ALEXANDRIA - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, IN REZERVA SI IN RETRAGERE: CONSIDERAŢII ASUPRA CONDIŢIEI PENSIONARILOR MILITARI - CONSECINŢĂ A APLICĂRII PREVEDRILOR LEGII 119/2010

"Porumbul nu se poate astepta la dreptate cand judecatorii sunt gaini".

CONSIDERAŢII ASUPRA CONDIŢIEI PENSIONARILOR MILITARI - CONSECINŢĂ A APLICĂRII PREVEDRILOR LEGII 119/2010

Legea 119/2010 incalca flagrant Constitutia, intreaga legislatie si recomandarile europene, tratatele de aderare la NATO si UE, Carta drepturilor fundamentale a UE, desfiintandu-ne statutul de militar, lichidandu-ne ca structura socio-profesionala, desfiintand toate drepturile legal obtinute si consfintite prin legi organice din 1829 si pana in prezent:

1. Principiile de drept international ale neretroactivitatii legii si sperantei legitime.

2. Pensia nu este un venit ci o creanta asupra statului, conform solutiilor date de CEDO.

3. Pensia este un drept castigat, conform Conventiei pentru drepturile omului, Protocolul 1, Art. 6;

4. Pensia constituie un drept patrimonial, conform Conventiei pentru drepturile omului, Protocolul1, Art. 1.

5. Asimilata dreptului de proprietate, pensia nu poate fi diminuata (prin “”recalculare””, spre exemplu) nici confiscata, conform Tratatului de la Lisabona, Art.45, Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 17, Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 17, pentru ca nu se poate aduce atingere dreptului de proprietate.

6. Diminuarea pensiei prin legi anticonstitutionale si antieuropene constituie un caz de DISCRIMINARE, conform Conventiei pentru drepturile omului, protocolul1, Art. 6.

7. Persoanele in varsta au asigurat dreptul la securitate si asistenta sociala, la o viata demna si independenta – vezi Carta Drepturilor Fundamentale a UE, Art 25 si Art. 34 si Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Art. 25.

8. Orice cetatean are dreptul la o buna administrare, conform Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 41.

9. Drepturile si libertatile castigate nu pot fi desfiintate, conform Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 30.

Toate prevederile de mai sus exista si in Constitutia Romaniei, Menţionez că fiind membri ai UE, legislatia europeana prevaleaza naţionale care încalcă prevederile comunitare.

CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI, IN DECIZIA 872/2010 a fortat demonstratia pentru a scoate in evidentă necesitatea contributivitatii invocand-o ca si CONDITIE OBLIGATORIE pentru calcul pensiilor, atunci cand a scris in cuprinsul deciziei mentionate:

"Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poatefi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie."… şi:"Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale”!

De ce s-a fortat nota? Pentru a scoate in evidenta ideea falsa ca militarii nu au contribuit la fondul de pensii. Total eronat: pentru militari a existat un buget de pensii, chiar daca administrat de MApN, buget la care statul vărsa periodic sumele necesare, iar acest fond a fost tot timpul excedentar. Ce demonstreaza faptul ca fondul era excedentar? Suna macabru, dar asta este: militarii activi erau mai numerosi decat cei aflati la pensie, deoarece acestia din urma se cam grabeau sa viziteze vesnicele plaiuri de vanatoare, datorita conditiilor foarte bune din perioadele active, se grabeau sa se prezinte la raport la Doamne Doamne...

Pentru militari, angajatorul STAT, in serviciul căruia se aflau, a folosit banii destinati CONTRIBUTIILOR SOCIALE asa cum au vrut conducătorii politici ai momentului.

De ce este falsa teza CCR privind "cuantumul (pensiei) rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii"? Deoarece cuantumul pensiei dupa legea 19/2000 nu se stabileste functie de CUANTUMUL CONTRIBUTIILOR PLATITE, ci strict de cea a efectuării plăţilor legale corespondente condiţiei contribuabilului – vezi principiile din legea 19/2000 (art.2). NICAIERI IN LEGEA 19/2000, CU TOATE COMPLETARILE SI MODIFICARILE ULTERIOARE, CU TOATE NORMELE DE APLICARE, ETC, NU VETI GASI O CONDITIONARE A MODULUI DE CALCUL AL PENSIEI FUNCTIE DE COTELE DE CONTRIBUTII PLATITE DE ANGAJAT SI ANGAJATOR, CI VETI GASI DOAR PRECIZAREA CA DREPTUL DE PENSIE SE DESCHIDE NUMAI DACA CEL IN CAUZA FACE DOVADA CA ACESTE CONTRIBUTII (ATAT CEA INDIVIDUALA CAT SI CEA A ANGAJATORULUI) S- AU PLATIT!

