PROIECT de MODIFICARE a Legii 119/2010; Anexa cu METODOLOGIA de REVIZUIRE
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
pentru modificarea si completarea Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi reglementarea unor măsuri administrative
Având în vedere că, în procesul de aderare al României la NATO şi UE reforma sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost unul dintre principalele repere de aderare, astfel încât acesta să fie din ce în ce mai mult adaptat criteriilor organismelor internaţionale şi, în consecinţă, să aibă un grad sporit de interoperabilitate, în vederea participării - alături de alte forţe ale statelor membre NATO şi UE - la operaţiuni aliate, ţinând cont că măsurile de restructu-rare luate au vizat disponibilizarea şi trecerea în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu, independent de voinţa acestora, a unui număr mare de cadre militare, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare înaintea împlinirii limitei de vârstă privind pensionarea, trecerea în rezervă sau incetarea raporturilor de serviciu presupu-nând calcularea şi stabilirea pensiilor cu vechime incompletă, cuantumul rezultat fiind diminuat, având în vedere impactul social determinat de diminuarea pensiilor unui număr semnificativ de beneficiari, din motive neimputabile lor, fără restructurările de personal ce au avut loc neexistând posibilitatea de aderare a României la NATO şi UE, deoarece aceste împrejurări vizează interesul public şi constituie elementele unei situaţii extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor aspecte privind recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 119/2010, având în vedere Decizia nr. 38 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în şedinţa publică din data de 7 ianuarie 2011, irevocabilă, prin care se reţine că normele metodologice de aplicare a Legii nr.119/2010 sunt de natură să creeze un dezechilibru între interesul general şi obligaţia protejării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor prin care se produce o pagubă iminentă şi previzibilă a acestora ce contravine Convenţiei europene a drepturilor omului, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, după alin. (2), se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:
„(21) În situaţia pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) revizuite potrivit prezentei legi, se utilizează metodologia şi algoritmul de calcul prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.”
2. La articolul 3 alineatul (3) se abrogă.
3. La articolul 4, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alin. (3) - (5), cu următorul cuprins:
„(3) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) recalculate conform art. 5 alin. (4), se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza veniturilor realizate lunar de beneficiari.
(4) Obligaţia identificării şi transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (3), revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea.
(5) Instituţiile prevăzute la alin. (4) transmit datele necesare revizuirii, la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.”
4. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:
„Art. 41. - (1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) recalculate potrivit prezentei legi pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă utile în sistemul public de pensii care se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual.
(2) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (1) se acordă astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea, împreună cu actele doveditoare, a fost depusă în termenul general de prescripţie;
b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, peste termenul prevăzut la lit. a).”
5. La articolul 5, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) În cazul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b), recalculate conform art. 5 alin. (4), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldelor lunare corespunzătoare gradelor militare deţinute şi funcţiilor exercitate, a funcţiei minime corespunzătoare gradului militar deţinut conform anexei nr. 2 la prezenta lege, dar nu mai puţin decât salariul mediu brut pe economie, după caz.”
6. După articolul 12 se introduc opt noi articole, articolele 13 - 20, cu următorul cuprins:
„Art. 13. - Pe perioada revizuirii pensiilor recalculate, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, comunică cu beneficiarii drepturilor de pensie, în vederea clarificării aspectelor legate de locurile de muncă, gradele avute, funcţiile îndeplinite şi veniturile realizate.
Art. 14. - Pensiile recalculate pe baza veniturilor lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare, rămân în plată în cuantumurile rezultat în urma recalculării.
Art. 15. - Pensiile recalculate pe baza veniturilor realizate şi a salariului mediu brut pe economie, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantumuri sunt mai mari decât cuantumurile aflate în plată în luna decembrie 2010, se menţin în plată în cuntumurile rezultate în urma recalculării.
Art. 16. - Pensiile recalculate pe baza veniturilor realizate şi a salariului mediu brut pe economie, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cuantumurile aflate în plată în luna decembrie 2010, se menţin în plată în cuntumurile avute în luna decembrie 2010, începând cu luna ianuarie 2011.
Art. 17. - În cazul pensiilor prevăzute la art. 15 şi art. 16, pâna cel mai târziu la data de 31 decembrie 2011 se va efectua regularizarea acestora, în funcţie de cuantumurile rezultate după valorificarea veniturilor realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare.
Art. 18. - În situaţia pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) – h) metodologia de recalculare şi algoritmul de calcul utilizate în termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. b) sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta lege.
Art. 19. - Ministrul apărării naţionale , ministrul administraţiei şi internelor, precum şi directorul Serviciului Român de Informaţii pot emite ordine şi/sau instrucţiuni de aplicare a prezentei legi.
Art. 20. - Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezenta lege.”
Art. II. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
a) Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010;
b) Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010.
ANEXA Nr. 1 - METODOLOGIE
pentru revizuirea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor
Art. 1. - Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din lege se revizuiesc conform dispoziţiilor art. 3 din aceeaşi lege, cu respectarea prezentei metodologii.
Art. 2. - (1) Revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 din prezenta metodologie se realizează prin determinarea stagiilor de cotizare şi punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari şi stabilirea cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii la data recalculării acestora.
(2) Documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de către centrele militare judeţene/ zonale/de sector sau de către unităţile militare din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz.
(3) Pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate sau, după caz, pentru îndeplini-rea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua în cal-cul veniturile corespunzătoare funcţiei pe care acesta a fost încadrat în ţară.
Art. 3. - La determinarea cuantumului pensiei revizuite se foloseşte valoarea punctului de pensie valabil la data efectuării procedurii de revizuire.
Art. 4. - (1) La stabilirea stagiului de cotizare se are în vedere vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi în sistemul administraţiei penitanciare;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost în captivitate;
f) perioadele de vechime în muncă recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modify-cările şi completările ulterioare, s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
(2) Pentru perioadele prevăzute la alin. (1) lit. c) – e) la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează ca venituri realizate lunar salariul mediu sau, după caz, net pe economie din perioadele respective, potrivit legii.
Art. 5. - (1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii.
(2) În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3).
(3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplică prevederile în mod corespunzător prevederile din sistemul public de pensii, în vigoare la data efectuării recalculării/revizuirii.
(4) În perioada 1 aprilie 2001 - 1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplică plafonarea prevă-zută de legislaţia privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivă.
Art. 6. - În situaţia pensiilor de invaliditate, stagiul potenţial acordat la stabilirea drepturilor de pen-sie până la data intrării în vigoare a prezentei legi se menţine şi pentru stabilirea punctajului mediu anual, conform legislaţiei în vigoare privind sistemul public de pensii la data recalculării, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 7. - Pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 8. - (1) Dacă din documentaţia de pensionare rezultă perioade de vechime în muncă expri-mate în săptămâni de cotizare, ca urmare a achitării contribuţiei către fostele case de asigurări sociale, aceste perioade se vor transforma în stagiu de cotizare exprimat în ani şi luni de cotizare.
(2) În acest caz, pentru determinarea punctajului mediu anual se vor utiliza salariile medii brute pe economie din perioadele respective.
(3) Dacă din documentaţiile de pensionare nu rezultă localizarea săptămânilor de cotizare în cadrul anului, acestea vor fi plasate imediat după data de 1 aprilie a anului respectiv.
Art. 9. - Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din lege, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se recalculează, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii.
Art. 10. - (1) Stabilirea pensiei revizuite se face prin decizie emisă de casele de pensii sectori-ale din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza revizuirii, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(2) Deciziile de pensie revizuite se comunică în scris beneficiarilor, în termen de 30 de zile de la data emiterii.
Art. 11. - (1) Împotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 12. - Pentru revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entităţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să încheie contracte de prestări servicii/convenţii civile.
Art. 13. - Determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele repatriate din Republica Moldova care beneficiază de pensiile prevăzute la art. 1 se face prin asimilare, în condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Publicat de nabuco la 02:40
vineri, 28 ianuarie 2011
luni, 24 ianuarie 2011
PRECIZARI SCMD
PRECIZARI
Adresate tuturor presedintilor de filiale S.C.M.D.
1. Alaturat, in attachement va transmitem :
- Modelul de actiune avand ca obiect Deciziile de pensionare cu recalcularea cuantumului (act. in constatare)
- Modelul de actiune pe calea Ordonantei presedintiale avand ca obiect suspendarea efectelor deciziilor de recalculare si revenirea la deciziile anterioare.
2. Precizari:
A) – Pentru introducerea actiunii in constatare
a) Actiunea se va introduce la tribunal de catre presedintii de filiale prin intermediul postei cu scrisoare cu confirmare de primire (pastrarea confirmarii este foarte importantă).
Completarea preambulului acţiunii se va face astfel:
- La ,,în numele şi pentru membrii săi ………………………………….,”, se introduc membrii de sindicat, care au primit decizii noi de recalculare a pensiei cu: numele şi prenumele fiecăruia.
- La ,, pentru comunicarea actelor de procedură la ...............................,” se completează adresa, unde se doreşte a primi de la tribunal actele de procedură, fie la sediul filialei, fie la domiciliul preşedintelui de filială sau al unuia dintre membrii biroului operativ.
Acţiunea redactată va fi semnată de către preşedinţii de filiale astfel: ,,pt. Preşedintele SCMD Col.( r) Dogaru Mircea”.
Pentru filialele din judeţele Constanța, Brăila, Tulcea, Galați, Buzău, Vrancea, Dolj, Gorj, Vîlcea, Dîmbovița, Călărași, Ialomița, Caraș-Severin, Mehedinți, Prahova, Teleorman, București, Olt, Ilfov, Argeș acţiunile vor fi introduse de către avocatul Gâlcă Costel, pe care preşedinţii de filiale din judeţele menţionate, urmează a-l contacta, de îndată la telefon 0724848813 sau adresa de e-mail: office@costelgilca.ro.
b) - Documentele care stau la baza introducerii acţiunii în constatare sunt:
- Cererea de chemare în judecată;
- Pentru fiecare membru: copie după decizia veche de pensie; copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi; copie după noua decizie de pensie; copie după actul de identitate; copie după plicul în care s-a primit noua decizie în care să se evidenţieze ştampila poştiei cu data de înmânare (documentele de la Pasul 1 a) din Ghid.
- Pentru cei care au formulat contestaţie, urmând procedura din Ghid, se adaugă şi o copie după contestaţia expediată, cu confirmarea de primire.
c) Înscrisurile menţionate mai sus (acţiune, plus documentele precizate) se întocmesc în patru exemplare şi se introduc în plic pentru a fi expediate prin poştă, cu confirmare de primire, pe adresa tribunalului din municipiul reşedinţă de judeţ.
d) Acţiunile se vor introduce separat pentru serii de cîte 50 de reclamanţi, fiecare serie cuprinzând: cererea de chemare în judecată şi celelalta documente specificate la punctul b). (Exemplu: pentru 400 de membri de sindicat se introduc 8 acţiuni, introduse în 8 plicuri separate şi se expediază la tribunal, cu confirmare de primire). Se va proceda aşa deoarece instanţele s-ar putea să nu accepte o acţiune pentru mai mult de 50 de reclamanţi.
e) Pentru cei care vor primi deciziile ulterior introducerii primului set de acţiuni, se va respecta aceeaşi procedură, fiind atenţi ca depunerea viitoarelor acţiuni să se încadreze în termenul de 30 de zile de la primirea deciziilor.
Depunerea acţiunii, după parcurgerea etapelor sus descries, se va face de îndată (urgent) ce sunt pregătite documentele ce urmează a însoţi acţiunea (!!! în interiorul termenului de 30 de zile).
B) – Pentru introducerea cererii prin Ordonanţă preşedinţială
Departamentul Juridic recomandă ca şi filialele să formulize cerere de Ordonanţă presedinţială pentru ,,Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare”.
Modelul de cerere se află în attachement şi are aceeaşi procedură de întocmire şi depunere,ca şi acţiunea în constatare de mai sus. Actele care se depun la cerere sunt următoarele: pentru fiecare membru: copie după decizia veche de pensie; copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi; copie după noua decizie de pensie; copie după actul de identitate; copie după plicul în care s-a primit noua decizie în care să se evidenţieze ştampila poştiei cu data de înmânare (documentele de la Pasul 1 a) din Ghid. La fel, se întocmesc în patru exemplare, pe loturi de 50 de reclamanţi.
FUNDAMENTAL!!!
CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ,,ACŢIUNEA ÎN CONSTATARE” SE VA INTRODUCE PRIMA, DUPĂ CARE, LA PRIMIREA CONFIRMARII DE PRIMIRE PRIN POŞTĂ, SE VA INTRODUCE IMEDIAT ŞI CEREREA DE ,,ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ”. NU GREŞIŢI ORDINEA.
DEPARTAMENTUL JURIDIC SCMD
Tribunalul ….
Secţia a ....
