ACTIUNE 24.01.2012

Comunicat nr.1/12.01.2012 al Comitetului de organizare a manifestatiei din 24.01.2012

Conform calendarului stabilit şi aprobat de catre Comitetul Director al SCMD, în data de 24 ianuarie 2012, în Bucureşti, va avea loc o acţiune de protest, acţiune organizată, condusă şi desfăşurată de către membrii SCMD.
Dati clic aici pentru a vedea de ce SCMD organizeaza aceasta manifestatie publica.
În acest sens, vă transmitem „INSTRUCŢIUNI PRELIMINARE” în vederea organizării şi desfăşurării acţiunii, după cum urmează:
1. Acţiunea se va desfăşura în data de 24 ianuarie 2012, în Bucureşti, în intervalul de timp 09.00 – 17.00.
2. Acţiunea cuprinde două manifestări distincte, respectiv un miting de protest si un marş de protest.
2.1.Mitingul de protest se va desfăşura în Piaţa Victoriei, în faţa sediului Guvernului României. Timp preconizat pentru miting: 1 – 1,5 ore. (interval de timp 11.30 – 13.00).
2.2. Concomitent cu desfăşurarea mitingului, o delegaţie a SCMD se va deplasa la sediul Guvernului României, pentru a depune o PETIŢIE, din partea membrilor noştri de sindicat.
2.3.Marşul de protest se va desfăşura pe itinerarul Piaţa Victoriei (sediul Guvernului României) – Televiziunea Romana. Timp preconizat pentru marş: 2 – 2,5 ore (interval de timp 13.30 -15.30/16.00.)
2.4. Concomitent cu afluirea participanţilor la locul de constituire a dispozitivului de marş (Piata Victoriei) o delegaţie a SCMD se va deplasa la Palatul Cotroceni, pentru a depune o PETIŢIE, din partea membrilor noştri de sindicat.
3. Alte detalii privind desfăşurarea marşului (itinerar complet de deplasare, organizarea coloanei, măsuri de ordine pe timpul deplasării etc) şi a mitingului vor fi anunţate tuturor filialelor, imediat după obţinerea aprobărilor legale de desfăşurare a acţiunii.
4. Având în vedere importanţa acţiunii noastre adresăm rugămintea ca la activitatea din Bucureşti să participe un număr cât mai mare de membri ai SCMD din ţară şi toti membrii SCMD din Municipiul Bucureşti şi jud. Ilfov.
5. Până la 15.01.2012, filialele sunt rugate să transmită Secretariatului General al SCMD numărul de persoane cu care intenţionează să facă deplasarea la Bucureşti, precum şi numărul de mijloace auto necesar deplasării acestora (autocare, microbuze).
ATENŢIE: Pentru Filialele care nu transmit până la data stabilită datele solicitate, nu se mai poate asigura contravaloarea transportului.
6. Până la 22.01.2012, filialele sunt rugate să transmită Secretariatului General al SCMD tabele nominale cu participanţii, împuternicitul desemnat de filială care va conduce grupul de persoane: nume, prenume, telefon mobil, e-mail.
7. De buna organizare şi desfăşurare a afluirii şi defluirii participanţilor precum şi de organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de protest răspund Departamentul Organizare al SCMD şi Birourile Operative ale filialelor participante.
8. Detalii privind sosirea mijloacelor de transport din teritoriu, în Capitală, respectiv:
• Ora limită de sosire.
• Punctul de intrare în Capitală şi ora de constituire a coloanelor auto pentru deplasarea spre locul de debarcare (în apropierea Universităţii Naţionale de Apărare).
• Delegaţii desemnaţi de Departamentul Organizare pentru întâmpinarea coloanelor auto (mijloacelor de transport).
• Punctul de îmbarcare al participanţilor din teritoriu în mijloacele de transport cu care au făcut deplasarea.
• Mijloace de identificare pe mijloacele auto de transport, s.a.vor fi comunicate în timp operativ.

9. Modul de virare a banilor necesari achitării transportului va fi stabilit cu fiecare filială participantă, imediat după centralizarea datelor solicitate.
10. Fiecare filială participantă este răspunzătoare de semnele distinctive pe care le vor purta participanţii (veste albastre, şepcuţe) şi îşi vor confecţiona propriile benere. În funcţie de numărul de participanţi şi posibilităţile de confecţionare în Bucureşti a altor materiale (steguleţe, postere s.a) vor fi distribuite participanţilor la locul de constituire a coloanei de marş.
11. Preşedinţii de filiale vor stabili persoanele care doresc (şi sunt hotărâţi) să ia cuvântul la mitingul din Piaţa Victoriei. Adresăm rugămintea ca , cel târziu până pe data de 20.01.2012, aceste persoane să fie comunicate Secretariatului General al SCMD.
12. Participanţilor la acţiunea din 24 ianuarie 2012, le este interzis portul uniformei militare.
13.Alte elemente referitoare la desfăşurarea acţiunii, precum şi măsuri organizatorice de detaliu vor fi comunicate imediat după obţinerea aprobărilor legale.

