura entitate care finanţează sistemul de sănătate este Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), aflată în coordonarea Mi¬nisterului Sănătăţii şi care primeşte banii strânşi din contribuţiile angajaţilor şi angajatorilor la fondul pentru sănătate. Practic, CNAS deţine monopolul în administrarea banilor privaţi strânşi din con¬tribuţii. Întregul mediu privat a susţinut ideea asigurărilor private de sănătate încă de la apariţia primelor discuţii în urmă cu mai mulţi ani.
Schimbări pentru medicii de familie şi spitale
Asigurările private de sănătate presupun o relaţie tripartită asigurat-asigurator-furnizor, iar avantajul ar fi că asiguratorii privaţi vor presa pentru reducerea costurilor şi eficientizarea sistemului.
Pentru medicii de familie principala schimbare este reprezentată de posi¬bilitatea încheierii de contracte cu casele private, în timp ce spitalele ar putea fi transformate în fundaţii sau societăţi comerciale. Bugetul de venituri şi cheltuieli va trebui să fie publicat pe site-ul propriu sau pe site-ul autorităţii în subordinea căruia se află.
Dacă va fi implementată, noua lege va aduce noi fonduri în sistemul sanitar, care deşi în ultimii zece ani a beneficiat de creşterea constantă a fondurilor alocate, este criticat în continuare pentru calitatea serviciilor oferite. Totodată, toţi actorii privaţi susţin că sistemul este subfinanţat.
Extrase din proiectul de lege privind asigurările sociale de sănătate
Principiile după care vor funcţiona asigurările sociale de sănătate
Alegerea liberă de către asiguraţi a asiguratorului şi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente şi de dispozitive medicale, numiţi în continuare FURNIZORI, în condiţiile prezentei legi, ale legislaţiei secundare aferente şi ale contractelor dintre asiguraţi şi asigurator;
Libera concurenţă între asiguratori şi între furnizorii care încheie contracte cu aceştia;
Pot funcţiona şi forme voluntare de asigurare a sănătăţii, cu obligaţia de a plăti contribuţia pentru asigurarea socială de sănătate.
Ce este pachetul de servicii de bază
Pachetul de servicii de bază cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi care se suportă din fond în condiţiile stabilite prin legislaţia specifică contractului-cadru.
Ce este un asigurator de sănătate
Un asigurator de sănătate este un asigurator care oferă asigurări de sănătate; poate fi public sau privat.
Ce este asigurarea de sănătate
Asigurarea de sănătate este asigurarea încheiată între un asigurator de sănătate şi contractantul asigurării în beneficiul persoanei care face obiectul asigurării obligatorii şi care respectă prevederile prezentei legi sau a regulamentelor aferente şi în cadrul căreia serviciile asigurate respectă condiţiile stipulate în prezenta lege sau în virtutea prezentei legi.
Ce este asigurarea voluntară
Asigurarea voluntară concomitentă de sănătate reprezintă asigurarea de sănătate încheiată de un asigurator cu asiguratul pentru care are încheiată şi asigurare socială de sănătate.
Cum este organizat sistemul de asigurări sociale de sănătate
Sistemul de asigurări sociale de sănătate este constituit din Casa Naţională a Asigurărilor Sociale de Sănătate (CNAS), asiguratorii de sănătate în contract cu CNAS, furnizori şi asiguraţi, conform legii.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească asiguratorii de sănătate pentru a intra în contract cu CNAS
Să fie autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România;
Să fi încheiat poliţe de asigurare de sănătate pentru cel puţin un milion de asiguraţi în anul anterior;
Valoarea totală a primelor de asigurare pentru persoanele prevăzute anterior să fi fost de de cel puţin 500 milioane de euro în ultimul an fiscal.
Atribuţiile asiguratorilor
Să încheie în mod nediscriminatoriu un contract de asigurări sociale de sănătate cu asiguraţi din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.