DOMNULE PREŞEDINTE
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere (în continuare „SCMD”), persoană juridică de drept român în temeiul sentinţei civile nr. 83 din 18.08.2009, pronunţată de judecătoria sector 1 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, str. Bogota, nr. 6, Sector 1, în numele şi pentru membrii săi …………………………………., în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 – Legea Sindicatului, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ..............................., formulează prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
• a Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, prin Ministerul Apărării Naţionale cu sediul în Bucureşti, str. Strada Izvor, nr.110 (provizoriu până la intabularea în Cartea Funciară - fost 3-5), sector 5, cod poștal 050561, reprezentat legal prin domnul Gabriel Oprea, în calitate de Ministru al Apărării Naţionale,
• a Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației şi Internelor, prin Ministerul Administrației şi Internelor cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1, reprezentat legal prin domnul Constantin Traian Igaş în calitate de Ministru al Administraţiei şi Internelor
• a Casei de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, prin Serviciul Român de Informaţii cu sediul în Şos. Bucureşti - Ploieşti, nr. 280-282, sector 1, Bucureşti, Oficiul poştal 41, căsuţa poştală 59.
pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa:
• Să constataţi dreptul membrilor subscrisei de a primi în plată cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
• Să obligaţi pârâta la plata diferenţei dintre pensia stabilită sub imperiul Legii nr. 164/2001 şi pensia primită fără emiterea deciziilor de pensionare;
• Să obligați pârâta la plata pensiei integrale stabilită conform Legii nr. 164/2001
• Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru următoarele
MOTIVE
ÎN FAPT
1. Membrii SCMD au avut calitatea de militari, poliţişti funcţionari speciali în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activităţii desfăşurate, vechimii şi gradului avut, conform deciziilor de pensionare anexate.
2. Până la momentul intrării în vigoare a H.G. nr. 735/2010 membrii SCMD aveau pensii al căror cuantum era stabilit potrivit dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 (conform anexelor la prezenta cerere), cuantumul acestora fiind determinat şi individualizat prin intermediul deciziilor de pensie şi a buletinului de calcul.
3. Prin intrarea în vigoare a HG nr. 735/2010, s-a stabilit recalcularea tuturor pensiilor militare de stat precum şi a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.
4. Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din HG 735/2010:
„Stabilirea pensiei recalculate se face prin decizie emisă de structurile de pensii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza recalculării, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia”,
5. Din dispoziţia legală citată rezultă fără nici o urmă de dubiu că orice modificare asupra cuantumului pensiei primite se face numai pe baza unei decizii emisă şi comunicată în termen legal.
6. Menţionăm că la data de 15.01.2011 au fost virate pensii în cuantum diminuat, fără însă a fi primite şi deciziile de pensionare, ceea ce contravine dispoziţiilor legale.
7. Aşadar, cum până în prezent, o astfel de decizie de recalculare nu a fost întocmită, dar cuantumul pensiei primite a fost mult diminuat pentru fiecare dintre membrii de sindicat, rezultă că alterarea cuantumului pensiei primit este netemeinic şi nelegal, motiv pentru care vă solicităm ca pe baza hotărârii ce o veţi pronunţa să constataţi dreptul membrilor subscrisului de a primi în plată pensia avută anterior datei intrării în vigoare a HG. 735/2010, urmând ca, după recalcularea pensiei potrivit dispoziţiilor Legii 263/2010 cuantumul acesteia să îmi fie modificat în funcţie de noile criterii impuse.
8. În esenţă, vă solicităm ca, pe baza probelor ce se vor administra, să constataţi dreptul membrilor subscrisului sindicat de a beneficia de plata pensiei militare nemodificată, atât timp cât nu există un act juridic care să producă efectele cu privire la cuantumul pensiei la care sunt îndreptăţi.
9. De asemenea, diminuarea cuantumului pensiei membrilor subscrisei s-a făcut cu încălcarea următoarelor drepturi:
a) Încălcarea dreptului de proprietate
2. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010:
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevazut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
3. Aşadar, la determinarea punctajului şi implicit a cuantumului pensiilor membrilor subscrisei a fost luat în considerare salariul mediu brut pe economie din perioadele respective şi nu veniturile pe care membrii subscrisei le-au realizat.
4. Recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010 reprezintă, pe de o parte, o degradare a militarilor, cu încălcarea clară a dispoziţiilor legale, precum şi o încălcare gravă a dreptului de proprietate care este garantat de art. 44 din Constituţia României.
5. Cadrele militare nu au avut niciodată carnete de muncă, astfel că aceste se află în imposibilitatea de a prezenta un document care să ateste veniturile obţinute în perioada în care au fost cadre militare active.
6. În aceste condiţii, lipsa documentelor nu îi poate fi imputată militarului, iar statul, prin unităţile militare, trebuie să asigure eliberarea documentelor necesare.
7. Prin urmare, H.G. nr. 735/2010 a statuat în mod nelegal ca pensia militarilor să fie calculată prin raportare la salariul mediu brut pe economie.
8. Este de forţa evidenţei că salariul reprezintă un drept de proprietate din moment ce acesta a reprezentat contraprestaţia muncii efectuate şi a fost încasat în mod efectiv.
9. În măsura prin calcularea pensiei militarului, poliţistului sau funcţionarului special la valoarea salariului mediu pe economie se încălcă dreptul de proprietate pe care aceştia îl au asupra salariului câştigat în urma activităţii depuse în calitate de cadru militar activ.
10. Practic, reprezintă o expropriere fără justă cauză pentru diferenţa dintre salariul obţinut şi salariul mediu brut pe economie.
11. Prin această modalitate de calcul, statul român, prin reprezentanţii săi, încalcă pe de o parte Constituţia României, pe de altă parte pactele şi tratatele internaţionale la care este parte, în mod special art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căreia: „1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.”
12. De asemenea, se încalcă practica Curţii Europene a Dreptului Omului, astfel cum a fost ea statuată în principal în cauzele Buchen v. Cehia, Muller contra Austriei ş.a.
b. Degradarea militară
13. Prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut pe economie, se realizează o degradare a militarilor.
14. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 80/1995 Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare:
Art. 3 - Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege.
15. În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 80/1995:
Art. 9 Cadrele militare in activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
16. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:
(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale,
17. Art. 15 din Legea nr. 360/2002 prevede:
ART. 15
(1) Obţinerea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a) Preşedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;
b) ministrul de interne, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al poliţiei;
c) inspectorul general al poliţiei, pentru agenţi de poliţie, la propunerea şefilor unităţilor de poliţie.
18. Aşadar, prin faptul că indiferent de gradul/solda avută cadrele militare şi poliţieneşti vor avea acelaşi nivel de pensie, ofiţerii vor fi degradaţi având acelaşi nivel de pensie cu al subofiţerilor, fără să se ţină cont de gradele şi soldele avute de-a lungul vieţii de militar activ.
19. Prin acest mod de calcul se realizează în fapt o degradare militară.
c. Tratament discriminatoriu
20. Prin această recalculare se creează o discriminare, pe de o parte între cadrele militare active, care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate şi deci au putut prezenta adeverinţele cu veniturile realizate, şi celelalte cadre militare, care nu mai pot prezenta astfel de adeverinţe deoarece arhivele fie au fost distruse, fie sunt clasificate ca strict secret de importanţă naţională sau din alte motive care nu pot fi imputate pensionarilor.
21. De asemenea, se creează o discriminare şi între cadrele militare şi personalul civil, inclusiv cel încadrat în unităţile militare, personalul civil putându-şi valorifica toate veniturile ca urmare a existenţei carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele, şi veniturile realizate.
22. Nu în ultimul rând, se creează o discriminare între cadrele militare şi magistraţi. Deşi au avut aceleaşi privaţiuni, magistraţii beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
d. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
23. De asemenea, prin recalcularea pensiilor militarilor se încalcă principiul dreptului câştigat, deoarece pe parcursul anilor în care au fost militari activi, aceştia au câştigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia şi-au desfăşurat activitatea.
24. Acest drept a fost câştigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privaţiunilor specifice acestui sistem, prin renunţarea la orice altă activitate aducătoare de venit, prin renunţarea partenerilor de viaţă ai militarilor, poliţiştilor sau funcţionarilor speciali la locurile lor de muncă pentru a-i urma acolo unde au fost dislocaţi în vederea îndeplinirii unor misiuni pentru apărarea patriei.
25. Este de forţa evidenţei că aceasta este una dintre puţinele aplicaţii concrete ale principiului drepturilor câştigate, deoarece au suportat toate aceste privaţiuni în speranţa unei pensii care le-a fost promisă la vremea respectivă, în baza legislaţiei în vigoare.
e. Încălcarea principiului previzibilităţii legii
26. Faptul că pe durata perioadei în care au fost activi au crezut că la pensie vor beneficia, ca răsplată a tuturor privaţiunilor specifice vieţii militare, de o pensie care să le asigure un trai decent şi care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieţii sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept şi anume: previzibilitatea legii.
27. Astfel, una dintre caracteristicile fundamentale ale legii este aceea de a fi previzibilă, ceea ce înseamnă că oricare dintre cetăţenii ţării, care are aşteptări legitime de la o normă juridică, să nu fie înşelat în aşteptările sale.
28. Guvernul României, prin această modificare bruscă, încalcă principiul previzibilităţii legii.
f. Retroactivitatea legii
29. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia:
Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
30. Prin Decizia nr. 830/2008 Curtea Constituţională a statuat :
ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
31. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
32. Faţă de cele de mai sus solicităm:
• Să constataţi dreptul membrilor subscrisei de a primi în plată cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
• Să obligaţi pârâta la plata diferenţei dintre pensia stabilită sub imperiul Legii nr. 164/2001 şi pensia primită fără emiterea deciziilor de pensionare;
• Să obligați pârâta la plata pensiei integrale stabilită conform Legii nr. 164/2001
• Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
ÎN DREPT
Ne întemeiem prezenta cerere pe dispoziţiile art. 112 C. proc. Civ, precum şi pe dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, pe dispoziţiile art. 13 alin. (1) din H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.
PROBE
În dovedirea prezentei înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri, precum şi orice altă probă care se va dovedi utilă şi pertinentă cauzei.
Depunem prezenta în 4 exemplare, unul pentru instanţă celelalte pentru a fi comunicate Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, Casei de Pensii a Ministerului Administrației si Internelor şi Casei de Pensii a Serviciului Român de Informații.
Reclamant
pt. Preşedinte SCMD col. (r) Dogaru Mircea
Tribunalul …………..
Secţia .......................
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere (în continuare „SCMD”), persoană juridică de drept român în temeiul sentinţei civile nr. 83 din 18.08.2009, pronunţată de judecătoria sector 1 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, str. Bogota, nr. 6, Sector 1, în numele şi pentru membrii săi …………………………………., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ................................. în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 – Legea Sindicatului, formulează prezenta
CERERE DE ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ
În contradictoriu cu
Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, prin Ministerul Apărării Naţionale, cu sediul în Bucureşti, str. Strada Izvor, nr.110 (provizoriu până la intabularea în Cartea Funciară - fost 3-5), sector 5, cod poștal 050561, reprezentat legal prin domnul Gabriel Oprea, în calitate de Ministru al Apărării Naţionale,
Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1, reprezentat legal prin domnul Constantin Traian Igaş în calitate de Ministru al Administraţiei şi Internelor
Casa de Pensii a Serviciului Român de Informaţii, prin Serviciul Român de Informaţii cu sediul în Şos. Bucureşti - Ploieşti, nr. 280-282, sector 1, Bucureşti, Oficiul poştal 41, căsuţa poştală 59,
Pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa să dispuneţi:
• Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
Pentru următoarele
MOTIVE
ÎN FAPT
I. Introducere
33. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 735/2010 s-a stabilit că „Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) (pensiile militare de stat) şi b) (pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.
34. Or, potrivit acestor dispoziţii, termenul de recalculare este 28.12.2010, având în vedere faptul că Hotărârea susmenţionată a intrat în vigoare la data de 28.07.2010, ceea ce duce la concluzia că, cel mai târziu la data de 28.12.2010 trebuiau emise deciziile de recalculare a pensiilor.
35. Totodată, coroborat cu dispoziţiile art. 13 alin. (2) din HG 735/2010 deciziile de recalculare ar fi trebuit comunicate în scris către fiecare pensionar militar într-un termen de 30 de zile de la momentul emiterii (ceea ce înseamnă cel mai târziu data de 28.01.2011). Cum până în prezent membrilor subscrisei nu ne-au fost comunicate deciziile de recalculare a pensiilor în termenele legale prevăzute, rezultă fără putinţă de tăgadă imposibilitatea distribuirii unei pensii recalculate.
36. Cu toate acestea, contrar oricărei logici, membrii sindicatului reclamant au primit pensiile militare recalculate, fiecărui dintre beneficiari fiindu-i afectat cuantumul pensiei în sensul diminuării acesteia (conform tabelului anexat prezentei cereri).
37. Or, atât timp cât organismele competente să recalculeze pensiile militare nu au efectuat calculele necesare materializate în emiterea deciziilor de recalculare şi a buletinului de calcul aferent, membrii de sindicat ai subscrisei fiind în imposibilitate de a verifica corectitudinea şi legalitatea cuantumului pensiei primite, apreciem ca fiind nelegală plata unor pensii mult diminuate faţă de cuantumul avut în luna decembrie 2010.