VICEPRESEDINTE SCMD,
Col. (r) Tudor Marian

MODELE CONTESTATII PE REVIZUIRE

Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul ,........................................................................................, membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) .......................................... , str. .................................., nr. ........., bl. ........ ap. ............, judetul Teleorman, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ...................... , eliberat de ........................................ la data de ............................ CNP ......................................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta

CONTESTAŢIE

la Decizia de revizuire a pensiei nr. ................../........................... ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale prin care solicit:
ÎN PRINCIPAL:
A. Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. Revocarea Deciziei de revizuire pentru recuperarea dreptului de proprietate asupra gradului militar profesional.
ÎN SUBSIDIAR:
C. În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei revizuite pentru următoarele

MOTIVE

A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei nr. ………. din ..........................
1. Decizia de recalculare a pensiei subsemnatului a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
3. Aşadar, emiterea deciziei de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
5. Decizia de revizuire emisă este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare emisă în mod legal. Ori, am demonstrat că decizia de recalculare nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare, respectiv Direcţia Financiar-Contabilă a Ministerului Apărării Naţionale.


II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
6. Revizuirea unei deciziei de recalculare (emisă în mod nelegal şi abuziv de o instituţie fără această competenţă, aşa cum am demonstrat), încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01. 2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
8. Măsura privind revizuirea pensiei recalculate emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republica-tă, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţi-onale mai favorabile”.
9. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/ 2010. În această situaţie, pe data de 01.01.2011 nu pot opera, concomitent, două dispoziţii contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei, iar cealaltă care să prevadă revizuirea recalculării.
10. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
11. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010, în baza căreia am primit pensie în luna decembrie 2010 este Legea 164/2001.
12. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
13. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
14. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
15. Concluzionând Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
16. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de recalculare a pensiei mele şi emisă de o instituţie publică fără competenţă în acest domeniu. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
17. Concluzia este că nu se poate revizui ceva nelegal atribuit.
IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
18. Decizia de revizuire a pensiei recalculate pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după pensionarea mea şi aflate în plată, la data de 31.12.2010.
După data de 01.01.2011 drepturile mele au fost, în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei mele, fără nici un suport legal, nefiind drepturi legal câştigate.
19. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
20. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior. Conform jurisprudenţei CEDO, statele au liberta-tea de a decide cuantumul şi întinderea asigurărilor sociale, dar odată stabilit şi intrat în plată cuantumul pensiei, acesta nu mai poate fi modificat.
21. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
22. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
23. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei recalculate nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, pe care înţeleg să o contest.
B. Cu privire la cuantum
a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire
24. Prin Decizia de pensionare (decizia veche în baza căreia s-a plătit pensia în luna decembrie) nr. ............. din .......................... emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate, s-a stabilit un cuantum al pensiei de ............ lei.
25. Prin decizie de recalculare a pensiei, emisă în mod nelegal şi abuziv şi pe care am contestat-o la comisia de contestaţii pensii şi am primit un dezamăgitor răspuns, fără a se răspunde la cererile consemnate în contestaţi mea”) cuantumul pensiei mele este de ........... lei.
26. Prin decizia de revizuire, cuantumul pensiei mele este de .............. lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ................. lei faţă de decizia de recalculare şi cu ............ lei faţă de decizia de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele recalculate şi a cuantumului pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei mele legale se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.
b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
29. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevede-rilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.
- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.
- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.
- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite
- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.
30. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
31. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei mele de către Casa de Pensii Sectorială, consi-der că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei mele de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.

Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.

Semnătura Data

DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul ,............................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ......................................... , str. ..................................., nr. ........., bl. ........, ap. .........., judetul Teleorman, posesor al actului de identitate seria ........ nr. ............ ......, eliberat de Politia .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta

CONTESTAŢIE

la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor
prin care solicit:
ÎN PRINCIPAL:
A. Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. Revocarea Deciziei de revizuire pentru recuperarea dreptului de proprietate asupra gradului militar profesional.
ÎN SUBSIDIAR:
C. În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantu-mul pensiei revizuite pentru următoarele

