Google+ Badge

luni, 3 ianuarie 2011

Observatorul militar - Pensii militare

PENSII MILITARE
Preluare de pe OBSERVATORUL militar Ultimul numar:
Nr. 51-52, 22.XII.2010 - 4.I.2011, pagina 18
În Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010 a fost publicata Legea nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice. Cu exceptia câtorva articole, noua lege va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, când se abroga în totalitate sau partial mai multe acte normative. La trei zile dupa publicare, vor intra în vigoare articolele care stabilesc termene pentru elaborarea hotarârilor de Guvern privind criteriile si normele pe baza carora se va face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate, atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale, precum si a unui proiect de lege privind pensiile ocupationale.
Prevederile referitoare la cresterea punctajelor medii anuale se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2012. Odata cu intrarea în vigoare a noii legi, se abroga Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. De asemenea, se abroga prevederile referitoare la pensii, cuprinse la alin. (1) si (2) ale art. 11, alin. (3) al art. 21 si art. 24 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, si prevederile referitoare la pensii cuprinse la alin. (3) al art. 19 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor voluntari, cu modificarile si completarile ulterioare.
Altfel spus, cadrele militare care vor trece în rezerva începând cu 1 ianuarie 2011 nu vor mai beneficia de pensie militara, iar partea din pensie corespunzatoare soldei de grad nu se mai actualizeaza permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.
Celelalte articole abrogate din Legea nr. 80/1995 se refera la modul de stabilire a pensiei pentru invaliditate permanenta si a pensiei de urmas. Din statutul soldatilor si gradatilor voluntari se abroga prevederile potrivit carora aceste categorii de militari pot beneficia de pensie de invaliditate, conform prevederilor Legii nr. 164/2001.
Cu precizarea ca vom reveni asupra noilor reglementari privind pensiile, publicam, pentru început, câteva detalii referitoare la aplicarea Legii nr. 263/2010.
STAGIU DE COTIZARE
În sistemul public de pensii, stagiu de cotizare reprezinta perioada de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc contribut ii de asigurari sociale. Stagiul de cotizare poate fi:
l complet – perioada de timp în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de pensie pentru limita de vârsta, pensie anticipata sau pensie anticipata partiala;
l minim – perioada minima de timp, în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;
l necesar – perioada de timp, în functie de vârsta, în care asiguratii au realizat stagiu de cotizare, pentru obtinerea unei pensii de invaliditate;
l potential – perioada de timp considerata stagiu de cotizare si acordata la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afectiunilor invalidante.
Pentru cadrele militare, stagiu de cotizare în specialitate este perioada în care acestea s-au aflat în una din urmatoarele situatii:
l - a avut calitatea de cadru militar în activitate;
II- a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei scoli militare sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala, cu exceptia liceului militar;
III- a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
IV-a fost în captivitate;
V- a avut calitatea de militar angajat pe baza de contract si/sau de soldat si gradat voluntar.
Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: vechimea în munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pâna la data de 1 aprilie 2001; vechimea în serviciu recunoscuta pentru stabilirea pensiilor, în cazul cadrelor militare, pâna la 1 ianuarie 2011; perioada cuprinsa între 1 aprilie 2001 si 1 ianuarie 2011, în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare; perioada cuprinsa între 1 ianuarie 2010 si 1 ianuarie 2011, în cazul cadrelor militare trecute în rezerva, care beneficiaza de ajutoare lunare, ce se asigura din bugetul de stat. De asemenea, constituie stagiu de cotizare si perioadele asimilate, de pâna la data de 1 aprilie 2001. În cazul cadrelor militare, constituie stagiu de cotizare si perioada suplimentara la vechimea în munca sau la vechimea în serviciu, acordata în baza legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, respectiv în conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii.