38. Astfel, faţă de inexistenţa unei decizii de recalculare a pensiilor militare care să fi modificat cuantumul pensiilor acordate, apreciem că se impunea plata pensiilor în cuantumul stabilit anterior intrării în vigoare a HG 735/2010, pensia avută la acel moment fiind stabilită în mod legal, pe baza unor calcule riguroase, în funcţie de vechimea şi gradul avut, etc. de fiecare pensionar fost cadru militar. Considerăm că atât timp cât din culpa exclusivă a structurilor ce aveau ca atribuţii recalcularea pensiilor nu s-a efectuat recalcularea pensiilor şi mai mult decât atât nu există un act care să prevadă cuantumul modificat al pensiei, se impune plata drepturilor de pensie la acelaşi nivel avut anterior intrării în vigoare a HG 735/2010.
39. Cu privire la prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială, prin care se solicită obligarea pârâţilor la plata pensiei membrilor de sindicat, integral, în cuantumul avut înainte de aşa zisa recalculare a pensiilor în temeiul HG 735/2010, până la data emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor, aceasta este justificată de paguba iminentă pe care ar putea să o provoace executarea unei astfel de sentinţe membrilor pe care îi reprezentăm.
40. Astfel, la acest moment, membrii subscrisei primesc pensiile mult diminuate în condiţiile în care nu au fost emise deciziile de recalculare a pensiilor (sau acestea nu au fost comunicate) precum şi a buletinelor de calcul, fapt ce este de natură să le afecteze patrimoniul, cu atât mai mult cu cât nu există nişte calcule riguroase care să determine cuantumul pensiei recalculate, practic membrii subscrisei primind la acest moment pensii stabilite în mod subiectiv, fără a avea la bază un criteriu determinat.
41. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere faptul că, în lipsa unui calcul riguros al cuantumului, există un dubiu ce planează asupra pensiei recalculate, astfel încât, orice diminuare a valorii acesteia este de natură să ne prejudicieze şi chiar dacă ulterior s-ar demonstra că reducerea operată este greşită, patrimoniul membrilor subscrisei ar fi grav afectat, de notorietate fiind faptul că statul român este un rău platnic ce refuză să îşi achite debitele stabilite în sarcina sa, chiar prin hotărâri judecătoreşti (a se vedea în acest sens situaţiile apărute în cazul litigiilor promovate de judecători şi procurori şi în care statul român a tergiversat plata drepturilor câştigate în instanţele de judecată). Or, în cazul unui câştig de cauză pentru membrii subscrisei, plata eşalonată a drepturilor de pensie pentru aceştia aşa cum o practică statul român, este de natură să afecteze grav, poate chiar ireversibil, patrimoniul fostelor cadre militare.
II. Cu privire la condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale
42. Potrivit art. 581 C.proc.civ.:
Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
A. Cu privire la urgenţa măsurii
43. Încuviinţarea prezentei ordonanţe preşedinţiale prin care să se suspende plata pensiilor subsemnaţilor în cuantumul redus, rezultat în urma recalculării este justificată, în primul rând de prejudiciul produs patrimoniului membrilor sindicatului nostru.
44. Considerăm că această condiţie este justificată, având în vedere faptul că pensiile stabilite în acest moment în mod arbitrar, fără a avea la bază criterii determinate care să conducă la stabilirea unui cuantum cert pe baza vechimii şi a gradului avut şi în plus, afectează în mod grav patrimoniul membrilor reclamantei, pensionarilor militari fiindu-le diminuate drastic veniturile, fapt ce este de natură să le afecteze nivelul de trai şi modul de viaţă, pensia constituind singurul venit pentru foştii militari.
45. Fiecare dintre militari şi-a planificat cheltuielile familiare având în vedere cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită în baza principiului previzibilității legii.
46. În acest moment pensionarul militar va fi obligat să reducă în mod drastic cheltuielile curente.
47. În măsura în care, acţiunile în instanţă ale militarilor vor fi admise statul prin Casa de Pensii va fi obligat să plătească pensionarului militar diferenţa dintre pensia avută inițial şi cea recalculată, precum şi pensia la valoarea iniţial stabilită.
48. În acest caz statul va deveni debitor pentru fiecare dintre pensionarii militari.
49. Există pericolul ca, pentru a nu achita sumele de bani, statul, prin instituţiile sale să emită acte normative de amânare, eșalonare a plăţii acestor debite.
50. Că pericolul este real rezultă cu claritate din eşalonarea unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
51. Astfel prin OUG 45/2010 pentru modificarea art. 1 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar s-a dispus eşalonarea până în anul 2014 a sumelor de bani pe care statul urmează să le plătească unor categorii sociale care deţin deja titluri executorii.
52. Astfel, rezultă cu claritate că este îndeplinită o condiţie fundamentală a ordonanţei președințiale şi anume urgenţa.
53. Această diferenţă de venit nu ar putea fi recuperată în timp util, astfel încât ritmul de viaţă al subsemnaţilor să nu fie prejudiciat, ţinând seama şi de practica Guvernului României de a eşalona sumele datorate.
B. Cu privire la caracterul vremelnic al măsurii
54. Cererea de ordonanţă preşedinţială are ca obiect plata aceluiaşi cuantum al pensiei avut la momentul intrării în vigoare a HG 735/2010 care ar fi trebuit să recalculeze pensiile după un nou sistem, până la momentul emiterii unor decizii de recalculare a pensiilor militare sau a pronunţării unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate fie pensionarii militari au dreptul la pensie în cuantumul stabilit sub imperiul Legii nr. 164/2001 fie că noile recalculări sunt temeinice şi legale..
55. Prin solicitarea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să fie dispusă suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, nu se doreşte stabilirea definitivă a drepturilor subsemnaţilor, încălcate prin măsurile abuzive adoptate de Guvern.
56. Scopul încuviinţării ordonanţei preşedinţiale este acela de a evita lipsirea subsemnaţilor de veniturile necesare unui trai decent, până la soluţionarea pe fond a situaţiei create ca urmare a deciziilor abuzive de recalculare şi de reducere a cuantumului pensiilor militare.
C. Cu privire la neprejudecarea fondului/pipăirea fondului
57. Aşa cum prevăd dispoziţiile Codului de procedură civilă, măsura dispusă pe calea ordonanţei preşedinţiale nu trebuie să presupună o prejudecare a fondului.
58. În ce priveşte neprejudecarea fondului cauzei, este evident că solicitarea noastră prezentată prin intermediul ordonanţei preşedinţiale nu este de natură a determina nicicum o judecată pe fondul cauzei. Astfel, noi în acest moment nu contestăm corectitudinea stabilirii cuantumului pensiei primite întrucât, la acest moment nu există o decizie comunicată şi un buletin de calcul care să determine cuantumul la care suntem îndreptăţiţi după recalcularea pensiilor, raportat la prevederile HG 735/2010 ci solicităm plata aceluiaşi cuantum al pensiei, pentru fiecare membru, avut anterior datei de 28.07.2010, moment la care a intrat în vigoare HG. 735/2010 de recalculare a pensiilor.
D. Cu privire la aparenţa de drept
a) Încălcarea dreptului de proprietate
10. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010:
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
11. Aşadar, la determinarea punctajului şi implicit a cuantumului pensiilor membrilor subscrisei a fost luat în considerare salariul mediu brut pe economie din perioadele respective şi nu veniturile pe care membrii subscrisei le-au realizat.
12. Recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010 reprezintă, pe de o parte, o degradare a militarilor, cu încălcarea clară a dispoziţiilor legale, precum şi o încălcare gravă a dreptului de proprietate care este garantat de art. 44 din Constituţia României.
13. Cadrele militare nu au avut niciodată carnete de muncă, astfel că aceste se află în imposibilitatea de a prezenta un document care să ateste veniturile obţinute în perioada în care au fost cadre militare active.
14. În aceste condiţii, lipsa documentelor nu îi poate fi imputată militarului, iar statul, prin unităţile militare, trebuie să asigure eliberarea documentelor necesare.
15. Prin urmare, H.G. nr. 735/2010 a statuat în mod nelegal ca pensia militarilor să fie calculată prin raportare la salariul mediu brut pe economie.
16. Este de forţa evidenţei că salariul reprezintă un drept de proprietate din moment ce acesta a reprezentat contraprestaţia muncii efectuate şi a fost încasat în mod efectiv.
17. În măsura prin calcularea pensiei militarului, poliţistului sau funcţionarului special la valoarea salariului mediu pe economie se încălcă dreptul de proprietate pe care aceştia îl au asupra salariului câştigat în urma activităţii depuse în calitate de cadru militar activ.
18. Practic, reprezintă o expropriere fără justă cauză pentru diferenţa dintre salariul obţinut şi salariul mediu brut pe economie.
19. Prin această modalitate de calcul, statul român, prin reprezentanţii săi, încalcă pe de o parte Constituţia României, pe de altă parte pactele şi tratatele internaţionale la care este parte, în mod special art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căreia: „1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.”
20. De asemenea, se încalcă practica Curţii Europene a Dreptului Omului, astfel cum a fost ea statuată în principal în cauzele Buchen v. Cehia, Muller contra Austriei ş.a.
b. Degradarea militară
21. Prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut pe economie, se realizează o degradare a militarilor.
22. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 80/1995 Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare:
Art. 3 - Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege.
23. În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 80/1995:
Art. 9 Cadrele militare in activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
24. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:
(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale,
25. Art. 15 din Legea nr. 360/2002 prevede:
ART. 15
(1) Obţinerea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a) Preşedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;
b) ministrul de interne, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al poliţiei;
c) inspectorul general al poliţiei, pentru agenţi de poliţie, la propunerea şefilor unităţilor de poliţie.
26. Aşadar, prin faptul că indiferent de gradul/solda avută cadrele militare şi poliţieneşti vor avea acelaşi nivel de pensie, ofiţerii vor fi degradaţi având acelaşi nivel de pensie cu al subofiţerilor, fără să se ţină cont de gradele şi soldele avute de-a lungul vieţii de militar activ.
27. Prin acest mod de calcul se realizează în fapt o degradare militară.
c.Tratament discriminatoriu
28. Prin această recalculare se creează o discriminare, pe de o parte între cadrele militare active, care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate şi deci au putut prezenta adeverinţele cu veniturile realizate, şi celelalte cadre militare, care nu mai pot prezenta astfel de adeverinţe deoarece arhivele fie au fost distruse, fie sunt clasificate ca strict secret de importanţă naţională sau din alte motive care nu pot fi imputate pensionarilor.
29. De asemenea, se creează o discriminare şi între cadrele militare şi personalul civil, inclusiv cel încadrat în unităţile militare, personalul civil putându-şi valorifica toate veniturile ca urmare a existenţei carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele, şi veniturile realizate.
30. Nu în ultimul rând, se creează o discriminare între cadrele militare şi magistraţi. Deşi au avut aceleaşi privaţiuni, magistraţii beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
d. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
31. De asemenea, prin recalcularea pensiilor militarilor se încalcă principiul dreptului câştigat, deoarece pe parcursul anilor în care au fost militari activi, aceştia au câştigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia şi-au desfăşurat activitatea.
32. Acest drept a fost câştigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privaţiunilor specifice acestui sistem, prin renunţarea la orice altă activitate aducătoare de venit, prin renunţarea partenerilor de viaţă ai militarilor, poliţiştilor sau funcţionarilor speciali la locurile lor de muncă pentru a-i urma acolo unde au fost dislocaţi în vederea îndeplinirii unor misiuni pentru apărarea patriei.
33. Este de forţa evidenţei că aceasta este una dintre puţinele aplicaţii concrete ale principiului drepturilor câştigate, deoarece au suportat toate aceste privaţiuni în speranţa unei pensii care le-a fost promisă la vremea respectivă, în baza legislaţiei în vigoare.
e. Încălcarea principiului previzibilităţii legii
34. Faptul că pe durata perioadei în care au fost activi au crezut că la pensie vor beneficia, ca răsplată a tuturor privaţiunilor specifice vieţii militare, de o pensie care să le asigure un trai decent şi care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieţii sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept şi anume: previzibilitatea legii.
35. Astfel, una dintre caracteristicile fundamentale ale legii este aceea de a fi previzibilă, ceea ce înseamnă că oricare dintre cetăţenii ţării, care are aşteptări legitime de la o normă juridică, să nu fie înşelat în aşteptările sale.
36. Guvernul României, prin această modificare bruscă, încalcă principiul previzibilităţii legii.
f. Retroactivitatea legii
37. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia:
Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
38. Prin Decizia nr. 830/2008 Curtea Constituţională a statuat :
ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
39. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
Faţă de cele de mai sus solicităm:
• Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
ÎN DREPT
Ne întemeiem prezenta cerere pe dispoziţiile art. 581 C.proc. civ., precum şi pe cele ale art. 112 C. proc civ.
PROBE
În dovedirea prezentei înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri precum şi de orice altă probă care se va dovedi utilă şi pertinentă cauzei.
Reclamanţi,
pt. Preşedinte SCMD col. (r) Dogaru Mircea
Adresate tuturor presedintilor de filiale S.C.M.D.
1. Alaturat, in attachement va transmitem :
- Modelul de actiune avand ca obiect Deciziile de pensionare cu recalcularea cuantumului (act. in constatare)
- Modelul de actiune pe calea Ordonantei presedintiale avand ca obiect suspendarea efectelor deciziilor de recalculare si revenirea la deciziile anterioare.
2. Precizari:
A) – Pentru introducerea actiunii in constatare
a) Actiunea se va introduce la tribunal de catre presedintii de filiale prin intermediul postei cu scrisoare cu confirmare de primire (pastrarea confirmarii este foarte importantă).