MOTIVE

A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei nr. ………................., din .........................
1. Decizia de recalculare a pensiei subsemnatului a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor[1]].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
3. Aşadar, emiterea deciziei de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
5. Decizia de revizuire emisă este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare emisă în mod legal. Ori, am demonstrat că decizia de recalculare nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
6. Revizuirea unei deciziei de recalculare (emisă în mod nelegal şi abuziv de o instituţie fără această competenţă, aşa cum am demonstrat), încalcă dreptul de proprietate al subsemna-tului asupra pensiei deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
8. Măsura privind revizuirea pensiei recalculate emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republi-cată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contra-venţionale mai favorabile”.
9. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010. În această situaţie, pe data de 01.01.2011 nu pot opera, concomitent, două dispoziţii contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei, iar cealaltă care să prevadă revizuirea recalculării.
10. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivi-tăţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat[2] că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
11. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010, în baza căreia am primit pensie în luna decembrie 2010 este Legea 164/2001
12. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
13. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
14. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
15. Concluzionând, Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
16. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de recalculare a pensiei mele şi emisă de o instituţie publică fără competenţă în acest domeniu. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
17. Concluzia este că nu se poate revizui ceva nelegal atribuit.
IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
18. Decizia de revizuire a pensiei recalculate pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după pensionarea mea şi aflate în plată la data de 31.12.2010.
După data de 01.01.2011 drepturile mele au fost, în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei mele, fără nici un suport legal, nefiind drepturi legal câştigate.
19. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
20. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
21. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
22. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
23. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei recalculate nr ........................ din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe care înţeleg să o contest.
B. Cu privire la cuantum
a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire
24. Prin Decizia de pensionare (decizia veche în baza căreia s-a plătit pensia în luna decem-brie) nr. ..................... din ........................ emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate, s-a stabilit un cuantum al pensiei de ............ lei.
25. Prin decizia de recalculare a pensiei, emisă în mod nelegal şi abuziv şi pe care am contestat-o la comisia de contestaţii pensii şi am primit un dezamăgitor răspuns, fără a se răspunde la cererile consemnate în contestaţi mea”) cuantumul pensiei mele este de ........ lei.
26. Prin decizia de revizuire cuantumul pensiei mele este de .................... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ........... lei faţă de decizia de recalculare şi cu ............ lei faţă de decizia de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele recalculate şi a cuantumului pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei mele legale se încalcă dispoziţiile constituţio-nale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.

b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
29. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.
- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.
- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.
- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite
- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.
30. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
31. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei subsemnatului de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.

Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.

Semnătura Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

ADUNARE GENERALA

PE DATA DE 20.01.2012 LA SEDIUL FILIALEI 1 ALEXANDRIA, SITUAT PE STRADA ION CREANGA, NUMARUL 54 VA AVEA LOC ADUNAREA GENERALA A FILIALEI.
PREZENTA ESTE OBLIGATORIE.
CEI CARE A-TI PLATIT COTIZATIA RESTANTA PE 2011 SI PE ANUL IN CURS ADUCETI RECIPISA DE LA BANCA.
SE VA DISCUTA PROBLEME ORGANIZATORICE PRIVIN DEPLASAREA LA ACTIVITATILE DIN DATA DE 24.01.2012 DE LA BUCURESTI

GHIDUL CU PROCEDURILE PENTRU ANULAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE

PARTEA I DEMERSURI ALE MEMBRULUI SCMD

Capitolul I
CE TREBUIE SĂ CUNOȘTI
(1 ) La primirea DECIZII DE REVIZUIRE, reține plicul în care ai primit decizia. PE ACESTA ESTE TRECUTA DATA COMUNICARII DECIZIEI de REVIZUIRE, DATĂ DE LA CARE CURGE TERMENUL DE 30 de zile de CONTESTARE LA COMISIA DE CONTESTAȚII PENSII DIN CADRUL .................... (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I.).
(2) Dacă accepţi DECIZIA DE REVIZUIRE, în termen de 30 de zile ea rămâne definitivă.
(3) Dacă nu o accepţi, treci la contestarea ei. Modelul contestaţiei se află postat pe site-ul SCMD/DEPARTAMENTUL JURIDIC.
(4) Contestaţia se trimite prin poştă, cu confirmare de primire, la comisia de contestaţii pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor sau Serviciului Român de Informaţii, care trebuie soluționată în termen de 45 de zile. Termenul de 45 de zile curge de la data când reprezentantul comisiei a semnat pe confirmarea de primire.
(5) Comisia de contestații pensii trebuie să emită o Hotărâre, din care să reiasă modul de soluționare a contestației.
(6) În situația în care hotărârea comisiei de contestaţii pensii este nefavorabilă, actul emis trebuie atacat în instanță, în termen de 30 de zile, pentru a cere anularea acestei hotărâri.
CE DOCUMENTE DEPUI LA FILIALĂ
(1) Pentru rezolvarea litigiului în instanță (prima instanţă tribunalul, a doua curtea de apel), trebuie să depui la filiala la care ești înscris, următoarele documente, în plic format A4, în 3 exemplare fiecare document:

1.1. copie după contestaţia trimisă;
1.2. copie după confirmarea de primire a contestaţiei, în care să se vadă data şi semnătura reprezentantului comisiei de contestaţii;
1.3. copie după actul de identitate (copie alb-negru);
1.4. copie după decizia de revizuire a pensiei recalculate, cu anexele corespunzătoare;
1.5. copie după ultima decizie de recalculare a pensiei (*nu depun cei care nu au primit decizii de recalculare);
1.6. copie după ultimul talon al pensiei recalculate (*inclusiv cei care nu au primit decizii de recalculare);
1.7. copie după decizia veche de pensie;
1.8. copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi al pensiei;
1.9. copie după plicul în care ai primit Decizia de revizuire, pe care să se vadă ştampila poştei cu data de înmânare;
1.10 împuternicire, conform modelului aflat la filială (numai în situația în care nu există deja la filială).
Împuternicirea este obligatorie. Dosarul este preluat de avocat, numai dacă există imputernicirea inclusă în plic.