PERIOADE ASIMILATE
Perioadele pentru care nu s-au datorat sau platit contributii de asigurari sociale, dar care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sunt denumite, în textul legii, ca perioade asimilate. În sistemul public de pensii, se asimileaza stagiului de cotizare perioadele necontributive în care asiguratul: a beneficiat de pensie de invaliditate; a urmat cursurile de zi ale învata-mântului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu diploma; a satisfacut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnizatii de asigurari sociale, acordate potrivit legii; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de pâna la 3 ani; a fost elev al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala pentru formarea cadrelor militare, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, cu exceptia liceului militar. Asiguratii care au absolvit mai multe institutii de învatamânt superior, beneficiaza de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
CONDITII DE MUNCA
Activitatea asiguratilor din sistemul public de pensii se poate desfasura în conditii normale, deosebite si speciale. Pentru cadrele militare, conditiile în care se desfasoara activitatea pot fi normale, deosebite, speciale si alte conditii de munca. În domeniul apararii nationale, încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite, speciale si alte conditii se realizeaza pe baza criteriilor si metodologiei de încadrare prevazute de HG nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de munca si a activitatilor cu conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificarile ulterioare. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, conform legii, stagiu de cotizare realizat în conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea în munca sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în conditii normale, astfel: 3 luni pentru fiecare an lucrat în conditii deosebite de munca; 6 luni pentru fiecare an lucrat în conditii speciale de munca; 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte conditii de munca.Locuri de munca în conditii deosebite sunt considerate acelea unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la conditiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toata durata timpului normal de munca, pot conduce în timp la îmbolnaviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinte asupra securitatii si sanatatii în munca a asiguratilor. ÎN LOCURILE DE MUNCA ÎN CONDITII SPECIALE, gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la conditiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel putin 50% din timpul normal de munca, pot conduce în timp la îmbolnaviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinte grave asupra securitatii si sanatatii în munca a asiguratilor. Locurile de munca în alte conditii sunt specifice activitatilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. Acestea implica pericol permanent de vatamare corporala grava, invaliditate, mutilare, suprimare a vietii ori de pierdere a libertatii - captivitate, terorism, rapiri, luari ca ostatici ori alte asemenea situatii – si pentru care nu se pot lua masuri de prevenire sau de protectie. Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate în functie de conditiile de munca normale, deosebite, speciale si alte conditii de munca.
La data intrarii în vigoare a legii, acestea sunt: 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori; 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori; 41,3% pentru conditii speciale si alte conditii de munca, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori. Constituie stagiu de cotizare realizat în conditii speciale de munca si perioadele în care un asigurat, care îsi desfasoara activitatea în conditii speciale de munca, se afla în concediu pentru incapacitate temporara de munca si/sau în concediu de odihna, daca cel putin în ziua premergatoare concediului a lucrat în locuri de munca încadrate în astfel de conditii de munca. În cazul personalului MApN, contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentând: diurne de deplasare si de delegare; indemnizatii de instalare, delegare, detasare si transfer; compensatii lunare pentru chirie; drepturi de echipament; cheltuieli de mutare în interesul serviciului; valoarea financiara a normei de hrana; contravaloarea transportului ocazionat de plecarea în concediul de odihna; transportul la si de la locul de munca. La data intrarii în vigoare a legii, contributia individuala de asigurari sociale, suportata de cadrele militare, nu va diminua venitul net al acestora, pentru ca se vor majora drepturile salariale si veniturile asigurate corespunzator diferentei între cota de contributie individuala de asigurari sociale, prevazuta de lege, si cota de contributie individuala prevazuta de legislatia anterioara. ÎN ACEST SENS, VA FI EMISA O HOTARÂRE DE GUVERN.
VÂRSTA DE PENSIONARE
Vârsta standard de pensionare reprezinta vârsta stabilita de lege, pentru barbati si femei, la care acestia pot obtine pensie pentru limita de vârsta, precum si vârsta din care opereaza reducerile prevazute de lege. Reducerile vârstelor standard de pensionare, precum si cele prevazute de alte acte normative pot fi cumulate, fara ca reducerea totala sa fie mai mare de 13 ani. Vârstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 52 de ani pentru barbati, respectiv de 45 de ani pentru cadrele militare. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. Atingerea acesteia se realizeaza prin cresterea vârstelor standard de pensionare, esalonat. Astfel, conform anexei 5 din lege, varsta standard de 65 de ani pentru barbati va fi atinsa in ianuarie 2015. Pentru femei, la varsta de pensionare de 63 de ani se va ajunge în ianuarie 2030.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru barbati, cât si pentru femei, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru barbati, cât si pentru femei. Atingerea acestora se realizeaza prin cresterea stagiului minim/complet de cotizare, esalonat, pâna în anul 2015, respectiv 2030. Pentru cadrele militare, vârsta standard de pensionare va ajunge la 60 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati, in ianuarie 2030. Pana atunci, varsta actuala, de 55 de ani, va creste esalonat, din martie 2011, cu trei-patru luni pe an. În cazul cadrelor militare, soldatilor si gradatilor voluntari, stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât si pentru barbati. Atingerea acestora se va realiza tot printr-o crestere esalonata, pâna în anul 2030.
CATEGORII DE PENSII
În sistemul public de pensii se acorda pensia pentru limita de vârsta, pensia anticipata, pensia anticipata partiala, pensia de invaliditate si pensia de urmas. PENSIA PENTRU LIMITA DE VÂRSTA se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau în specialitate, dupa caz.
PENSIA ANTICIPATA se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare
decât stagiul complet de cotizare prevazut de lege. În cazul cadrelor militare, pentru obtinerea pensiei anticipate, pe lânga aceste conditii este necesara si realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate. De asemenea, cadrele militare trebuie sa se afle în una dintre urmatoarele situatii: sunt trecute în rezerva/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârsta în grad prevazuta de statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale MApN; sunt trecute în rezerva sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de catre comisiile de expertiza medico-militara.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii PENSIEI ANTICIPATE nu se iau în considerare perioadele asimilate, în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învatamântului universitar, a satisfacut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat, a fost elev al unei scoli militare sau student al unei institutii de învatamânt din sistemul de aparare nationala.