Completarea preambulului acţiunii se va face astfel:
- La ,,în numele şi pentru membrii săi ………………………………….,”, se introduc membrii de sindicat, care au primit decizii noi de recalculare a pensiei cu: numele şi prenumele fiecăruia.
- La ,, pentru comunicarea actelor de procedură la ...............................,” se completează adresa, unde se doreşte a primi de la tribunal actele de procedură, fie la sediul filialei, fie la domiciliul preşedintelui de filială sau al unuia dintre membrii biroului operativ.
Acţiunea redactată va fi semnată de către preşedinţii de filiale astfel: ,,pt. Preşedintele SCMD Col.( r) Dogaru Mircea”.
Pentru filialele din judeţele Constanța, Brăila, Tulcea, Galați, Buzău, Vrancea, Dolj, Gorj, Vîlcea, Dîmbovița, Călărași, Ialomița, Caraș-Severin, Mehedinți, Prahova, Teleorman, București, Olt, Ilfov, Argeș acţiunile vor fi introduse de către avocatul Gâlcă Costel, pe care preşedinţii de filiale din judeţele menţionate, urmează a-l contacta, de îndată la telefon 0724848813 sau adresa de e-mail: office@costelgilca.ro.
b) - Documentele care stau la baza introducerii acţiunii în constatare sunt:
- Cererea de chemare în judecată;
- Pentru fiecare membru: copie după decizia veche de pensie; copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi; copie după noua decizie de pensie; copie după actul de identitate; copie după plicul în care s-a primit noua decizie în care să se evidenţieze ştampila poştiei cu data de înmânare (documentele de la Pasul 1 a) din Ghid.
- Pentru cei care au formulat contestaţie, urmând procedura din Ghid, se adaugă şi o copie după contestaţia expediată, cu confirmarea de primire.
c) Înscrisurile menţionate mai sus (acţiune, plus documentele precizate) se întocmesc în patru exemplare şi se introduc în plic pentru a fi expediate prin poştă, cu confirmare de primire, pe adresa tribunalului din municipiul reşedinţă de judeţ.
d) Acţiunile se vor introduce separat pentru serii de cîte 50 de reclamanţi, fiecare serie cuprinzând: cererea de chemare în judecată şi celelalta documente specificate la punctul b). (Exemplu: pentru 400 de membri de sindicat se introduc 8 acţiuni, introduse în 8 plicuri separate şi se expediază la tribunal, cu confirmare de primire). Se va proceda aşa deoarece instanţele s-ar putea să nu accepte o acţiune pentru mai mult de 50 de reclamanţi.
e) Pentru cei care vor primi deciziile ulterior introducerii primului set de acţiuni, se va respecta aceeaşi procedură, fiind atenţi ca depunerea viitoarelor acţiuni să se încadreze în termenul de 30 de zile de la primirea deciziilor.
Depunerea acţiunii, după parcurgerea etapelor sus descries, se va face de îndată (urgent) ce sunt pregătite documentele ce urmează a însoţi acţiunea (!!! în interiorul termenului de 30 de zile).
B) – Pentru introducerea cererii prin Ordonanţă preşedinţială
Departamentul Juridic recomandă ca şi filialele să formulize cerere de Ordonanţă presedinţială pentru ,,Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare”.
Modelul de cerere se află în attachement şi are aceeaşi procedură de întocmire şi depunere,ca şi acţiunea în constatare de mai sus. Actele care se depun la cerere sunt următoarele: pentru fiecare membru: copie după decizia veche de pensie; copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi; copie după noua decizie de pensie; copie după actul de identitate; copie după plicul în care s-a primit noua decizie în care să se evidenţieze ştampila poştiei cu data de înmânare (documentele de la Pasul 1 a) din Ghid. La fel, se întocmesc în patru exemplare, pe loturi de 50 de reclamanţi.
FUNDAMENTAL!!!
CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ,,ACŢIUNEA ÎN CONSTATARE” SE VA INTRODUCE PRIMA, DUPĂ CARE, LA PRIMIREA CONFIRMARII DE PRIMIRE PRIN POŞTĂ, SE VA INTRODUCE IMEDIAT ŞI CEREREA DE ,,ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ”. NU GREŞIŢI ORDINEA.
DEPARTAMENTUL JURIDIC SCMD
Tribunalul ….
Secţia a ....
DOMNULE PREŞEDINTE
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere (în continuare „SCMD”), persoană juridică de drept român în temeiul sentinţei civile nr. 83 din 18.08.2009, pronunţată de judecătoria sector 1 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, str. Bogota, nr. 6, Sector 1, în numele şi pentru membrii săi …………………………………., în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 – Legea Sindicatului, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ..............................., formulează prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
• a Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, prin Ministerul Apărării Naţionale cu sediul în Bucureşti, str. Strada Izvor, nr.110 (provizoriu până la intabularea în Cartea Funciară - fost 3-5), sector 5, cod poștal 050561, reprezentat legal prin domnul Gabriel Oprea, în calitate de Ministru al Apărării Naţionale,
• a Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației şi Internelor, prin Ministerul Administrației şi Internelor cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1, reprezentat legal prin domnul Constantin Traian Igaş în calitate de Ministru al Administraţiei şi Internelor
• a Casei de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, prin Serviciul Român de Informaţii cu sediul în Şos. Bucureşti - Ploieşti, nr. 280-282, sector 1, Bucureşti, Oficiul poştal 41, căsuţa poştală 59.
pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa:
• Să constataţi dreptul membrilor subscrisei de a primi în plată cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
• Să obligaţi pârâta la plata diferenţei dintre pensia stabilită sub imperiul Legii nr. 164/2001 şi pensia primită fără emiterea deciziilor de pensionare;
• Să obligați pârâta la plata pensiei integrale stabilită conform Legii nr. 164/2001
• Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru următoarele
MOTIVE
ÎN FAPT
1. Membrii SCMD au avut calitatea de militari, poliţişti funcţionari speciali în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activităţii desfăşurate, vechimii şi gradului avut, conform deciziilor de pensionare anexate.
2. Până la momentul intrării în vigoare a H.G. nr. 735/2010 membrii SCMD aveau pensii al căror cuantum era stabilit potrivit dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 (conform anexelor la prezenta cerere), cuantumul acestora fiind determinat şi individualizat prin intermediul deciziilor de pensie şi a buletinului de calcul.
3. Prin intrarea în vigoare a HG nr. 735/2010, s-a stabilit recalcularea tuturor pensiilor militare de stat precum şi a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.
4. Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din HG 735/2010:
„Stabilirea pensiei recalculate se face prin decizie emisă de structurile de pensii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza recalculării, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia”,
5. Din dispoziţia legală citată rezultă fără nici o urmă de dubiu că orice modificare asupra cuantumului pensiei primite se face numai pe baza unei decizii emisă şi comunicată în termen legal.
6. Menţionăm că la data de 15.01.2011 au fost virate pensii în cuantum diminuat, fără însă a fi primite şi deciziile de pensionare, ceea ce contravine dispoziţiilor legale.
7. Aşadar, cum până în prezent, o astfel de decizie de recalculare nu a fost întocmită, dar cuantumul pensiei primite a fost mult diminuat pentru fiecare dintre membrii de sindicat, rezultă că alterarea cuantumului pensiei primit este netemeinic şi nelegal, motiv pentru care vă solicităm ca pe baza hotărârii ce o veţi pronunţa să constataţi dreptul membrilor subscrisului de a primi în plată pensia avută anterior datei intrării în vigoare a HG. 735/2010, urmând ca, după recalcularea pensiei potrivit dispoziţiilor Legii 263/2010 cuantumul acesteia să îmi fie modificat în funcţie de noile criterii impuse.
8. În esenţă, vă solicităm ca, pe baza probelor ce se vor administra, să constataţi dreptul membrilor subscrisului sindicat de a beneficia de plata pensiei militare nemodificată, atât timp cât nu există un act juridic care să producă efectele cu privire la cuantumul pensiei la care sunt îndreptăţi.
9. De asemenea, diminuarea cuantumului pensiei membrilor subscrisei s-a făcut cu încălcarea următoarelor drepturi:
a) Încălcarea dreptului de proprietate
2. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010:
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevazut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
3. Aşadar, la determinarea punctajului şi implicit a cuantumului pensiilor membrilor subscrisei a fost luat în considerare salariul mediu brut pe economie din perioadele respective şi nu veniturile pe care membrii subscrisei le-au realizat.
4. Recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010 reprezintă, pe de o parte, o degradare a militarilor, cu încălcarea clară a dispoziţiilor legale, precum şi o încălcare gravă a dreptului de proprietate care este garantat de art. 44 din Constituţia României.
5. Cadrele militare nu au avut niciodată carnete de muncă, astfel că aceste se află în imposibilitatea de a prezenta un document care să ateste veniturile obţinute în perioada în care au fost cadre militare active.
6. În aceste condiţii, lipsa documentelor nu îi poate fi imputată militarului, iar statul, prin unităţile militare, trebuie să asigure eliberarea documentelor necesare.
7. Prin urmare, H.G. nr. 735/2010 a statuat în mod nelegal ca pensia militarilor să fie calculată prin raportare la salariul mediu brut pe economie.
8. Este de forţa evidenţei că salariul reprezintă un drept de proprietate din moment ce acesta a reprezentat contraprestaţia muncii efectuate şi a fost încasat în mod efectiv.
9. În măsura prin calcularea pensiei militarului, poliţistului sau funcţionarului special la valoarea salariului mediu pe economie se încălcă dreptul de proprietate pe care aceştia îl au asupra salariului câştigat în urma activităţii depuse în calitate de cadru militar activ.
10. Practic, reprezintă o expropriere fără justă cauză pentru diferenţa dintre salariul obţinut şi salariul mediu brut pe economie.
11. Prin această modalitate de calcul, statul român, prin reprezentanţii săi, încalcă pe de o parte Constituţia României, pe de altă parte pactele şi tratatele internaţionale la care este parte, în mod special art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căreia: „1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.”
12. De asemenea, se încalcă practica Curţii Europene a Dreptului Omului, astfel cum a fost ea statuată în principal în cauzele Buchen v. Cehia, Muller contra Austriei ş.a.
b. Degradarea militară
13. Prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut pe economie, se realizează o degradare a militarilor.
14. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 80/1995 Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare:
Art. 3 - Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege.
15. În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 80/1995:
Art. 9 Cadrele militare in activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
16. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:
(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale,
17. Art. 15 din Legea nr. 360/2002 prevede:
ART. 15
(1) Obţinerea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a) Preşedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;
b) ministrul de interne, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al poliţiei;
c) inspectorul general al poliţiei, pentru agenţi de poliţie, la propunerea şefilor unităţilor de poliţie.
18. Aşadar, prin faptul că indiferent de gradul/solda avută cadrele militare şi poliţieneşti vor avea acelaşi nivel de pensie, ofiţerii vor fi degradaţi având acelaşi nivel de pensie cu al subofiţerilor, fără să se ţină cont de gradele şi soldele avute de-a lungul vieţii de militar activ.
19. Prin acest mod de calcul se realizează în fapt o degradare militară.
c. Tratament discriminatoriu
20. Prin această recalculare se creează o discriminare, pe de o parte între cadrele militare active, care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate şi deci au putut prezenta adeverinţele cu veniturile realizate, şi celelalte cadre militare, care nu mai pot prezenta astfel de adeverinţe deoarece arhivele fie au fost distruse, fie sunt clasificate ca strict secret de importanţă naţională sau din alte motive care nu pot fi imputate pensionarilor.
21. De asemenea, se creează o discriminare şi între cadrele militare şi personalul civil, inclusiv cel încadrat în unităţile militare, personalul civil putându-şi valorifica toate veniturile ca urmare a existenţei carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele, şi veniturile realizate.
22. Nu în ultimul rând, se creează o discriminare între cadrele militare şi magistraţi. Deşi au avut aceleaşi privaţiuni, magistraţii beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
d. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
23. De asemenea, prin recalcularea pensiilor militarilor se încalcă principiul dreptului câştigat, deoarece pe parcursul anilor în care au fost militari activi, aceştia au câştigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia şi-au desfăşurat activitatea.
24. Acest drept a fost câştigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privaţiunilor specifice acestui sistem, prin renunţarea la orice altă activitate aducătoare de venit, prin renunţarea partenerilor de viaţă ai militarilor, poliţiştilor sau funcţionarilor speciali la locurile lor de muncă pentru a-i urma acolo unde au fost dislocaţi în vederea îndeplinirii unor misiuni pentru apărarea patriei.
25. Este de forţa evidenţei că aceasta este una dintre puţinele aplicaţii concrete ale principiului drepturilor câştigate, deoarece au suportat toate aceste privaţiuni în speranţa unei pensii care le-a fost promisă la vremea respectivă, în baza legislaţiei în vigoare.
e. Încălcarea principiului previzibilităţii legii
26. Faptul că pe durata perioadei în care au fost activi au crezut că la pensie vor beneficia, ca răsplată a tuturor privaţiunilor specifice vieţii militare, de o pensie care să le asigure un trai decent şi care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieţii sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept şi anume: previzibilitatea legii.