ATENŢIE: pe toate copiile se scrie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.

Plicul cu aceste documente se depune la filială în termen de 3 zile, de la primirea confirmării de primire sau data de înregistrare de la registratura ministerului (serviciului).
Dacă primești răspuns la contestație, depui la filială, 3 copii, după acest răspuns.
Dacă nu ai primit răspuns în termenul legal de 45 de zile, te prezinţi la filială pentru a comunica această situație.
Membrul de sindicat poartă cea mai mare răspundere pentru rezolvarea favorabilă a situaţiei sale.

TERMENE DE URMĂRIT:
- depunere contestaţie - în maxim 30 de zile de la primirea deciziei de revizuire;
- răspuns contestaţie - în maxim 45 de zile de la data înregistrării contestaţiei;
- depunere document în instanţă (atacarea în instanţă) - în maxim 30 de zile de la primirea hotararii comisiei de contestaţii pensii sau epuizarea termenului de 45 de zile.

Capitolul al – III lea
ACTIVITĂȚILE FILIALELOR SCMD
Activitățile filialelor privind anularea deciziilor de revizuire și a hotărârilor comisiei de contestații, sunt similare cu activitățile desfășurate pentru anularea deciziilor de recalculare a pensiilor și a hotărârilor comisiei de contestații pe Pasul 1b), (evidența și anunțarea membrilor, rezolvarea litigiului în instanță, datele de pe plicuri, registrele de evidență a plicurilor, tabelel nominale, în 3 ex., pe case de pensii cu semnăturile membrilor de sindicat, etc.).
La nivelulul FILIALEI predarea plicurilor cu documente se face în fiecare zi de luni, la ora 14.00, la sediul SCMD.
Scadenţarul cu termene de urmărit pentru prevenirea ieşirii din termenele legale (a + 45 + 30), se întocmește de fiecare filială. Filiala poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor din scadențare.
Adresele de expediere a contestatiilor:
- Casa de Pensii Sectorială din cadrul MApN, Bucuresti-str. Drumul Taberei,nr. 7-9,Sector 6;
- Casa de Pensii Sectorială din cadrul MAI, Bucuresti-str. George Georgescu,nr.3,Sector 4;
- Casa de Pensii Sectorială din cadrul SRI, Bucuresti-str. Piața Amzei nr.4, Sector 1.

ADUNARE GENERALA

ADUNARE GENERALA SCMD
COMUNICAT-CONVOCATOR

BIROUL OPERATIV al Filialei 1 ALEXANDRIA invită pe toti membrii de sindicat la ADUNAREA GENERALA a filialei in ziua de MIERCURI, 28.12.2011, ora 11.00., la noul sediu al filialei situat pe strada Ion Creanga, numarul 54

Ordinea de zi:
1.INFORMARE PRIVIND STADIUL PROCESELOR.
2.INFORMARE SI PROPUNERI PRIVIND COMUNICATELE DE LA SCMD CENTRAL
3.Prezentarea GHIDULUI CU PROCEDURILE PENTRU ANULAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR
4.Prezentarea de modele de contestatii privind deciziile de revizuire
5.SITUATIA COTIZATIILOR. Prezinta Mr.(r) DELEA NICOLAE
6.DIVERSE.

PREZENTA OBLIGATORIE.


PRESEDINTELE FILIALEI 1 ALEXANDRIA SCMD Col. (r) MARZAN NICULAE

PLATA COTIZATIE

PLATA COTIZATIEI pe anul 2012

Rugam, membrii de sindicat sa-si plateasca cotizatia restanta anului 2011 si plata cotizatiei pe anul 2012.

Cotizatia de membru de sindicat se poate plati in CONTUL bancar al SCMD:
BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE, Agentia Carol, cont RO41BRDE441SV79262374410.
Cod fiscal: 26096263.

La depunerea cotizatiilor in cont, membrii de sindicat trebuie sa mentioneze obligatoriu numele complet, CNP, suma si perioada pentru care se plateste cotizatia.