Cum se constituie fondul public de asigurări de sănătate
Fondul public de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare fondul, este un fond unic special care se constituie şi se utilizează potrivit prezentei legi şi este administrat şi gestionat de CNAS;
Cotele de contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate se stabilesc după cum urmează: 5,2% pentru cota datorată de angajator şi 5,5% pentru angajaţi, precum şi pentru celelalte categorii de persoane care au obligaţia plăţii contribuţiei direct sau cu plata din alte surse;
Din sumele colectate în contul fondului o cotă de 1% se constituie în fondul de rezervă, o cotă de 1% pentru administrarea, funcţionarea şi cheltuieli de capital ale Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale de Sănătate şi o cotă de 5% se utilizează ca fond de echilibrare a riscurilor între asiguratorii de sănătate.
Cum se utilizează fondul public de asigurări de sănătate
Fondul public de asigurări sociale de sănătate se repartizează de CNAS asiguratorilor de sănătate pe baza unei metodologii şi a criteriilor aprobate prin hotărâre a guvernului.
Formula de repartizare a fondurilor va fi stabilită prin contractul-cadru şi trebuie să ţină cont minimal de date legate de vârsta şi sexul asiguraţilor, mediul de rezidenţă, sursa veniturilor, profilul de morbiditate;
O cotă de 93% se distribuie direct asiguratorilor de sănătate, conform contractelor încheiate cu CNAS pentru plata serviciilor medicale, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaţionale cu parteneri în domeniul sănătăţii la care România este parte în condiţiile stabilite prin contractul-cadru de către asiguratorii de sănătate;
O cotă de 1% se distribuie pentru cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital ale Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale de Sănătate;
O cotă de 6% rămâne în contul CNAS.
Pentru ce NU poate utiliza şi aloca direct CNAS fondurile
Investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi medicale;
Achiziţionarea aparaturii medicale;
Măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.
Ce categorii sunt asigurate fără plata contribuţiei
Toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
Tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie al copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
Soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate; în situaţia în care venitul persoanei asigurate, calculat pe membru co-asigurat depăşeşte venitul mediu anual, aceasta plăteşte pentru persoanele co-asigurate o primă de asigurare stabilită la nivelul primei minime de asigurare.
Ce drepturi au asiguraţii
Să beneficieze de un pachet de servicii de bază în condiţiile prezentei legi, stabilit prin contractul-cadru;
Să beneficieze de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;
Să aleagă asiguratorul de sănătate, precum şi furnizorii de servicii medicale dintre cei cu care asiguratorul de sănătate a încheiat contracte de furnizare de servicii, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;
Să schimbe asiguratorul de sănătate la interval de un an, cu excepţia situaţiilor stabilite prin contractul-cadru;
Să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale cuprinse în pachetul de bază, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru, în mod nediscriminatoriu.
Ce obligaţii au asiguraţii
Să opteze pentru un asigurător de sănătate şi să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
Modalităţile de plată a furnizorilor de servicii medicale care se detaliază prin contractul-cadru şi normele de aplicare ale acestuia pot fi:
a) tarif de persoană asigurată
b) tarif pe serviciu medical
c) tarif de caz rezolvat
d) tarif pe zi de spitalizare
e) prin preţ de referinţă
f) prin preţ de decontare
g) prin buget global
h) tarif pe episod de boală
i) plata prin capitaţie activă
j) plata prin capitaţie pasivă
k) sumă de închiriere
l) bonusuri
m) alte forme prevăzute de reglementările în vigoare.
Pachetul de servicii medicale de bază acordate cuprinde
n) servicii medicale profilactice
o) servicii medicale de consultaţie şi diagnostic
p) servicii medicale curative şi servicii de recuperare
q) servicii paleative
r) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi alte mijloace terapeutice
Asiguratorul de sănătate controlează modul în care furnizorii de servicii medicale respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având obligaţia să permită accesul la evidenţele referitoare la serviciile medicale prestate în derularea contractului.
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2012.
Titlu - Asigurările sociale de sănătate se implementează în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Personalul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate poate fi preluat de CNAS şi respectiv asiguratorii de sănătate.
Patrimoniul caselor judeţene de asigurări de sănătate va fi preluat de CNAS în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat prin HG.
Casele de asigurări sociale de sănătate din subordinea CNAS se pot reorganiza ca asiguratori de sănătate în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
Obligatoriu de anul viitor:
Asigurările de sănătate cu maximum 50 de euro pe lună
Din 2012, asigurările obligatorii şi voluntare de sănătate se vor încheia la privat. Cea mai scumpă poliţă nu poate depăşi 50 de euro pe lună.