27. Astfel, una dintre caracteristicile fundamentale ale legii este aceea de a fi previzibilă, ceea ce înseamnă că oricare dintre cetăţenii ţării, care are aşteptări legitime de la o normă juridică, să nu fie înşelat în aşteptările sale.
28. Guvernul României, prin această modificare bruscă, încalcă principiul previzibilităţii legii.
f. Retroactivitatea legii
29. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia:
Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
30. Prin Decizia nr. 830/2008 Curtea Constituţională a statuat :
ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
31. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
32. Faţă de cele de mai sus solicităm:
• Să constataţi dreptul membrilor subscrisei de a primi în plată cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
• Să obligaţi pârâta la plata diferenţei dintre pensia stabilită sub imperiul Legii nr. 164/2001 şi pensia primită fără emiterea deciziilor de pensionare;
• Să obligați pârâta la plata pensiei integrale stabilită conform Legii nr. 164/2001
• Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
ÎN DREPT
Ne întemeiem prezenta cerere pe dispoziţiile art. 112 C. proc. Civ, precum şi pe dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, pe dispoziţiile art. 13 alin. (1) din H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.
PROBE
În dovedirea prezentei înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri, precum şi orice altă probă care se va dovedi utilă şi pertinentă cauzei.
Depunem prezenta în 4 exemplare, unul pentru instanţă celelalte pentru a fi comunicate Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, Casei de Pensii a Ministerului Administrației si Internelor şi Casei de Pensii a Serviciului Român de Informații.
Reclamant
pt. Preşedinte SCMD col. (r) Dogaru Mircea
Tribunalul …………..
Secţia .......................
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere (în continuare „SCMD”), persoană juridică de drept român în temeiul sentinţei civile nr. 83 din 18.08.2009, pronunţată de judecătoria sector 1 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, str. Bogota, nr. 6, Sector 1, în numele şi pentru membrii săi …………………………………., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ................................. în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 – Legea Sindicatului, formulează prezenta
CERERE DE ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ
În contradictoriu cu
Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, prin Ministerul Apărării Naţionale, cu sediul în Bucureşti, str. Strada Izvor, nr.110 (provizoriu până la intabularea în Cartea Funciară - fost 3-5), sector 5, cod poștal 050561, reprezentat legal prin domnul Gabriel Oprea, în calitate de Ministru al Apărării Naţionale,
Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1, reprezentat legal prin domnul Constantin Traian Igaş în calitate de Ministru al Administraţiei şi Internelor
Casa de Pensii a Serviciului Român de Informaţii, prin Serviciul Român de Informaţii cu sediul în Şos. Bucureşti - Ploieşti, nr. 280-282, sector 1, Bucureşti, Oficiul poştal 41, căsuţa poştală 59,
Pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa să dispuneţi:
• Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
Pentru următoarele
MOTIVE
ÎN FAPT
I. Introducere
33. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 735/2010 s-a stabilit că „Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) (pensiile militare de stat) şi b) (pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.
34. Or, potrivit acestor dispoziţii, termenul de recalculare este 28.12.2010, având în vedere faptul că Hotărârea susmenţionată a intrat în vigoare la data de 28.07.2010, ceea ce duce la concluzia că, cel mai târziu la data de 28.12.2010 trebuiau emise deciziile de recalculare a pensiilor.
35. Totodată, coroborat cu dispoziţiile art. 13 alin. (2) din HG 735/2010 deciziile de recalculare ar fi trebuit comunicate în scris către fiecare pensionar militar într-un termen de 30 de zile de la momentul emiterii (ceea ce înseamnă cel mai târziu data de 28.01.2011). Cum până în prezent membrilor subscrisei nu ne-au fost comunicate deciziile de recalculare a pensiilor în termenele legale prevăzute, rezultă fără putinţă de tăgadă imposibilitatea distribuirii unei pensii recalculate.
36. Cu toate acestea, contrar oricărei logici, membrii sindicatului reclamant au primit pensiile militare recalculate, fiecărui dintre beneficiari fiindu-i afectat cuantumul pensiei în sensul diminuării acesteia (conform tabelului anexat prezentei cereri).
37. Or, atât timp cât organismele competente să recalculeze pensiile militare nu au efectuat calculele necesare materializate în emiterea deciziilor de recalculare şi a buletinului de calcul aferent, membrii de sindicat ai subscrisei fiind în imposibilitate de a verifica corectitudinea şi legalitatea cuantumului pensiei primite, apreciem ca fiind nelegală plata unor pensii mult diminuate faţă de cuantumul avut în luna decembrie 2010.
38. Astfel, faţă de inexistenţa unei decizii de recalculare a pensiilor militare care să fi modificat cuantumul pensiilor acordate, apreciem că se impunea plata pensiilor în cuantumul stabilit anterior intrării în vigoare a HG 735/2010, pensia avută la acel moment fiind stabilită în mod legal, pe baza unor calcule riguroase, în funcţie de vechimea şi gradul avut, etc. de fiecare pensionar fost cadru militar. Considerăm că atât timp cât din culpa exclusivă a structurilor ce aveau ca atribuţii recalcularea pensiilor nu s-a efectuat recalcularea pensiilor şi mai mult decât atât nu există un act care să prevadă cuantumul modificat al pensiei, se impune plata drepturilor de pensie la acelaşi nivel avut anterior intrării în vigoare a HG 735/2010.
39. Cu privire la prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială, prin care se solicită obligarea pârâţilor la plata pensiei membrilor de sindicat, integral, în cuantumul avut înainte de aşa zisa recalculare a pensiilor în temeiul HG 735/2010, până la data emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor, aceasta este justificată de paguba iminentă pe care ar putea să o provoace executarea unei astfel de sentinţe membrilor pe care îi reprezentăm.
40. Astfel, la acest moment, membrii subscrisei primesc pensiile mult diminuate în condiţiile în care nu au fost emise deciziile de recalculare a pensiilor (sau acestea nu au fost comunicate) precum şi a buletinelor de calcul, fapt ce este de natură să le afecteze patrimoniul, cu atât mai mult cu cât nu există nişte calcule riguroase care să determine cuantumul pensiei recalculate, practic membrii subscrisei primind la acest moment pensii stabilite în mod subiectiv, fără a avea la bază un criteriu determinat.
41. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere faptul că, în lipsa unui calcul riguros al cuantumului, există un dubiu ce planează asupra pensiei recalculate, astfel încât, orice diminuare a valorii acesteia este de natură să ne prejudicieze şi chiar dacă ulterior s-ar demonstra că reducerea operată este greşită, patrimoniul membrilor subscrisei ar fi grav afectat, de notorietate fiind faptul că statul român este un rău platnic ce refuză să îşi achite debitele stabilite în sarcina sa, chiar prin hotărâri judecătoreşti (a se vedea în acest sens situaţiile apărute în cazul litigiilor promovate de judecători şi procurori şi în care statul român a tergiversat plata drepturilor câştigate în instanţele de judecată). Or, în cazul unui câştig de cauză pentru membrii subscrisei, plata eşalonată a drepturilor de pensie pentru aceştia aşa cum o practică statul român, este de natură să afecteze grav, poate chiar ireversibil, patrimoniul fostelor cadre militare.
II. Cu privire la condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale
42. Potrivit art. 581 C.proc.civ.:
Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
A. Cu privire la urgenţa măsurii
43. Încuviinţarea prezentei ordonanţe preşedinţiale prin care să se suspende plata pensiilor subsemnaţilor în cuantumul redus, rezultat în urma recalculării este justificată, în primul rând de prejudiciul produs patrimoniului membrilor sindicatului nostru.
44. Considerăm că această condiţie este justificată, având în vedere faptul că pensiile stabilite în acest moment în mod arbitrar, fără a avea la bază criterii determinate care să conducă la stabilirea unui cuantum cert pe baza vechimii şi a gradului avut şi în plus, afectează în mod grav patrimoniul membrilor reclamantei, pensionarilor militari fiindu-le diminuate drastic veniturile, fapt ce este de natură să le afecteze nivelul de trai şi modul de viaţă, pensia constituind singurul venit pentru foştii militari.
45. Fiecare dintre militari şi-a planificat cheltuielile familiare având în vedere cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită în baza principiului previzibilității legii.
46. În acest moment pensionarul militar va fi obligat să reducă în mod drastic cheltuielile curente.
47. În măsura în care, acţiunile în instanţă ale militarilor vor fi admise statul prin Casa de Pensii va fi obligat să plătească pensionarului militar diferenţa dintre pensia avută inițial şi cea recalculată, precum şi pensia la valoarea iniţial stabilită.
48. În acest caz statul va deveni debitor pentru fiecare dintre pensionarii militari.
49. Există pericolul ca, pentru a nu achita sumele de bani, statul, prin instituţiile sale să emită acte normative de amânare, eșalonare a plăţii acestor debite.
50. Că pericolul este real rezultă cu claritate din eşalonarea unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
51. Astfel prin OUG 45/2010 pentru modificarea art. 1 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar s-a dispus eşalonarea până în anul 2014 a sumelor de bani pe care statul urmează să le plătească unor categorii sociale care deţin deja titluri executorii.
52. Astfel, rezultă cu claritate că este îndeplinită o condiţie fundamentală a ordonanţei președințiale şi anume urgenţa.
53. Această diferenţă de venit nu ar putea fi recuperată în timp util, astfel încât ritmul de viaţă al subsemnaţilor să nu fie prejudiciat, ţinând seama şi de practica Guvernului României de a eşalona sumele datorate.
B. Cu privire la caracterul vremelnic al măsurii
54. Cererea de ordonanţă preşedinţială are ca obiect plata aceluiaşi cuantum al pensiei avut la momentul intrării în vigoare a HG 735/2010 care ar fi trebuit să recalculeze pensiile după un nou sistem, până la momentul emiterii unor decizii de recalculare a pensiilor militare sau a pronunţării unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate fie pensionarii militari au dreptul la pensie în cuantumul stabilit sub imperiul Legii nr. 164/2001 fie că noile recalculări sunt temeinice şi legale..
55. Prin solicitarea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să fie dispusă suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, nu se doreşte stabilirea definitivă a drepturilor subsemnaţilor, încălcate prin măsurile abuzive adoptate de Guvern.
56. Scopul încuviinţării ordonanţei preşedinţiale este acela de a evita lipsirea subsemnaţilor de veniturile necesare unui trai decent, până la soluţionarea pe fond a situaţiei create ca urmare a deciziilor abuzive de recalculare şi de reducere a cuantumului pensiilor militare.
C. Cu privire la neprejudecarea fondului/pipăirea fondului
57. Aşa cum prevăd dispoziţiile Codului de procedură civilă, măsura dispusă pe calea ordonanţei preşedinţiale nu trebuie să presupună o prejudecare a fondului.
58. În ce priveşte neprejudecarea fondului cauzei, este evident că solicitarea noastră prezentată prin intermediul ordonanţei preşedinţiale nu este de natură a determina nicicum o judecată pe fondul cauzei. Astfel, noi în acest moment nu contestăm corectitudinea stabilirii cuantumului pensiei primite întrucât, la acest moment nu există o decizie comunicată şi un buletin de calcul care să determine cuantumul la care suntem îndreptăţiţi după recalcularea pensiilor, raportat la prevederile HG 735/2010 ci solicităm plata aceluiaşi cuantum al pensiei, pentru fiecare membru, avut anterior datei de 28.07.2010, moment la care a intrat în vigoare HG. 735/2010 de recalculare a pensiilor.
D. Cu privire la aparenţa de drept
a) Încălcarea dreptului de proprietate
10. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010:
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
11. Aşadar, la determinarea punctajului şi implicit a cuantumului pensiilor membrilor subscrisei a fost luat în considerare salariul mediu brut pe economie din perioadele respective şi nu veniturile pe care membrii subscrisei le-au realizat.
12. Recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010 reprezintă, pe de o parte, o degradare a militarilor, cu încălcarea clară a dispoziţiilor legale, precum şi o încălcare gravă a dreptului de proprietate care este garantat de art. 44 din Constituţia României.
13. Cadrele militare nu au avut niciodată carnete de muncă, astfel că aceste se află în imposibilitatea de a prezenta un document care să ateste veniturile obţinute în perioada în care au fost cadre militare active.
14. În aceste condiţii, lipsa documentelor nu îi poate fi imputată militarului, iar statul, prin unităţile militare, trebuie să asigure eliberarea documentelor necesare.
15. Prin urmare, H.G. nr. 735/2010 a statuat în mod nelegal ca pensia militarilor să fie calculată prin raportare la salariul mediu brut pe economie.
16. Este de forţa evidenţei că salariul reprezintă un drept de proprietate din moment ce acesta a reprezentat contraprestaţia muncii efectuate şi a fost încasat în mod efectiv.
17. În măsura prin calcularea pensiei militarului, poliţistului sau funcţionarului special la valoarea salariului mediu pe economie se încălcă dreptul de proprietate pe care aceştia îl au asupra salariului câştigat în urma activităţii depuse în calitate de cadru militar activ.
18. Practic, reprezintă o expropriere fără justă cauză pentru diferenţa dintre salariul obţinut şi salariul mediu brut pe economie.
19. Prin această modalitate de calcul, statul român, prin reprezentanţii săi, încalcă pe de o parte Constituţia României, pe de altă parte pactele şi tratatele internaţionale la care este parte, în mod special art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căreia: „1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.”