PUNCT DE VEDERE Av. LUCIAN BOLCAS

Subsemnatul av.Lucian Bolcas, in considerarea unui interes general de reglementare a diferitelor categorii de pensii dar si a unui interes subiectiv legat de contestarea decizie personale de recalculare a pensiei conform Legii nr.112/2010 ce formeaza obiectul dosarului nr.46121/3/2010 in recurs la Curtea de Apel Bucuresti – sectia asigurari sociale,formulez prezentul punct de vedere cu privire la recursul in interesul legii avand ca obiect ” aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20
atin. (2) din Constitutie, art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, referitoare la recalcularea pensiilor prevazute de
art.1 din lege.” in speranta utilitatii sale in solutionarea cauzei DOMNULUI PRESEDINTE AL INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
Din respect pentru ecuatia procedurala ce limiteaza participarea procesuala in cadrul acestei cai extraordinare de atac precum si pentru tinuta Inaltei Curti de Casatie si Justitie problemele ce vor
fi ridicate vor fi numai enuntate,fara o dezvoltare teoretica deosebita privind lucrurile comune.
1.- Cu privire la admisibilitatea recursului
Admisibilitatea recursului in interesul legii se defineste in raport de natura juridica a institutiei procedurale precum si de scopurile concretizate in finalitatea sa.
Art.329/5 C.p.c. defineste clar ratiunea si finalitatea institutiei juridice atunci cand prevede ca recursul se declara “pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii “
De aceea, admisibilitatea sa este conditionata, conform art.330/5 C.p.c.(text introdus prin Legea nr.202/2010) de dovada ca problemele de drept deduse judecatii au fost solutionate diferit prin hotarari judecatoresti irevocabile,dovada care s-a facut si se poate complini cu alte numeroase exemple.
Din acest punct de vedere recursul este admisibil.
Problema insa este alta.
Atat prin titulatura sa cat,mai ales prin continutul sau,recursul pune in discutie modul in care instantele au pronuntat hotarari in considerarea art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, argumentandu-se pe o diversa caziustica CEDO.
Aceasta insemneaza ca,pe calea acestui recurs in interesul legii se solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntarea unei hotarari de natura a interpreta intr-un anumit sens prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului ( sau, cel putin,ale art.din Protocolu nr.1) precum si a practicii CEDO corespunzatoare.
Mult si frumos discutata teoretic problema “interpretarii si aplicarii” are deja conturata o concluzie ce se impune prin viabilitatea argumentelor :interpretarea este o etapa obligatorie a procesului de aplicare a legii,concluzie ce se raporteaza nu la deficientele uneia sau alteia din legile ce trebuiesc aplicate ci la caracterul de generalitate a legii care – numai prin interpretare – se poate aplica fiecarui caz concret (de la Mircea Djuvara”Teoria generala a dreptului”ed AllBeck 1999 pag.588 s.u. pana la I.Dogaru, N.Popa si colab.”Bazele dreptuli civil” ed CH Beck 2008 vol.I pag.337 s.u.)
Forta obligatorie a aplicarii unitare a legii prevazuta de art.330/7 al.(4) C.p.c. deriva din obligativitatea unei anume interpretari pe care o decide Inalta Curte de Casatie si Justitie prin
solutionarea recursului in interesul legii.
Trecand peste problemele teoretice care pun in discutie si o astfel de finalitate a institutiei juridice( O.Ungureanu Dreptul 7/1994 pag10-14,I.Deleanu Revizuirea Constitutiei pag.29,H.Diaconescu
Dreptul 12/2006 pag.90-113 s.a.) , fata de obiectul recursului care nu se refera la interpretarea unor norme interne se pune problema admisibilitatii sale.
Evident natura juridica a Conventiei Europene a Drepturilor Omului este de tratat internatonal multilateral,fiind ratificata de Romania prin Lege nr. 30/1994 din 18/05/1994 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 135 din 31/05/1994.
In acest sens Conventia ca atare se supune regulilor de drept international privind interpretarea tratatelor ,entitatile competente sa interpreteze un tratat international fiind : pe plan international - statele parti la tratat, instantele jurisdictionale sau arbitrare si organizatiile internationale, iar pe plan intern – organele executivului, de regula ministerele afacerilor externe.
Interpretarea realizata de partile unui tratat are o forta superioara fata de alte interpretari, fiind definita ca interpretare autentica.
Interpretarea jurisdictionala data de arbitrajul international si de Curtea Internationala de Justitie reprezinta o interpretare neautentica si are forta obligatorie numai pentru partile care au supus un diferend legat de interpretarea unei norme, instantei internationale.
Este evident in acest context ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are competenta sa interpreteze Conventia si sa dea forta juridica acestei interpretari.
In ceea ce priveste interpretarea Deciziilor pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea si-a creeat un propriu mecanism de interpretare prin Regulamentul pentru organizarea
si functionarea Curtii definindu-se(in special prin art.79 din Regulament dar si prin art.79 si 80) ca fiind singurul organ care poate da o interpretare oficiala numita autentica hotararilor sale ce reprezinta tot o interpretare oficiala dar judiciara/cazuala.