Sursa: SHUTTERSTOCK
De anul viitor, Sănătatea se va schimba la faţă. Până în martie, va trebui să intre în vigoare noua lege a asigurărilor de sănătate ce va face loc operatorilor privaţi, care, teoretic, se vor bate să câştige de partea lor cât mai mulţi pacienţi, cu pachete de servicii cât mai atractive.
Companiile de asigurări au început deja să recruteze şi să instruiască colaboratori care "să racoleze" asiguraţi. "Evenimentul zilei" a intrat în posesia proiectului de lege, la care se lucrează şi vă prezentă cele mai importante schimbări.
Pachetele de lux garantează toate serviciile medicale
Cotizaţia obligatorie la sistemul de asigurări nu se va modifica semnificativ. Practic, asiguratorii privaţi vor prelua în totalitate sistemul public de asigurări şi actualele case judeţene.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va rămâne un fel de depozitar al banilor asiguraţilor, pe care îi va împărţi "caselor" private în funcţie de numărul înscrişilor pe liste, de tipul abonamentelor etc.
Vor exista asigurări de sănătate obligatorii, de tip "RCA", care vor acoperi un pachet minimal de servicii şi asigurări voluntare, de tip "casco", pentru cei care doresc şi alte servicii.
Acestea vor fi de două tipuri:
complementare, care vor suporta serviciile decontate doar parţial în pachetul de bază şi suplimentare, care vor acoperi şi serviciile care nu se regăsesc deloc în pachetul minimal.
Cel mai scump pachet "full-option" va costa maximum 50 de euro.
"Va fi ca la asigurările la maşină. Va exista o asigurare obligatorie, ce oferă servicii de bază şi o asigurare full-option, pentru cei care mai doresc şi altceva. Dacă mai dai câţiva lei în plus şi îţi mai dau şi stomatologie, şi chirurgie etc. Însă acele servicii vor fi garantate, nu ca acum, când ţi se promit multe, dar nu ţi se dă nimic", ne-a declarat Virgil Păunescu, consilier prezidenţial pe probleme de sănătate.
Pacienţii foarte bolnavi nu pot fi refuzaţi
Asiguratorii pot solicita clienţilor atunci când încheie un contract o evaluare a stării lor de sănătate doar cu acordul acestora. Autorităţile spun însă că niciun pacient nu va putea fi refuzat, fie bolnav, fie sănătos.
"Privaţii se vor bate pe pacienţi sănătoşi, pentru că nu consumă mult, dar nu-i vor putea refuza nici pe cei bolnavi care consumă mai mult, pentru că nu va permite legea. Dar ei îşi vor amortiza cheltuielile cu banii rămaşi de la cei sănătoşi, care nu consumă toate serviciile", adaugă Virgil Păunescu.
Ce riscă asiguratul care nu-şi alege la timp operatorul
Operatorii vor avea la dispoziţie 8 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi ca să înscrie asiguraţii şi să prezinte listele Casei.
Orice persoană nouă care intră în sistemul de asigurări trebuie să-şi aleagă în 60 de zile asiguratorul, pentru că, în caz contrar, se vor trezi că le vor fi decontate doar urgenţele.
Adoptarea actualului proiect de lege este o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional şi are la bază un raport al comisiei prezidenţiale, propunerile CNAS, ale MS şi ale reprezentanţilor companiilor de asigurări.
"Va exista asigurarea obligatorie, care va acoperi servicii de bază, şi cea casco, cu servicii suplimentare.“
VIRGIL PĂUNESCU, consilier prezidenţial
CATEGORII
"Neasiguraţii", trataţi doar la Urgenţe
Categoriile scutite de plata asigurării de sănătate vor rămâne în continuare aceleaşi: copiii sub 18 ani, studenţii până în 26 de ani care nu realizează venituri, soţul/ia şi părinţii aflaţi în întreţinerea unui asigurat, persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, bolnavii incluşi în programele naţionale (cancer, TBC, heomfilie, transplantaţi) şi femeile însărcinate.
Pot încheia asigurări de sănătate şi cetăţenii străini, aflaţi temporar în ţară. Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale în cazul urgenţelor şi al bolilor cu potenţial epidemic, de vaccinările obligatorii şi de serviciile de planificare familială, dar şi de monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