20. De asemenea, se încalcă practica Curţii Europene a Dreptului Omului, astfel cum a fost ea statuată în principal în cauzele Buchen v. Cehia, Muller contra Austriei ş.a.
b. Degradarea militară
21. Prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut pe economie, se realizează o degradare a militarilor.
22. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 80/1995 Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare:
Art. 3 - Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege.
23. În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 80/1995:
Art. 9 Cadrele militare in activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
24. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:
(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale,
25. Art. 15 din Legea nr. 360/2002 prevede:
ART. 15
(1) Obţinerea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a) Preşedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;
b) ministrul de interne, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al poliţiei;
c) inspectorul general al poliţiei, pentru agenţi de poliţie, la propunerea şefilor unităţilor de poliţie.
26. Aşadar, prin faptul că indiferent de gradul/solda avută cadrele militare şi poliţieneşti vor avea acelaşi nivel de pensie, ofiţerii vor fi degradaţi având acelaşi nivel de pensie cu al subofiţerilor, fără să se ţină cont de gradele şi soldele avute de-a lungul vieţii de militar activ.
27. Prin acest mod de calcul se realizează în fapt o degradare militară.
c.Tratament discriminatoriu
28. Prin această recalculare se creează o discriminare, pe de o parte între cadrele militare active, care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate şi deci au putut prezenta adeverinţele cu veniturile realizate, şi celelalte cadre militare, care nu mai pot prezenta astfel de adeverinţe deoarece arhivele fie au fost distruse, fie sunt clasificate ca strict secret de importanţă naţională sau din alte motive care nu pot fi imputate pensionarilor.
29. De asemenea, se creează o discriminare şi între cadrele militare şi personalul civil, inclusiv cel încadrat în unităţile militare, personalul civil putându-şi valorifica toate veniturile ca urmare a existenţei carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele, şi veniturile realizate.
30. Nu în ultimul rând, se creează o discriminare între cadrele militare şi magistraţi. Deşi au avut aceleaşi privaţiuni, magistraţii beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
d. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
31. De asemenea, prin recalcularea pensiilor militarilor se încalcă principiul dreptului câştigat, deoarece pe parcursul anilor în care au fost militari activi, aceştia au câştigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia şi-au desfăşurat activitatea.
32. Acest drept a fost câştigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privaţiunilor specifice acestui sistem, prin renunţarea la orice altă activitate aducătoare de venit, prin renunţarea partenerilor de viaţă ai militarilor, poliţiştilor sau funcţionarilor speciali la locurile lor de muncă pentru a-i urma acolo unde au fost dislocaţi în vederea îndeplinirii unor misiuni pentru apărarea patriei.
33. Este de forţa evidenţei că aceasta este una dintre puţinele aplicaţii concrete ale principiului drepturilor câştigate, deoarece au suportat toate aceste privaţiuni în speranţa unei pensii care le-a fost promisă la vremea respectivă, în baza legislaţiei în vigoare.
e. Încălcarea principiului previzibilităţii legii
34. Faptul că pe durata perioadei în care au fost activi au crezut că la pensie vor beneficia, ca răsplată a tuturor privaţiunilor specifice vieţii militare, de o pensie care să le asigure un trai decent şi care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieţii sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept şi anume: previzibilitatea legii.
35. Astfel, una dintre caracteristicile fundamentale ale legii este aceea de a fi previzibilă, ceea ce înseamnă că oricare dintre cetăţenii ţării, care are aşteptări legitime de la o normă juridică, să nu fie înşelat în aşteptările sale.
36. Guvernul României, prin această modificare bruscă, încalcă principiul previzibilităţii legii.
f. Retroactivitatea legii
37. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia:
Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
38. Prin Decizia nr. 830/2008 Curtea Constituţională a statuat :
ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
39. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
Faţă de cele de mai sus solicităm:
• Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
ÎN DREPT
Ne întemeiem prezenta cerere pe dispoziţiile art. 581 C.proc. civ., precum şi pe cele ale art. 112 C. proc civ.
PROBE
În dovedirea prezentei înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri precum şi de orice altă probă care se va dovedi utilă şi pertinentă cauzei.
Reclamanţi,
pt. Preşedinte SCMD col. (r) Dogaru Mircea
duminică, 23 ianuarie 2011
DEMISIA
“N” motive pentru ca oprea să-şi dea demisia
În decursul unui an de când la “cârma” Ministerului Apărării Naţionale a fost instalat ca ministru, Gabriel Oprea, s-a adunat o impresionantă serie de motive care să-l oblige pe acesta să-şi dea demisia, şi să se ocupe de afacerile care “l-au consacrat”.
Fără răutate, deschidem lista pentru oricine poate aduce cel puţin un motiv, bine argumentat, în susţinerea solicitării menţionate anterior:
1. Pentru că pe timpul mandatului său salariile militarilor activi au fost reduse cu 25%, Oprea cu partidul său contribuind DECISIV la adoptarea măsurii;
2. Pentru că a permis desfiinţarea Legii salarizării cadrelor militare aducând astfel grave prejudicii Statutului Cadrelor Militare. Legea a fost adoptată tot cu sprijinul DECISIV al formaţiunii sale politice;
3. Pentru că a permis desfiinţarea pensiilor militare printr-o lege adoptată, din nou, cu susţinerea DECISIVĂ realizată de formaţiunea sa politică;
4. Pentru că a PROMIS că pensiile militare sub 3000 de lei nu vor scădea prin recalculare, modificându-şi ulterior declaraţia cu următoarea: “pensiile militare ale pensionarilor cu stagiu complet nu vor sădea”;
5. Pentru că a promis că MApN este în măsură să asigure recalcularea pensiilor tuturor celor 82.000 de pensionari până la 1 ianuarie 2011, reuşindu-se recalcularea doar a aproximativ 22.000 de pensii.
6. Pentru că prin emiterea Ordinului M101/2010 a contribuit decisiv la umilirea tuturor pensionarilor militari pe care i-a târât la centrele militare şi i-a obligat să-şi ceară singuri adeverinţe doveditoare ale veniturilor obţinute în întreaga activitate şi să-şi ceară singuri recalcularea pensiilor, deşi, fireşte, aceştia nu doreau acest lucru;
7. Pentru că, deşi a alocat resurse umane (peste 5000 de persoane trebuind să nu-şi mai îndeplinească sarcinile de servici curente şi să participe la procesul de întocmire a adeverinţelor de venit) şi materiale uriaşe pentru întocmirea adeverinţelor de venit, necesare procesului de recalculare a pensiilor militare, acestea s-au obţinut târziu, au date incorecte şi sunt incomplete;
8. Pentru că în timpul mandatului său bugetul apărării este cel mai mic din ultimii 20 de ani;
9. Pentru că în 2010 au murit cei mai mulţi militari în timpul procesului de instruire, parte a evenimentelor fiind datorată subfinanţării sistemului;
10. Pentru că pe timpul mandatului său au murit cei mai mulţi militari în teatrele de operaţii, cea mai mare parte datorită lipsei dotării cu mijloace blindate adecvate, procesul de dotare cu transportoare Piranha sau MRAP întârziind în mod nejustificat;
11. Pentru că pe timpul mandatului său nu s-a găsit o soluţie viabilă de dotare a aviaţiei militare cu un avion multirol, lucru care va face ca România să nu-şi mai poată asigura, pentru pima oară în istorie, securiatea spaţiului aerian din 2013;
12. Pentru că a refuzat sistematic să participe la reuniunile internaţionale specifice UE şi NATO delegându-şi competenţele secretarilor de stat;
13. Pentru că a refuzat să primească în audienţă, conform regulamentelor şi legilor, persoanele înscrise în audienţă la ministrul apărării, transferând acestă obligaţie de servici unui secretar de stat;
14. Pentru că a transformat publicaţiile MApN, print şi online, în publicaţii care să-i elogieze activitatea, creându-se un adevărat cult al personalităţii promovat cu precădere de site-ul oficial al MApN;
15. Pentru că a avansat – discreţionar – în grad, membri ai partidului ce-l conduce, fără a avea justificare în folosirea rezervei Armatei la război, în afară de interesele politice;
16. Pentru că a transferat către administraţiile locale un număr mare de terenuri ale Armatei fără a obţine nimic concret în schimb, doar promisiuni de construire a unor locuinţe ANL, care nu sunt numai pentru militari;
17. Pentru că în vizitele efectuate în teritoriu la structurile Armatei şi-a promovat interesele de partid;
18. Pentru că a indus în eroare în repetate rânduri preşedintele şi primul ministru asupra procesului de recalculare a pensiilor militare, instituţia sa nefiind în măsură să recalculeze pensiilor conform angajamentelor asumate;
19. Pentru că în timpul mandatului său imaginea Armatei a suferit o deteriorare iremediabilă cel mai grav lucru fiind scăderea suportului popular.
În câteva cuvinte mandatul actualului ministru poate fi caracterizat prin: distrugerea statutului cadrelor militare, subfinanţarea sistemului, lipsa înzestrării, număr mare de militari ucisi în teatrele de operaţii şi morţi în timpul instruirii, cultul personalităţii, lipsă de implicare în reprezentarea internaţională a Armatei, umilirea pensionarilor militari – cea mai mare parte în rezerva Armatei.
Raul Dancuta
InfoMondo Militar
13 ianuarie 2011
În decursul unui an de când la “cârma” Ministerului Apărării Naţionale a fost instalat ca ministru, Gabriel Oprea, s-a adunat o impresionantă serie de motive care să-l oblige pe acesta să-şi dea demisia, şi să se ocupe de afacerile care “l-au consacrat”.
Fără răutate, deschidem lista pentru oricine poate aduce cel puţin un motiv, bine argumentat, în susţinerea solicitării menţionate anterior:
1. Pentru că pe timpul mandatului său salariile militarilor activi au fost reduse cu 25%, Oprea cu partidul său contribuind DECISIV la adoptarea măsurii;
2. Pentru că a permis desfiinţarea Legii salarizării cadrelor militare aducând astfel grave prejudicii Statutului Cadrelor Militare. Legea a fost adoptată tot cu sprijinul DECISIV al formaţiunii sale politice;
3. Pentru că a permis desfiinţarea pensiilor militare printr-o lege adoptată, din nou, cu susţinerea DECISIVĂ realizată de formaţiunea sa politică;
4. Pentru că a PROMIS că pensiile militare sub 3000 de lei nu vor scădea prin recalculare, modificându-şi ulterior declaraţia cu următoarea: “pensiile militare ale pensionarilor cu stagiu complet nu vor sădea”;
5. Pentru că a promis că MApN este în măsură să asigure recalcularea pensiilor tuturor celor 82.000 de pensionari până la 1 ianuarie 2011, reuşindu-se recalcularea doar a aproximativ 22.000 de pensii.
6. Pentru că prin emiterea Ordinului M101/2010 a contribuit decisiv la umilirea tuturor pensionarilor militari pe care i-a târât la centrele militare şi i-a obligat să-şi ceară singuri adeverinţe doveditoare ale veniturilor obţinute în întreaga activitate şi să-şi ceară singuri recalcularea pensiilor, deşi, fireşte, aceştia nu doreau acest lucru;
7. Pentru că, deşi a alocat resurse umane (peste 5000 de persoane trebuind să nu-şi mai îndeplinească sarcinile de servici curente şi să participe la procesul de întocmire a adeverinţelor de venit) şi materiale uriaşe pentru întocmirea adeverinţelor de venit, necesare procesului de recalculare a pensiilor militare, acestea s-au obţinut târziu, au date incorecte şi sunt incomplete;
8. Pentru că în timpul mandatului său bugetul apărării este cel mai mic din ultimii 20 de ani;
9. Pentru că în 2010 au murit cei mai mulţi militari în timpul procesului de instruire, parte a evenimentelor fiind datorată subfinanţării sistemului;
10. Pentru că pe timpul mandatului său au murit cei mai mulţi militari în teatrele de operaţii, cea mai mare parte datorită lipsei dotării cu mijloace blindate adecvate, procesul de dotare cu transportoare Piranha sau MRAP întârziind în mod nejustificat;
11. Pentru că pe timpul mandatului său nu s-a găsit o soluţie viabilă de dotare a aviaţiei militare cu un avion multirol, lucru care va face ca România să nu-şi mai poată asigura, pentru pima oară în istorie, securiatea spaţiului aerian din 2013;
12. Pentru că a refuzat sistematic să participe la reuniunile internaţionale specifice UE şi NATO delegându-şi competenţele secretarilor de stat;
13. Pentru că a refuzat să primească în audienţă, conform regulamentelor şi legilor, persoanele înscrise în audienţă la ministrul apărării, transferând acestă obligaţie de servici unui secretar de stat;
14. Pentru că a transformat publicaţiile MApN, print şi online, în publicaţii care să-i elogieze activitatea, creându-se un adevărat cult al personalităţii promovat cu precădere de site-ul oficial al MApN;
15. Pentru că a avansat – discreţionar – în grad, membri ai partidului ce-l conduce, fără a avea justificare în folosirea rezervei Armatei la război, în afară de interesele politice;
16. Pentru că a transferat către administraţiile locale un număr mare de terenuri ale Armatei fără a obţine nimic concret în schimb, doar promisiuni de construire a unor locuinţe ANL, care nu sunt numai pentru militari;
17. Pentru că în vizitele efectuate în teritoriu la structurile Armatei şi-a promovat interesele de partid;
18. Pentru că a indus în eroare în repetate rânduri preşedintele şi primul ministru asupra procesului de recalculare a pensiilor militare, instituţia sa nefiind în măsură să recalculeze pensiilor conform angajamentelor asumate;
19. Pentru că în timpul mandatului său imaginea Armatei a suferit o deteriorare iremediabilă cel mai grav lucru fiind scăderea suportului popular.