Si in raport de aceasta situatie Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se poate substitui organelor indreptatite si modalitatilor prevazute pentru interpretarea Deciziilor CEDO.
Autorul recursului incearca sa induca ideea ca interpretarea ar viza aplicarea dispozitiilor Legii nr.112/2010 raportat la art. 20 atin. (2) din Constitutie dar continutul actului de sesizare se
refera exclusiv la interpretarea art. 1din Ptotocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilar Omului si art. 14 din Conventie,
Relevant in acest sens este argumentul folosit pentru a demonstra existenta unei practici judiciare neunitare la pag.6 al.2 si 3 al recursului : „Examenul de jurisprudenta releva ca opiniile divergente exista atat sub aspectul proportionalitatii masurii reducerii pensiilor de serviciu cu scopul urmarit, cat si sub aspectul existentei unui tratament discriminatoriu, ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010. In ambele situatii, instantele de judecata au avut in vedere aceeasi cazuistica a instantei de contencios european din care s-au desprins mai multe principii in legatura cu aplicarea exigentelor Conventiei asupra drepturilor de pensie, privite ca „bun”, in sensul de notiune autonoma, astfel cum a fost
dezvoltata in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului .”
Este evident ca nu sunt supuse interpretarii obligatorii a recursului prevederile Legii nr.112/2010, acesta fiind un simplu sofism,ci tocmai continutul Protocolului aditional nr.1 si Deciziile CEDO pronuntate in baza lui.
Pentru toate aceste considerente apreciez ca un recurs in interesul legii avand ca finalitate interpretarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a art. 1din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie,precum si a Deciziilor CEDO in materie este indmisibil.
2.- Cu privire la continutul recursului Considerand recursul indmisibil este evident superfluu sa fac
referire la continutul acestuia.
De asemenea respectul pentru Decizia ce apartine numai Inaltei Curti de Casatie si Justitie ma impiedica sa fac acest lucru.
Nu pot insa sa nu remarc caracterul simplist al tratarii problemei.
In primul rand notiunea de “bun” astfel cum este definit de practica CEDO are un continut mai complex decat obiectul material al dreptului subiectiv de proprietate,ingloband drepturile de creanta, orice interese economice,chiar si dreptul la o speranta legitima.
In al doilea rand nu se mentioneaza daca ne aflam in ipoteza unei privari de proprietate in sensul art.1 al.2 sau o limitare a folosintei bunurilor in sensul art.1 al3 din Protocol,institutii juridice diferite
prin consecinte si conditionare.
De aici problema daca pierderea dreptului la pensie profesionala/ ocupationala - ca bun - reprezinta o adevarata expropriere sau daca se limiteaza folosinta obiectului economic al acestui drept,cu privire la care autorul recursului nu face nici o referire.Aceasta intrucat se incearca a se creea confuzia intre pensia de asigurari sociale sI pensia professionala/ocupationala ce reprezinta categorii distincte si – in acest context – bunuri distincte
3.- Incidenta normelor si principiilor dreptului comunitar.Preeminenta acestora.
Continutul art.20 din Constitutia Romaniei nu se refera numai la Conventia Europeana a Drepturilar Omului ci la toate tratatele la care Romania este parte.
In mod firesc ne gandim ,ca tara membra a Uniunii Europene,la Tratatul privind Uniunea Europeana si Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,a caror preeminenta este
definita de art.148 al.(2) din Constitutia Romaniei.
De mentionat ca acest domeniu nu face obiectul recursului in interesul legii, dar el ramane principalul reper in stabilirea coordonatelor juridice in domeniul pensiilor speciale.
In primul rand trebuie clarificata natura juridica a pensiilor denumite in dreptul nostru intern “pensii speciale” notiune ce nu are corespondent lingvistic in dreptul european.
Directiva 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 care modifica Directiva 86/378/CEE precum si Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului definesc clar regimul de pensii profesionale :
(1) Prin regimuri profesionale de securitate sociala se inteleg regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEEși al caror scop este de a asigura lucratorilor, care desfasoara activitati salariate sau independente, dintr-o intreprindere sau un grup de intreprinderi, dintr-un domeniu de activitate
economica, sector profesional sau grup de sectoare, prestatii menite sa suplimenteze prestatiile prevazute de regimurile legale de securitate sociala sau sa le inlocuiasca, indiferent daca apartenenta la aceste regimuri este obligatorie sau optionala.
Esen tial si de necombatut (ca punct de vedere oficial) este “Raportul reuniunii de consultare privind incadrarea sistemelor speciale de asigurari sociale si/sau de pensii in “sisteme de securitate sociala legate de profesie”, asa cum sunt definite in Directiva 86/378/EEC modificata prin Directiva
96/97/EC (Bruxelles,31.91.2997)”
Acest Raport defineste – la nivelul legislatiei europene pensiile profesionale ca fiind :
Sistemele acoperite de pilonul al doilea(scheme ocupationale de securitate sociala)nu sunt guvernate de catre Directiva 79/7/EEC,furnizeaza lucratorilor prestatii care intentioneaza sa suplineasca sau sa inlocuiasca prestatiile furnizate de sistemele generale de securitate sociala.”………. precizand concret