La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, pensia anticipata se transforma, din oficiu, în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate. PENSIA ANTICIPATA PARTIALA se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pâna la 8 ani. În cazul cadrelor militare, pentru obtinerea pensiei anticipate partiale, trebuie indeplinite aceleasi conditii ca la pensia anticipata. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate partiale nu se iau în considerare perioadele asimilate mentionate mai sus la pensia anticipata.Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare luna de anticipare, pâna la îndeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta. La data îndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, pensia anticipata partiala se transforma, din oficiu, în pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii de 0,75% si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.
PENSIA DE INVALIDITATE se cuvine persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca.În raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este: de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoîngrijire; de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de autoîngrijire; de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putând sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca. Criteriile si normele pe baza carora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate se vor stabili prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii, dupa caz, cu avizul Ministerului Sanatatii. Pensionarii de invaliditate încadrati în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizatie pentru însotitor. Cuantumul acesteia reprezinta 80% din valoarea unui punct de pensie.
PENSIA DE URMAS se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul decedat era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmas: pâna la vârsta de 16 ani; daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani; pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile de mai sus. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supraviet uitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus. Sotul supravie- tuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin un an. De asemenea, are dreptul la pensie de urmas, indiferente de vârsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarigor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile privind durata casatoriei sau încadrarea în grad de invaliditate beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca veniturile astfel realizate sunt mai mici de 35% din câstigul salarial diu brut. Sotul supravietuitor care, la data decesului sustinatorului, are în îngrijire unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani, beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din câstigul salarial mediu brut. Pensia de urmas se stabileste, dupa caz, din: pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condi- tiile legii, sustinatorul decedat; pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta.
CUANTUMUL PENSIEI DE URMAS SE STABILES TE PROCENTUAL DIN PUNCTAJUL MEDIU ANUAL REALIZAT DE SUSTINATOR, ASTFEL: 50% - pentru un singur urmas; 75% - pentru 2 urmasi; 100% - pentru 3 sau mai multi urmasi. În cazul orfanilor de ambii parinti, cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin însumarea drepturilor de pensie de urmas, calculate dupa fiecare parinte. Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.
CALCULUL PENSIILOR
Cuantumul pensiei se determina prin înmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual se determina prin împartirea numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunza-tor stagiului complet de cotizare. Punctajul anual se determina prin împartire la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea câstigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la câstigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual si a punctajului lunar se utilizeaza 5 zecimale. În situatia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar se corecteaza cu raportul dintre contributia datorata la sistemul public de pensii si contributia prevazuta de lege pentru conditii normale de lucru. În cazul cadrelor militare, pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar se utilizeaza 25% din câstigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective. Pentru stagiul potential, acordat persoanelor în drept sa obtina o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de: 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate. Pentru perioadele în care persoana a fost somer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile banesti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale. Pentru asiguratii care au realizat stagiul minim de cotizare si care contribuie la sistemul public de pensii dupa împlinirea vârstei standard de pensionare, punctajul lunar realizat în perioada respectiva se majoreaza cu 0,5%. Pentru cadrele militare, care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate si care contribuie la sistemul public de pensii dupa împlinirea vârstei standard de pensionare, punctajul lunar realizat în perioada respectiva se majoreaza cu 0,5%. Majorarea punctajului lunar nu se acorda pentru perioadele în care se cumuleaza pensia cu venituri de natura salariala. Persoanele care au desfasurat activitati în locuri de munca încadrate în grupele I si a Iia de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati în locuri de munca încadrate în conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, dupa cum urmeaza:
- cu 25% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 sau în locuri de munca încadrate în conditii deosebite, potrivit legii;
- cu 50% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 sau în locuri de munca încadrate în conditii speciale, potrivit legii;
- cu 50% pentru perioadele în care au desfasurat activitati în locuri încadrate în alte conditii de munca potrivit legii.
La data intrarii în vigoare a legii, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.
Asiguratii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentara cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiaza de o crestere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;
13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;
14% pentru perioada 1 ianuarie1978-1 iulie 1986;
21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;
15% pentru perioada 1 noiembrie 1990- 1 aprilie 1991;
14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;
13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;
22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; 17% pentru perioada de dupa 1 februarie 1999.
Asiguratii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentara beneficiaza de o crestere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;
28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.
În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie urmatoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limita de vârsta; nevazatorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmas, pâna la vârsta de 16 ani sau aceia care îsi continua studiile într-o forma de învatamânt, fara a depasi vârsta de 26 de ani; sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, daca veniturile din activitati profesionale nu depasesc 35% din câstigul salarial mediu brut .