În câteva cuvinte mandatul actualului ministru poate fi caracterizat prin: distrugerea statutului cadrelor militare, subfinanţarea sistemului, lipsa înzestrării, număr mare de militari ucisi în teatrele de operaţii şi morţi în timpul instruirii, cultul personalităţii, lipsă de implicare în reprezentarea internaţională a Armatei, umilirea pensionarilor militari – cea mai mare parte în rezerva Armatei.
Raul Dancuta
InfoMondo Militar
13 ianuarie 2011
CE A SPUS BASESCU PRINTRE CARUCIOARE
Cu alte cuvinte:
Modificarea recalcularii pensiilor militare va continua:
-recalcularea se va face conform regulei, venituri reale, nu conform exceptiei -pe baza salariului mediu pe economie.
-recalcularea si modificarea se vor face din oficiu , fara sa-i mai oblige pe militari sa umble pe la CMZ-uri si, apoi, sa scrie cerere de recalculare catre Casele de Pensii. Institutiile militare trebuie sa gaseaca in arhivele lor, financiare sau cadristice, veniturile militarilor.
-sanctiunea cu aplicarea salariului mediu, asa cum prevedea HG 735, a fost lasata de Instantele de contencios administrativ fara prezumtia de legalitate si in curand va fi si anulata de ICCJ.
-sa vedem daca le vine mintea la cap ca sa aplice in intregime art. 180 din Legea 19/2000, cu pastrarea cuantumului mai avantajos si stoparea acestuia pana cand e depasit de cresterea valorii punctului de pensie. Ar evita o sumedenie de procese.
-cei nemultumiti, nu va lasati pacaliti! Depuneti contestatiile in termen de 30 de zile.
"Purtătorul de cuvânt al instanţei supreme, magistratul Georgeta Barbălată, a explicat pentru cei care, după ce au lecturat motivarea dată publicităţii, nu au înţeles ce se întâmplă.
Mesajele pe înţelesul tuturor sunt următoarele:
1 ) Da, HG a fost suspendată până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de anulare a acestui act administrativ cu caracter normativ.
2) Da, suspendarea este valabilă pentru toţi destinatarii HG 735/2010 şi nu doar pentru părţile din dosar. Această suspendare a intervenit de la lege, din 23 noiembrie 2010, când Curtea de Apel Cluj a dispus anularea unor articole din HG735/2010. Pentru că aşa prevede art. 15 alineatul 4 din Legea contenciosului administrativ. Cu alte cuvinte, la momentul în care instanţa supremă a fost investită să judece recursul Guvernului împotriva sentinţei de suspendare date de Curtea de Apel Cluj, la 28 septembrie 2010 HG era deja suspendată de drept. Instanţa supremă n-a făcut decât să constate acest lucru. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că atunci cand s-a pronţat anularea de la Cluj, a intervenit prelungirea suspendării până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de anulare. În momentul de faţă instanţa supremă nu a pronunţat o hotărâre irevocabilă cu privire la anulare. Recursul e pe drum. Suspendarea ca măsură provizorie operează "ope legis” (de la lege). Recursul pe care s-a pronunţat instanţa nu mai are obiect.
3) Da, continuă recalcularea pensiilor deoarece Legea 119/2010 privind recalcularea pensiilor militarilor este încă în vigoare şi produce efecte, nefiind suspendate decât normele metodologice de aplicare a acesteia (HG 735/2010) "
Modificarea recalcularii pensiilor militare va continua:
-recalcularea se va face conform regulei, venituri reale, nu conform exceptiei -pe baza salariului mediu pe economie.
-recalcularea si modificarea se vor face din oficiu , fara sa-i mai oblige pe militari sa umble pe la CMZ-uri si, apoi, sa scrie cerere de recalculare catre Casele de Pensii. Institutiile militare trebuie sa gaseaca in arhivele lor, financiare sau cadristice, veniturile militarilor.
-sanctiunea cu aplicarea salariului mediu, asa cum prevedea HG 735, a fost lasata de Instantele de contencios administrativ fara prezumtia de legalitate si in curand va fi si anulata de ICCJ.
-sa vedem daca le vine mintea la cap ca sa aplice in intregime art. 180 din Legea 19/2000, cu pastrarea cuantumului mai avantajos si stoparea acestuia pana cand e depasit de cresterea valorii punctului de pensie. Ar evita o sumedenie de procese.
-cei nemultumiti, nu va lasati pacaliti! Depuneti contestatiile in termen de 30 de zile.
"Purtătorul de cuvânt al instanţei supreme, magistratul Georgeta Barbălată, a explicat pentru cei care, după ce au lecturat motivarea dată publicităţii, nu au înţeles ce se întâmplă.
Mesajele pe înţelesul tuturor sunt următoarele:
1 ) Da, HG a fost suspendată până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de anulare a acestui act administrativ cu caracter normativ.
2) Da, suspendarea este valabilă pentru toţi destinatarii HG 735/2010 şi nu doar pentru părţile din dosar. Această suspendare a intervenit de la lege, din 23 noiembrie 2010, când Curtea de Apel Cluj a dispus anularea unor articole din HG735/2010. Pentru că aşa prevede art. 15 alineatul 4 din Legea contenciosului administrativ. Cu alte cuvinte, la momentul în care instanţa supremă a fost investită să judece recursul Guvernului împotriva sentinţei de suspendare date de Curtea de Apel Cluj, la 28 septembrie 2010 HG era deja suspendată de drept. Instanţa supremă n-a făcut decât să constate acest lucru. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că atunci cand s-a pronţat anularea de la Cluj, a intervenit prelungirea suspendării până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de anulare. În momentul de faţă instanţa supremă nu a pronunţat o hotărâre irevocabilă cu privire la anulare. Recursul e pe drum. Suspendarea ca măsură provizorie operează "ope legis” (de la lege). Recursul pe care s-a pronunţat instanţa nu mai are obiect.
3) Da, continuă recalcularea pensiilor deoarece Legea 119/2010 privind recalcularea pensiilor militarilor este încă în vigoare şi produce efecte, nefiind suspendate decât normele metodologice de aplicare a acesteia (HG 735/2010) "
sâmbătă, 22 ianuarie 2011
Programul marsului de la Bucuresti
Va prezentam programul marsului de la Bucuresti:
Locul de adunare: Piata Revolutiei
Orele de adunare ale participantilor: 10.00-11.00
Mars pe traseul:
Calea Victoriei-
Bd. Natiunile Unite-
Bd. Libertatii-
Calea 13 Septembrie-
Sos. Panduri-
Str. Dr. Reiner-
Platoul Universitatii Nationale de Aparare
-10.00 prezentarea oamenilor de ordine
-10.00- 11.30 Constituirea dispozitivului de deplasare
-11.30 inceperea deplasarii
-11.30 – 14.30 deplasarea
-14.30 – 15.00 predarea notificarii la Presedintie
-15.00 Incheierea activitatii
Locul de adunare: Piata Revolutiei
Orele de adunare ale participantilor: 10.00-11.00
Mars pe traseul:
Calea Victoriei-
Bd. Natiunile Unite-
Bd. Libertatii-
Calea 13 Septembrie-
Sos. Panduri-
Str. Dr. Reiner-
Platoul Universitatii Nationale de Aparare
-10.00 prezentarea oamenilor de ordine
-10.00- 11.30 Constituirea dispozitivului de deplasare
-11.30 inceperea deplasarii
-11.30 – 14.30 deplasarea
-14.30 – 15.00 predarea notificarii la Presedintie
-15.00 Incheierea activitatii
ICCJ suspenda irevocabil recalcularea pensiilor militare
ICCJ suspenda irevocabil recalcularea pensiilor militare
21 Ianuarie 2011 Ioana Vlad
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins, in data de 7 ianuarie 2011, recursul formulat de Guvern si de Ministerul Administratiei si Internelor privind o decizie a Curtii de Apel Cluj prin care s-a decis suspendarea executarii HG nr. 735/2010 privind recalcularea pensiilor militare de stat, ale politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor. Decizia ICCJ este irevocabila.
Curtea de Apel Cluj a dispus, prin sentinta 338 din 28 septembrie 2010, suspendarea executarii Hotararea nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 527, din 28 iulie 2010.
Guvernul Romaniei a formulat intampinare in cauza, solicitand respingerea cererii de suspendare a actului administrativ, iar MAI a formulat cererea de interventie in interesul Executivului, motivandu-si interesul prin faptul ca a fost initiator unilateral al HG nr. 735/2010.
Astfel, in data de 7 ianuarie 2011, prin decizia 38, ICCJ “respinge recursurile declarate de Guvernul Romaniei si Ministerul Administratiei si iNternelor impotriva sentintei civile nr. 338 din 28 septembrie 2010 a Curtii de Apel Cluj – Sectia Comerciala, de Contencios Administrativ si Fiscal, ca nefondate.
Admite cererile de interventie in interesul intimatilor-reclamanti formulate de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate si de Asociatia Nationala a Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere “Alexandru Ioan Cuza” – Filiala Sector 5 Bucuresti”.
Ministerul Apararii Nationale (MApN) a recalculat, pana in data de 18 ianuarie 2011, pensiile a peste 25.700 de militari pe baza adeverintelor de venit, fara a publica numele persoanelor care beneficiaza de aceste drepturi.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, au fost deja puse in plata pensiile militare de stat, pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, aflate in plata la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor, recalcularea acestora desfasurandu-se intre 28 iulie si 28 decembrie 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, ale Hotararii Guvernului nr. 735/2010, precum si ale Instructiunilor ministrului administratiei si internelor nr. 191/2010.
21 Ianuarie 2011 Ioana Vlad
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins, in data de 7 ianuarie 2011, recursul formulat de Guvern si de Ministerul Administratiei si Internelor privind o decizie a Curtii de Apel Cluj prin care s-a decis suspendarea executarii HG nr. 735/2010 privind recalcularea pensiilor militare de stat, ale politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor. Decizia ICCJ este irevocabila.
Curtea de Apel Cluj a dispus, prin sentinta 338 din 28 septembrie 2010, suspendarea executarii Hotararea nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 527, din 28 iulie 2010.
Guvernul Romaniei a formulat intampinare in cauza, solicitand respingerea cererii de suspendare a actului administrativ, iar MAI a formulat cererea de interventie in interesul Executivului, motivandu-si interesul prin faptul ca a fost initiator unilateral al HG nr. 735/2010.
Astfel, in data de 7 ianuarie 2011, prin decizia 38, ICCJ “respinge recursurile declarate de Guvernul Romaniei si Ministerul Administratiei si iNternelor impotriva sentintei civile nr. 338 din 28 septembrie 2010 a Curtii de Apel Cluj – Sectia Comerciala, de Contencios Administrativ si Fiscal, ca nefondate.
Admite cererile de interventie in interesul intimatilor-reclamanti formulate de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate si de Asociatia Nationala a Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere “Alexandru Ioan Cuza” – Filiala Sector 5 Bucuresti”.
Ministerul Apararii Nationale (MApN) a recalculat, pana in data de 18 ianuarie 2011, pensiile a peste 25.700 de militari pe baza adeverintelor de venit, fara a publica numele persoanelor care beneficiaza de aceste drepturi.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, au fost deja puse in plata pensiile militare de stat, pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, aflate in plata la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor, recalcularea acestora desfasurandu-se intre 28 iulie si 28 decembrie 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, ale Hotararii Guvernului nr. 735/2010, precum si ale Instructiunilor ministrului administratiei si internelor nr. 191/2010.
vineri, 21 ianuarie 2011
Aspecte legale si demersuri juridice- pensii militare
Despre pensiile militare: aspecte legale si demersuri juridice
Pentru că am observat cum îşi dau cu părerea pe la televizor nişte pedelişti care au primit de la partid 3 fraze despre pensiile militare pe care să le turuie cât e e ziua de lungă, vreau să vă prezint un punctaj ceva mai tehnic, dar care vine să lămurească deplin, cu textul în faţă, batjocura pe care o patronează Boc, Igaş şi Oprea. E drept că sunt multe chestiuni de natură juridică, dar prea m-am săturat de toţi portocaliii care bat câmpii în studiourile tv fără să ştie măcar numărul Hotărârii de Guvern care se referă la pensiile în cauză.
Principiile enunţate mai jos le-am discutat şi cu cei aproape 300 de pensionari din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională cu care m-am întâlnit luni şi marţi şi cu care am discutat asupra paşilor de urmat în această chestiune. Prin urmare:
a).Cadrul legal;
- LEGEA nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
- HOTĂRÂREA nr. 735 din 21 iulie 2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
- INSTRUCŢIUNI nr. 191 din 25 august 2010 de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
b). Aspecte legale;
Prin sentinta nr. 338/2010, Curtea de Apel Cluj a dispus, in temeiul dispozitiilor art. 14 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, suspendarea executarii HG nr. 735/2010. Suspendarea s-a dispus până la pronunţarea hotărârii de fond.