De altfel la toţi militarii li s-a reţinut un procent din venitul de pe statul de plată pentru PENSIE SUPLIMENTARĂ – Dacă nu exista o contribuţie a „angajatorului STAT” de unde noţiunea de suplimentară!

Iar de faptul ca nu li se poate imputa militarilor ideea fals acreditata a NECONTRIBUTIVITATII si-au dat seama totusi si legiuitorii, chiar atat de obtuzi cum au fost ei, atunci când au prevăzut in HG735/2010 urmatoarele:

"Art. 5. - Pentru recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 se considera a fi indeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare."

Mai mult, în legea 164/2001 – neabrogată, elaborată ulterior şi în concordanţă cu legea 19/2000 – se prevedea:

Art. 1. - (2) Principiile generale prevazute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale se aplica in mod corespunzator si pensiilor militare de stat, exceptând situatiile in care prin prezenta lege se dispune altfel"

Art. 2. - Sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept;

b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

f) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;

g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.

Si, pentru ca intre cele doua sisteme de pensii, cel militar si cel civil a fost in permanenta o corespondenta deplina, legea 164/2001 prevedea:

Art. 20. - (1) Intre sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime in serviciu, respectiv stagiile de cotizare, in vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurari sociale.

DEŞI: "statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. "

Noua lege - Legea 119/2010 şi HG 735/2010 – teoretic nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor s-ar modifica pentru că este inadmisibil şi expres interzis prin Constituţie ca legea să opereze retroactiv, aşa cum se arată şi în Decizia nr. 375/2005. Mai mult, drepturile şi libertăţile câştigate nu pot fi desfiinţate, conform Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, art. 30”. TOTUŞI:

Normele de aplicare a acestei Legi incalcă totul, inclusiv prevederile legii, iar instructiunile emise de către cei doi ministri de resort si de către directorul serviciului de informatii implicat, încalcă, de asemenea, totul, inclusiv … Normele.

Pe scurt, arhivele au primit ordin sa nu mai răspundă cererilor individuale, si sa nu ne pună la dispozitie datele decât centralizat, daca vom respecta Normele si vom semna cererile tip. Conform acestora, noi suntem aceia care ne declaram de acord, prin semnătură, cu “recalcularea” pensiilor, deci implicit cu retroactivitatea legii si anularea calitatii noastre de militari (fosti activi, actualmente in rezerva sau in retragere) pentru…trecut, prezent si viitor.

Va informam ca, indiferent ce se va face de către pensionarii militari, pensiile sunt stabilite raportat la salariul mediu pe economie corespunzător perioadei de activitate acceptate. Cu alte cuvinte, vor scădea, fixându-se intre 500 si maxim 2000 lei. A da curs chemărilor la stabilirea salariilor avute conform Legii 119/2010, sau veniturilor conform Normelor de aplicare, înseamnă alergătura cu efect pentru un eventual adaos de 20-30 lei si pentru care nu merita renunţarea la calitatea de militar si la posibilitatea acţionării in justitie, care s-ar anula prin semnătură. Va informam ca termenul legal stabilit pentru înaintarea cererilor respective este de 31 decembrie, deci nu ne grabeste nimeni. Cei care vor, le pot depune si pe 30 sau 31 decembrie dimineaţa.

Prin aplicarea recalcularii pensiilor militare, cu ajutorul metodologiei aprobate, valoarea pensiei militare medii scade de la 1708 lei la 1179 lei, o diminuare cu aproape 31%.

Efectul recalcularii pensiilor militare la bugetul statului:

• economie lunara de 43.386.093 lei (10.330.022 Euro, la cursul de 4.2 lei/Euro);

• economie anuala de 520.633.122 lei (123.960.267 Euro, la cursul de 4.2 lei/Euro).

Nota: pentru urmatorii 10-15 ani, numarul de pensionari MApN se va situa constant in jurul a 80.000 persoane. Datele si informatiile utilizate pentru sinteza documentului sunt obtinute din documente, declaratii si surse oficiale, publice si difuzate in mass-media din Romania.

Nota: se observa intentia clara de uniformizare si egalizare a nivelului pensiilor militare!