“…celelalte sisteme de pensii speciale analizate (militari,magistrati, personal auxiliar al instantelor si al parchetelor,personal diplomatic si consular,senatori si deputati,functionari publici parlamentari, politisti) SUNT,IN APRECIEREA EXPERTILOR COM,SISTEME OCUPATIONALE SI LI SE APLICA PREVEDERILE DIRECTIVEI 86/378/ECC”
De mentionat ca acest Raport a stat la baza emiterii OUG nr.80/2007 pentru modificarea si completarea OUG nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular,fiind mentionata ca atare in expunerea de motive (anexata impreuna cu copia Raportului)
In dreptul national, prin aplicarea acestor Directive obligatorii, Ordonanta de Urgenta nr.67/2007 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in cadrul schemelor profesionale de securitate sociala,aprobata prin Legea nr.44/2008,defineste, in art.2 lit a), “Schemele de securitate profesionala”:
a) scheme profesionale de securitate social a - schemele al c aror scop este de a furniza salaria tilor sau persoanelor care desf asoara activitati independente dintr-o intreprindere ori grup de intreprinderi, un domeniu de activitate economic a, sector profesional sau grup de sectoare presta tii menite sa suplimenteze ori s a inlocuiasca prestatiile prevazute de sistemul general public de securitate
sociala, indiferent daca apartenenta la aceste scheme este obligatorie sau facultativa iar in art 3 stabileste criteriile definitorii ale acestora :
Art. 3. - Criteriile de incadrare a unei scheme de securitate sociala ca schema profesionala sunt:
a) se refera la o categorie particulara de lucratori;
b) este direct legat de perioada de serviciu;
c) pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu/media ultimelor salarii ale lucratorului
Este clar ca TOATE pensiile de care face vorbire art.1 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor constituie pensii profesionale/ocupationale,
Chiar si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 871 din 25.06.2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, prin care respinge aceste obiectii, recunoaste indirect caracterul de pensii profesionale atunci cand apreciaza :
“ Pentru a raspunde acestor intrebari, Curtea incepe prin a constata ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un
supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul
asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat ,a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000s. Mai mult, in cazul pensiilor militare, intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a
statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment de care am facut vorbire mai sus se constituie in acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca
diferentierea existenta intre o pensie speciala si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.
Acordarea acestui supliment, asa cum se poate desprinde si din decizia mai sus amintita, a urmarit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Aceasta compensatie, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine
de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.
Directiva 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 care modifica Directiva 86/378/CEE precum si Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului definesc clar regimul de
pensii profesionale :
(1) Prin regimuri profesionale de securitate sociala se inteleg regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEEși al caror scop este de a asigura lucratorilor, care desfașoara activitati salariate sau independente, dintr-o intreprindere sau un grup de intreprinderi, dintr-un domeniu de activitate economica, sector profesional sau grup de sectoare, prestatii menite sa suplimenteze prestatiile prevazute de regimurile legale de securitate sociala sau sa le inlocuiasca, indiferent daca apartenenta la aceste regimuri este obligatorie sau optionala.
In acest cadru sustin ca prevederile art.1 lit f) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor contravin normelor de drept comunitar,in speta art.157 al.(2) TFUE si art.17 al.(1) din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene care prevad :
- art.157 al(2) TFUE
„ (2) In sensul prezentului articol, prin remuneratie se intelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in
natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta. „
- art 17 al (1) Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene
Articolul 17
Dreptul de proprietate
(1) Orice persoana are dreptul de a detine in proprietate, de a folosi, de a dispune si de a lasa mostenire bunurile pe care le-a dobandit in mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decat pentru o cauza de utilitate publica, in cazurile si conditiile prevazute de lege si in schimbul unei despagubiri juste acordate in timp util pentru pierderea pe care a suferit-o.Folosinta bunurilor poate fi reglementata prin lege in limitele impuse de interesul general
In dreptul comunitar termenul de „remuneratie” este definit prin art. 157.2 din TFUE ( fostul art. 141 TCE, fostul art.119 )
„ (2) In sensul prezentului articol, prin remuneratie se intelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta. „
Cu privire la acest aspect este de mentionat ca recent Hotararea Curtii (Camera a doua) din 10 iunie 2010 – C-385/08 si 386/08 stabileste cu claritate :