Hotararea instantei de fond a fost confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin respingerea recursului formulat de Guvernul Romaniei.
Foarte important!!! Totodata, in cadrul dosarului nr. 1510/33/2010, Curtea de Apel Cluj a dispus si anularea dispoziţiilor articolului 2 alin. 2, 3, 4, 6, 7, articolului 6 alin. 1, 2, 4 şi articolul 10 alin. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 735/2010, respectiv tocmai articolele care obligau pensionarii sa-si ceara singuri recalcularea si cele care ii sanctionau cu micsorarea pensiei daca nu depun cererea de recalculare precum si articolele care prevedeau posibilitatea ca, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual sa se utilizeze salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Interpretarea pe care ne-o oferă domnul Boc şi camarila şi anume că hotărârea Curţii de Apel nu produce efecte decât pentru părţile litigante nu are temei legal. HG nr. 735/2010 este un act administrativ cu caracter normativ, in privinta caruia devin incidente dispozitiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, dispozitii care stabilesc ca hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii, motiv pentru care se dispune si publicarea obligatorie a acestor hotarari in Monitorul Oficial al României, Partea I.
b1) Din punctul de vedere al aspectelor de nelegalitate care vizeaza HG nr. 735/2010, ar fi de mentionat ca hotararea in discutie fost adoptată în baza art. 3 al. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Conform art. 4 al. 3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ar fi trebuit ca actul elaborat de Guvern să fie emis în limitele și potrivit normelor care îl ordonă.
Cu toate că Legea nr. 119/2010 nu implică pensionarii în niciun fel în procesul de recalculare a pensiilor, prin încălcarea normelor de tehnică legislativă, Guvernul a inclus în H.G. nr.735/2010, prin exces de putere, mai multe dispoziții care adaugă la lege. Prin aceste dispoziții asa-zisii beneficiari ai normelor legale sunt obligați să procure documente doveditoare privind veniturile realizate de-a lungul întregii cariere și apoi, pe baza acestor documente, să solicite recalcularea (în fapt, diminuarea) pensiilor, sub sancțiunea recalculării acestora pe baza salariului mediu brut pe economie.
Pe lângă faptul că instituirea acestei obligații este nelegală, ea este in plus inutilă din punct de vedere al operativității procesului de recalculare, întrucât organele însărcinate cu centralizarea datelor din statele de plată pot trimite aceste date direct la structurile de pensii. Din moment ce organele statului au hotărât diminuarea unui drept, tot ele trebuie să-și asume întreaga răspundere pentru operativitatea și corectitudinea activităților necesare punerii în aplicare a acestei măsuri.
Mai mult, raportarea la salariul mediu brut pe economie pentru acele perioade pentru care nu se pot dovedi veniturile realizate lunar este de principiu netemeinică. Aceasta deoarece un salariat din economie muncește 8 ore pe zi, 5 zile (înainte de 1989-6 zile) pe săptămână, are libertate de deplasare fără a cere consimțământul șefului (angajatorului), în timp ce militarul este la datorie 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână și are o multitudine de restricții și îngrădiri ale drepturilor și libertăților. Prin urmare, impunerea acestei reguli și pentru pensionarii militari ar însemna stabilirea unei ”egalități” injuste, netemeinice și lipsite de orice suport moral.
b2) Totodata, recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Iar aberaţiile debitate de portocalii cum că drepturile pensionarilor vor fi acordate retroactiv sunt incredibile. Oamenii nu se îmbracă retroactiv, nu mănâncă retroactiv şi nu-i iartă nimeni de plata dobânzilor la credite bancare contractate numai pentru că Guvernul nu-şi face treaba.
Nu in ultimul rand, mentionam ca diminuarea pensiei, fara ca persoana afectata de aceasta masura sa primeasca comunicarea deciziei de recalculare, reprezinta nu numai o incalcare flagranta a drepturilor pensionarilor, dar si o modalitate injositoare, dispretuitoare, de punere in aplicare a unor masuri deopotriva nelegale si lipsite de moralitate.
In acest fel, pensionarul este pus in situatia de a nu cunoaste temeiurile legale pentru care i-a fost diminuat venitul din pensie si pe cale de consecinta de a a solicita organelor competente o analiza a legalitatii masurii de recalculare.
c). Demersuri juridice – paşii de urmat:
- realizarea procedurii prealabile prin contestarea deciziei de recalculare a pensiilor în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
- in situatia in care nu s-a primit comunicarea deciziei, se poate formula de asemenea plangere prealabila in vederea sesizarii aspectului legat de absenta unui act formal de recalculare a pensiei, astfel incat sa fie deschis, inclusiv in aceasta modalitate, accesul la instanta de judecata;
- la acest moment, se poate solicita Guvernului Romaniei, in temeiul art. 7 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si revocarea HG nr. 735/2010, concomitent cu formularea unei cereri in adresate instantei de contencios administrativ de suspendare a executarii acestui act administrativ;
- formularea si înregistrarea la instanta de judecata competenta a unei actiuni in anularea deciziilor comisiilor de contestaţii iar, pe cale de consecinta, anularea deciziilor de recalculare , in termen de 30 de zile de la momentul primirii raspunsului; in cadrul acestei actiuni se poate solicita inclusiv obligarea paratului la restituirea sumelor de bani neacordate ca urmare a deciziei de recalculare;
- dupa momentul primirii răspunsului la cererea de revocare a HG nr. 735/2010, sau daca nu se primește un răspuns in termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii de revocare, formularea unei cereri de anulare a HG nr. 735/2010.
Am convenit cu militarii cu care m-am întâlnit că vom parcurge toate căile prevăzute de legislaţia internă şi, în măsura în care nu vom avea satisfacţie la instanţele naţionale, ne vom adresa CEDO, practica acesteia fiind constantă în a stabili că pensia este un drept de proprietate şi prin acte normative nu se poate retroactiva în sensul recalculării unor drepturi legal dobândite.
ADRIAN TUTUIANU
Pentru că am observat cum îşi dau cu părerea pe la televizor nişte pedelişti care au primit de la partid 3 fraze despre pensiile militare pe care să le turuie cât e e ziua de lungă, vreau să vă prezint un punctaj ceva mai tehnic, dar care vine să lămurească deplin, cu textul în faţă, batjocura pe care o patronează Boc, Igaş şi Oprea. E drept că sunt multe chestiuni de natură juridică, dar prea m-am săturat de toţi portocaliii care bat câmpii în studiourile tv fără să ştie măcar numărul Hotărârii de Guvern care se referă la pensiile în cauză.
Principiile enunţate mai jos le-am discutat şi cu cei aproape 300 de pensionari din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională cu care m-am întâlnit luni şi marţi şi cu care am discutat asupra paşilor de urmat în această chestiune. Prin urmare:
a).Cadrul legal;
- LEGEA nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
- HOTĂRÂREA nr. 735 din 21 iulie 2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
- INSTRUCŢIUNI nr. 191 din 25 august 2010 de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
b). Aspecte legale;
Prin sentinta nr. 338/2010, Curtea de Apel Cluj a dispus, in temeiul dispozitiilor art. 14 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, suspendarea executarii HG nr. 735/2010. Suspendarea s-a dispus până la pronunţarea hotărârii de fond.
Hotararea instantei de fond a fost confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin respingerea recursului formulat de Guvernul Romaniei.
Foarte important!!! Totodata, in cadrul dosarului nr. 1510/33/2010, Curtea de Apel Cluj a dispus si anularea dispoziţiilor articolului 2 alin. 2, 3, 4, 6, 7, articolului 6 alin. 1, 2, 4 şi articolul 10 alin. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 735/2010, respectiv tocmai articolele care obligau pensionarii sa-si ceara singuri recalcularea si cele care ii sanctionau cu micsorarea pensiei daca nu depun cererea de recalculare precum si articolele care prevedeau posibilitatea ca, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual sa se utilizeze salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Interpretarea pe care ne-o oferă domnul Boc şi camarila şi anume că hotărârea Curţii de Apel nu produce efecte decât pentru părţile litigante nu are temei legal. HG nr. 735/2010 este un act administrativ cu caracter normativ, in privinta caruia devin incidente dispozitiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, dispozitii care stabilesc ca hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii, motiv pentru care se dispune si publicarea obligatorie a acestor hotarari in Monitorul Oficial al României, Partea I.
b1) Din punctul de vedere al aspectelor de nelegalitate care vizeaza HG nr. 735/2010, ar fi de mentionat ca hotararea in discutie fost adoptată în baza art. 3 al. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Conform art. 4 al. 3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ar fi trebuit ca actul elaborat de Guvern să fie emis în limitele și potrivit normelor care îl ordonă.
Cu toate că Legea nr. 119/2010 nu implică pensionarii în niciun fel în procesul de recalculare a pensiilor, prin încălcarea normelor de tehnică legislativă, Guvernul a inclus în H.G. nr.735/2010, prin exces de putere, mai multe dispoziții care adaugă la lege. Prin aceste dispoziții asa-zisii beneficiari ai normelor legale sunt obligați să procure documente doveditoare privind veniturile realizate de-a lungul întregii cariere și apoi, pe baza acestor documente, să solicite recalcularea (în fapt, diminuarea) pensiilor, sub sancțiunea recalculării acestora pe baza salariului mediu brut pe economie.
Pe lângă faptul că instituirea acestei obligații este nelegală, ea este in plus inutilă din punct de vedere al operativității procesului de recalculare, întrucât organele însărcinate cu centralizarea datelor din statele de plată pot trimite aceste date direct la structurile de pensii. Din moment ce organele statului au hotărât diminuarea unui drept, tot ele trebuie să-și asume întreaga răspundere pentru operativitatea și corectitudinea activităților necesare punerii în aplicare a acestei măsuri.
Mai mult, raportarea la salariul mediu brut pe economie pentru acele perioade pentru care nu se pot dovedi veniturile realizate lunar este de principiu netemeinică. Aceasta deoarece un salariat din economie muncește 8 ore pe zi, 5 zile (înainte de 1989-6 zile) pe săptămână, are libertate de deplasare fără a cere consimțământul șefului (angajatorului), în timp ce militarul este la datorie 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână și are o multitudine de restricții și îngrădiri ale drepturilor și libertăților. Prin urmare, impunerea acestei reguli și pentru pensionarii militari ar însemna stabilirea unei ”egalități” injuste, netemeinice și lipsite de orice suport moral.
b2) Totodata, recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Iar aberaţiile debitate de portocalii cum că drepturile pensionarilor vor fi acordate retroactiv sunt incredibile. Oamenii nu se îmbracă retroactiv, nu mănâncă retroactiv şi nu-i iartă nimeni de plata dobânzilor la credite bancare contractate numai pentru că Guvernul nu-şi face treaba.
Nu in ultimul rand, mentionam ca diminuarea pensiei, fara ca persoana afectata de aceasta masura sa primeasca comunicarea deciziei de recalculare, reprezinta nu numai o incalcare flagranta a drepturilor pensionarilor, dar si o modalitate injositoare, dispretuitoare, de punere in aplicare a unor masuri deopotriva nelegale si lipsite de moralitate.
In acest fel, pensionarul este pus in situatia de a nu cunoaste temeiurile legale pentru care i-a fost diminuat venitul din pensie si pe cale de consecinta de a a solicita organelor competente o analiza a legalitatii masurii de recalculare.
c). Demersuri juridice – paşii de urmat:
- realizarea procedurii prealabile prin contestarea deciziei de recalculare a pensiilor în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
- in situatia in care nu s-a primit comunicarea deciziei, se poate formula de asemenea plangere prealabila in vederea sesizarii aspectului legat de absenta unui act formal de recalculare a pensiei, astfel incat sa fie deschis, inclusiv in aceasta modalitate, accesul la instanta de judecata;
- la acest moment, se poate solicita Guvernului Romaniei, in temeiul art. 7 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si revocarea HG nr. 735/2010, concomitent cu formularea unei cereri in adresate instantei de contencios administrativ de suspendare a executarii acestui act administrativ;
- formularea si înregistrarea la instanta de judecata competenta a unei actiuni in anularea deciziilor comisiilor de contestaţii iar, pe cale de consecinta, anularea deciziilor de recalculare , in termen de 30 de zile de la momentul primirii raspunsului; in cadrul acestei actiuni se poate solicita inclusiv obligarea paratului la restituirea sumelor de bani neacordate ca urmare a deciziei de recalculare;
- dupa momentul primirii răspunsului la cererea de revocare a HG nr. 735/2010, sau daca nu se primește un răspuns in termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii de revocare, formularea unei cereri de anulare a HG nr. 735/2010.
Am convenit cu militarii cu care m-am întâlnit că vom parcurge toate căile prevăzute de legislaţia internă şi, în măsura în care nu vom avea satisfacţie la instanţele naţionale, ne vom adresa CEDO, practica acesteia fiind constantă în a stabili că pensia este un drept de proprietate şi prin acte normative nu se poate retroactiva în sensul recalculării unor drepturi legal dobândite.
ADRIAN TUTUIANU
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