Concluzii:
• toate pensiile militare scad semnificativ prin recalculare;
• pensionarii ce au pensiile actuale in intervalul 1000-3000 lei vor asigura ponderea majora a economiilor la bugetul de stat;
• toata campania dusa de guvern se bazează pe minciuna si dezinformare.

Discriminarea pensionarilor militari, deoarece numai aceştia , trebuie să semneze, împotriva voinţei lor, cereri prin care solicită , ei însuşi, să le fie înjumătăţite pensiile legal obţinute. De ce această prevedere nu este cuprinsă şi în conţinutul Normelor metodologice pentru recalcularea pensiilor celorlalte categorii de personal prevăzute în Legea 119/2010?

Dacă în H.G. nr.735/2010 la art. 2(6) se precizează că documentele doveditoare necesare recalculării pensiilor militare se depun personal de către beneficiari la structurile de pensii din M.Ap.N., M.A.I. şi S.R.I, în Ordinul comun privind recalcularea pensiilor, la art.17, se prevede că documentele doveditoare ale beneficiarilor vor fi înaintate structurilor de pensii de către centrele militare zonale sau judeţene.

Procesul recalculării pensiilor militare ar presupune o perioadă de 15 ani pentru consultarea statelor de solde aflate în diferite arhive din ţară chiar dacă a fost semnat Ordinului comun al ministerelor în cauză pentru aplicarea Legii 119/2010, care la art.4(1a) prevede că recalcularea pensiilor se va realiza intr-o perioadă de 5 luni (!) de la intrarea în vigoare a H.G.nr. 735/2010.

Ce se va întâmpla cu pensionarii militari demni care nu vor semna aceste documente aberante? Li se vor anula pensiile „nesimţite”? Nici o prevedere legală nu permite acest lucru!

Încălcarea art.31(1)şi (2) din Constituţia României privind accesul la orice informaţie de interes public şi neinformarea corectă a noastră privind recalcularea pensiilor militare. Dacă pentru categoriile de personal prevăzute în Legea 119/2010 la art.1 lit.c)-h) au fost elaborate Norme metodologice de recalculare a pensiilor, care au fost publicate pe site M.M.P.S.F. la 06.08 2010 şi supuse dezbaterii publice până la 15.08. 2010, Normele metodologice pentru categoriile de pensionari prevăzute la acelaşi articol, lit.a)-b), aprobate prin H.G. nr.735/2010, au aparut direct în Monitorul Oficial .

Mai mult, conform art.16 din H.G.735/2010, M.Ap.N,, M.A.I.şi S.R.I. erau obligate să emită instrucţiuni de aplicare a acestei hotărârii , care trebuiau aduse la cunoştinţa celor asupra cărora vor avea efecte dramatice. Acest lucru nu s-a întâmplat, pensionarii militari aflând de pe diferite site-uri sau bloguri, măsurile pe care guvernul pe care îl conduceţi le stabilise.

Legea civila 19/2000 a recunoscut conditiile diferite de munca ale angajatilor, luand in calculul pensiilor ponderi diferite pentru conditii deosebite sau speciale de munca, pentru ORE DE NOAPTE si luand in consideratie toate veniturile realizate de angajati in schimbul muncii prestate, atat cele banesti cat si cele in natura ordinul 340/2001 prevedea:

19. Prin sintagma salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca se intelege:

a) salariile de baza brute corespunzatoare timpului efectiv lucrat in program normal si suplimentar (inclusiv indexari, compensatii - numai cele incluse in salariul de baza conform legii -, indemnizatii de conducere, salarii de merit si alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de baza);

b) sporurile, indemnizatiile si sumele acordate sub forma de procent din salariul de baza brut sau sume fixe, indiferent daca au caracter permanent sau nu;

c) sumele platite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat (concedii de odihna, indiferent de perioada efectuarii, concedii de studii, zile de sarbatori, evenimente familiale deosebite, intreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariatilor);

d) sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie, platite din fondul de salarii;

e) premiile anuale si cele din cursul anului sub diferite forme, altele decat cele reprezentand participarea salariatilor la profit;

f) drepturile in natura acordate salariatilor sub forma de remuneratie;

g) sumele platite din fondul de salarii conform legii sau contractelor colective de munca (al 13-lea salariu, prime de vacanta, aprovizionare de iarna, prime acordate cu ocazia sarbatorilor nationale sau religioase etc.);

h) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de munca, platite din fondul de salarii

Deci, PRINCIPAL, se recunosc la calculul pensiilor "drepturile in natura acordate salariatilor sub forma de remuneratie"; MILITARILOR NU LI SE RECUNOSC DREPTURILE DE ECHIPAMENT ŞI DE HRANĂ – ordinul 50! Doar acestea erau prevazute prin legea 80/1995 privind Statutul Cadrelor Militare, ca si drepturi de care militarul beneficia IN SCHIMBUL MUNCII SALE IN MEDIUL MILITAR!!!! (Sub nici o forma nu trebuie sa se confunde echipamentul nostru de oras sau de ceremonie cu echipamentul de protectie obligatoriu ce se acorda si se poarta la locul de muncă).