41 In ceea ce privește pensiile, trebuie precizat ca, potrivit unei jurisprudente constante a Curtii referitoare la articolul 119 din Tratatul CE, iar ulterior, incepand de la 1 mai 1999, referitoare la articolul 141 CE, articole privind principiul egalitatii de tratament dintre barbati și femei in
materie de remuneratii, intra in sfera notiunii „remuneratie”, in sensul articolului 141 alineatul (2) al doilea paragraf CE, pensiile care depind de raportul de incadrare in munca dintre lucrator și angajator, cu exceptia celor care rezulta dintr-un sistem juridic la finantarea caruia lucratorii, angajatorii și, eventual, puterile publice contribuie intr-o masura care depinde mai putin de un astfel de raport de
incadrare in munca decat de considerente de politica sociala (a se vedea in special Hotararea din 25 mai 1971, Defrenne, 80/70, Rec., p. 445, punctele 7 și 8, Hotararea din 13 mai 1986, Bilka-Kaufhaus, 170/84, Rec., p. 1607, punctele 16-22, Hotararea din 17 mai 1990, Barber, C-262/88, Rec., p. I-1889, punctele 22-28, precum și Hotararea din 23 octombrie 2003, Schönheit și Becker, C-4/02 și C-5/02, Rec., p. I-12575, punctele 56- 64).
Prin Hotararea Curtii (Camera a doua) din 10 iunie 2010 – C- 385/08 si 386/08 stabileste:
:47 Cu toate acestea, considerentele de politica sociala, de organizare a statului, de etica sau chiar preocuparile de natura bugetara care au avut sau care au putut avea un rol in crearea unui anumit sistem de catre legiuitorul national nu pot prevala in cazul in care pensia intereseaza numai o categorie specifica de lucratori, depinde in mod direct de perioada lucrata, iar cuantumul sau este calculat pe baza ultimului salariu
Considerentele de politica economica folosite de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 871 din 25.06.2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor ROMAN IN AFARA REGLEMENTARILOR EUROPENE in domeniul pensiilor profesionale.
Ne aflam in prezenta unui mecanism de anulare a obligatiilor fixate Satatului Roman prin “Raportul reuniunii de consultare..”,pe care acesta le-a indeplinit in vederea aderaii,dar care,prin adoptarea Legii nr.112/2010 se derobeaza de ele,cu complicitatea altor institutii ale statului.
Nu este lipsita de interes analiza facuta si in lumina principiilor general –eterne ale dreptului care isi gasesc consacrarea sI in dreptul comunitar
Dreptul la pensie profesional a/ocupationala ramane un drept dobandit ce nu poate fi afectat prin acte normative ulterioare Directiva 93/98/CEE a Consiliului privind armonizarea duratei de protectie a dreptului de autor si a anumitor drepturi conexe (9) intrucat respectarea drepturilor dobandite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului, protejate prin ordinea juridica comunitara; intrucat, in consecinta, o armonizare a duratelor de protectie a dreptului de autor si a drepturilor conexe nu poate avea ca efect diminuarea protectiei de care se bucura in prezent titularii de drepturi
in cadrul Comunitatii; intrucat, pentru a limita la minim efectele masurilor tranzitorii si pentru a permite functionarea efectiva a pietei interne, armonizarea duratelor de protectie ar trebui sa se realizeze pe termen lung;
Aceasta directiva a fost inlocuita cu: Directiva 2006/116/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind durata de protectie a dreptului de autor si a anumitor drepturi conexe
Respectarea drepturilor dobandite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului protejate prin ordinea juridica comunitara. Prin urmare, duratele de protectie a drepturilor de autor si a drepturilor conexe stabilite prin dreptul comunitar nu pot avea ca efect diminuarea protectiei de care se bucurau titularii de drepturi in Comunitate inainte de intrarea in vigoare a Directivei 93/98/CEE. Pentru a reduce la minimum efectele masurilor tranzitorii si pentru a permite buna functionare a pietei interne, duratele de protectie ar trebui sa se aplice pe perioade lungi.
In dreptul comunitar protectia drepturilor dobandite functioneaza ca un principiu de baza intregit cu certitudinea raporturilor juridice astfel dupa cum se releva dintr-o multitudine de izvoare ale acestuia (spre exemplu: :REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 659/1999 din 22 martie1999 de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE, Regulamentul (CE EUROATOM) nr.1995/2006 din 13 decembrie 2006, REGULAMENTUL (CE) nr. 1998/2006 AL COMISIEIdin 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat ajutoarelor de minimis etc.)
Nu este nevoie nici de o aprofundare teoretica a problemei din momentul in care cele mai inalte foruri ale sistemului judiciar,Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-au
pronuntat in acest sens al neretroactivitatii legii tocmai in materia dreptului la pensie.
Astfel Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta din 15.10.2009 ,cu rang de Hotarare,si-a insusit punctele de vedere ale ICCJ, Parchetul de pe langa ICCJ si al Directiei legislatie conform carora drepturile castigate in materie de pensii nu pot fi inlaturate printr-o lege ulterioara.
Acelasi punct de vedere il exprima si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Hotararea Nr.2 din 15 iunie 2010 a Sectiilor Unite
Toate aceste aspecte sunt menite numai sa evoce complexitatea problematicii precum si importanta acesteia in respectarea principiilor universale ale dreptului.
Cu inalta consideratie

Av.Lucian Bolcas
WWW.LUMEAJUSTITIEI.RO
LUJU.RO