DREPTURILE DE ECHIPAMENT ERAU DREPTURI IN NATURA CE NI SE ACORDAU CA O FORMA DE RETRIBUIRE A MUNCII DEPUSE SI DE COMPENSARE A RISCURILOR SI PRIVATIUNILOR LA CARE ERAM CONSTRANSI PRIN LEGE!

OARE CARE A FOST RATIUNEA, MOTIVATIA EMITERII DE CATRE BODNARAS A ORDINULUI 50? NU CUMVA EL SE ACORDA INITIAL IN NATURA, CA O FORMA DE COMPENSARE A PRIVATIUNILOR MILITARILOR DISLOCATI IN MEGALOPOLISURILE BARAGANULUI SAU PE CRESTELE MUNTILOR? SI, MULT MAI TARZIU, ACESTA A FOST TRANSFORMAT IN ECHIVALENT BANESC?

Neclarităţi ce generează confuzii în aplicare, de exemplu:

Care dispozitii se aplica din legea 19/2000?

-cele referitoare la pensia pentru limita de varsta?

-sau cele referitoare la pensiile anticipate si anticipate partiale?... pentru că, potrivit prevederilor legii.119/2010 :

Art. 7(2) Pensiilor prevazute la art. 2 li se aplica in mod corespunzator dispozitiile din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza aceste categorii de pensii.

Art. 2(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c) si f) devin pensii pentru Limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decat cele mentionate la alin. (1)—(3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

# Iar legea 19/2000 prevede prin“Art. 40. - În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parţială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.”

Deci, daca “Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale” devin pensii pentru limita de varsta, atunci se incadreaza in prevederile art.40 lit.a), ceea ce inseamna ca trebuie sa le fie aplicabile prevederile din legea 19/2000 specifice pensiilor pentru limita de varsta, nicidecum celor anticipate.

Ori, in acest caz, ce sens mai are alin.(2) al art.7 : “(2) Pensiilor prevazute la art. 2 li se aplica in mod corespunzator dispozitiile din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza aceste categorii de pensii.”?

Va mai informam ca acest termen, ca de fapt si Legea 119/2010, nu mai au nici un fel de importanţa o dată cu confirmarea perspectivei iminente de promulgare a Legii Sistemului Unitar de Pensii (aflata in stand by la Camera Deputatilor), respectiv pană la 15 sept. a.c. Conform acestei Legi se abroga toate legile, ordonantele si reglementările, hotărârile de guvern care ne privesc, ne sunt retrase Meritul Militar, grupele de munca, etc, deci situatia pensiilor noastre va fi de-a dreptul dramatica in comparatie cu prevederile Legii 119/2010.

Va rugam sa va puneti singuri întrebarea: cât vor mai valora in octombrie sau noiembrie Normele Legii 119/2010 si cererile de recalculare pe care unii le vor semna din prostie si graba? Vor avea doar valoarea consimtamantului dat prin semnatura la tot ceea ce ni se intampla. Pentru ca in vigoare vor fi noile norme ale Legii sistemului unitar de pensii, care vor anula inclusiv Legea 119 pentru militari.

Iata misterul amânării recalculării pensiilor noastre pana la sfârşitul anului si “executării” noastre începând cu ianuarie 2011: ceilalti “nesimtiti” isi vor pierde definitiv drepturile castigate, in luna august 2010, pe Legea 119, iar noi, militarii, definitiv, in decembrie 2010, pe Legea sistemului unitar de pensii.

1. Dispoziţiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care prevăd recalcularea pensiilor de serviciu contravin şi prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora “legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.În acest sens, prin Decizia nr. 375/2005 referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii prvind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Curtea Constituţională a stabilit că noile reglementări – privind criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei – “nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare”. Referitor la aplicarea noilor reglementări asupra raporturilor juridice născute anterior, instanţa de contencios constituţional a reţinut că “legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este normă de nivel constituţional, prevăzută în art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală”.
2. Autorul sesizării de neconstituţionalitate mai susţine că legea criticată impune o pierdere ireversibilă a pensiei de serviciu, aceasta echivalând cu o veritabilă expropriere, aducând atingere art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Totodată, consideră că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Astfel, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea Constituţională, în considerentele Deciziei nr. 1.414/2009, considerente general obligatorii, a stabilit că de esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este caracterul excepţional şi temporar al acesteia şi că este sarcina statului să găsească soluţii pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politică economică şi socială adecvată. Diminuarea veniturilor personalului din autorităţile şi instituţiile publice nu poate constitui, pe termen lung, o măsură proporţională cu situaţia invocată de iniţiatorul proiectului de lege, iar eventuala intervenţie legislativă în sensul prelungirii acestei măsuri poate determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării bunei funcţionări a instituţiilor şi autorităţilor publice.
Având în vedere aceste considerente, autorul sesizării susţine că, în primul rând, legea criticată impune o restrângere cu caracter permanent a exerciţiului dreptului la pensie, recalcularea pensiilor de serviciu operând fără vreo limitare temporară, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 3 şi 12, fiind reglementată sub condiţie suspensivă. Aşadar, legea criticată nu numai că nu consfinţeşte caracterul temporar al restrângerii exerciţiului dreptului la pensie, ci stabileşte explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de serviciu şi, prin urmare, nu are legitimitate constituţională, în sensul considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.414/2009.
În al doilea rând, caracterul excepţional al restrângerii exerciţiului dreptului la pensie nu poate fi susţinut, în condiţiile în care legea criticată constituie o a doua măsură de restrângere a exerciţiului unor drepturi adoptată într-un interval de aproximativ 6 luni. Astfel, prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, invocându-se aceeaşi situaţie de criză economică, exerciţiul unor drepturi a fost restrâns cu caracter temporar.
Or, restrângerea sistematică, repetată, a exerciţiului unor drepturi, care tinde să devină o regulă în conduita autorităţii publice, care adoptă această măsură, iar nu o excepţie, se situează în afara cadrului constituţional, pe care îl trasează dispoziţiile art. 53 şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
În al treilea rând, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor, determinată de recalcularea acestora impusă prin legea criticată, are drept consecinţă nerespectarea condiţiei referitoare la caracterul rezonabil şi proporţional al restrângerii exerciţiului dreptului prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, caracter de care depinde compatibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi cu Legea fundamentală, în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.414/2009.
Or, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor ca urmare a recalculării acestora în condiţiile legii criticate pune în discuţie legitimitatea constituţională a restrângerii exerciţiului dreptului la pensie, prevăzut în art. 47 alin. (2) din Constituţie, din punct de vedere al caracterului rezonabil şi proporţional al măsurii de restrângere.
3. Totodată, din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aceste dispoziţii, drepturile care decurg din contribuţiile în cadrul regimurilor de securitate socială, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi patrimoniale, care intră sub protecţia art. 1 din Protocol.
Recunoscând marja de apreciere a statelor în materia legislaţiei sociale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat obligaţia autorităţilor publice de a menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei, echilibru care nu este menţinut ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă şi disproporţionată. Într-o astfel de situaţie, există o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, determinată de încălcarea caracterului rezonabil şi proporţional al diminuării drepturilor patrimoniale. (Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, 2004, Cauza Moskal contra Poloniei, 2009).
Or, diminuarea drepturilor patrimoniale prevăzută de legea criticată, cu consecinţa pierderii dreptului la pensia de serviciu, impune persoanelor cărora le este aplicabilă o sarcină excesivă şi disproporţionată, fără a menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei.
În ceea ce priveşte pensiile speciale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1, recunoaşte şi ocroteşte pensia stabilită pentru anumite profesii şi nu permite ca acest drept să fie diminuat decât în cazuri excepţionale, cu respectarea principiului proporţionalităţii, ceea ce înseamnă că măsura aplicată să fie justificată de scopul legitim urmărit (Cauza Banfield contra Regatului Unit, 2005).
În concluzie, autorul sesizării de neconstituţionalitate susţine că pierderea pensiei de serviciu are semnificaţia juridică a unei exproprieri, situaţie în care trebuiau luate toate măsurile juridice impuse de această instituţie.
In acelasi timp trebuie mentionat faptul ca exista Decizia Curtii Constitutionale nr. 120/2007 in care se specifica faptul ca „in cazurile in care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fara a se aduce vreo atingere dreptului castigat anterior”.