PRECIZARI SCMD

PRECIZARI
Adresate tuturor presedintilor de filiale S.C.M.D.
1. Alaturat, in attachement va transmitem :
- Modelul de actiune avand ca obiect Deciziile de pensionare cu recalcularea cuantumului (act. in constatare)
- Modelul de actiune pe calea Ordonantei presedintiale avand ca obiect suspendarea efectelor deciziilor de recalculare si revenirea la deciziile anterioare.

2. Precizari:

A) – Pentru introducerea actiunii in constatare

a) Actiunea se va introduce la tribunal de catre presedintii de filiale prin intermediul postei cu scrisoare cu confirmare de primire (pastrarea confirmarii este foarte importantă).
Completarea preambulului acţiunii se va face astfel:
- La ,,în numele şi pentru membrii săi ………………………………….,”, se introduc membrii de sindicat, care au primit decizii noi de recalculare a pensiei cu: numele şi prenumele fiecăruia.
- La ,, pentru comunicarea actelor de procedură la ...............................,” se completează adresa, unde se doreşte a primi de la tribunal actele de procedură, fie la sediul filialei, fie la domiciliul preşedintelui de filială sau al unuia dintre membrii biroului operativ.
Acţiunea redactată va fi semnată de către preşedinţii de filiale astfel: ,,pt. Preşedintele SCMD Col.( r) Dogaru Mircea”.
Pentru filialele din judeţele Constanța, Brăila, Tulcea, Galați, Buzău, Vrancea, Dolj, Gorj, Vîlcea, Dîmbovița, Călărași, Ialomița, Caraș-Severin, Mehedinți, Prahova, Teleorman, București, Olt, Ilfov, Argeș acţiunile vor fi introduse de către avocatul Gâlcă Costel, pe care preşedinţii de filiale din judeţele menţionate, urmează a-l contacta, de îndată la telefon 0724848813 sau adresa de e-mail: office@costelgilca.ro.

b) - Documentele care stau la baza introducerii acţiunii în constatare sunt:
- Cererea de chemare în judecată;
- Pentru fiecare membru: copie după decizia veche de pensie; copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi; copie după noua decizie de pensie; copie după actul de identitate; copie după plicul în care s-a primit noua decizie în care să se evidenţieze ştampila poştiei cu data de înmânare (documentele de la Pasul 1 a) din Ghid.
- Pentru cei care au formulat contestaţie, urmând procedura din Ghid, se adaugă şi o copie după contestaţia expediată, cu confirmarea de primire.

c) Înscrisurile menţionate mai sus (acţiune, plus documentele precizate) se întocmesc în patru exemplare şi se introduc în plic pentru a fi expediate prin poştă, cu confirmare de primire, pe adresa tribunalului din municipiul reşedinţă de judeţ.
d) Acţiunile se vor introduce separat pentru serii de cîte 50 de reclamanţi, fiecare serie cuprinzând: cererea de chemare în judecată şi celelalta documente specificate la punctul b). (Exemplu: pentru 400 de membri de sindicat se introduc 8 acţiuni, introduse în 8 plicuri separate şi se expediază la tribunal, cu confirmare de primire). Se va proceda aşa deoarece instanţele s-ar putea să nu accepte o acţiune pentru mai mult de 50 de reclamanţi.
e) Pentru cei care vor primi deciziile ulterior introducerii primului set de acţiuni, se va respecta aceeaşi procedură, fiind atenţi ca depunerea viitoarelor acţiuni să se încadreze în termenul de 30 de zile de la primirea deciziilor.
Depunerea acţiunii, după parcurgerea etapelor sus descries, se va face de îndată (urgent) ce sunt pregătite documentele ce urmează a însoţi acţiunea (!!! în interiorul termenului de 30 de zile).
B) – Pentru introducerea cererii prin Ordonanţă preşedinţială
Departamentul Juridic recomandă ca şi filialele să formulize cerere de Ordonanţă presedinţială pentru ,,Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare”.
Modelul de cerere se află în attachement şi are aceeaşi procedură de întocmire şi depunere,ca şi acţiunea în constatare de mai sus. Actele care se depun la cerere sunt următoarele: pentru fiecare membru: copie după decizia veche de pensie; copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi; copie după noua decizie de pensie; copie după actul de identitate; copie după plicul în care s-a primit noua decizie în care să se evidenţieze ştampila poştiei cu data de înmânare (documentele de la Pasul 1 a) din Ghid. La fel, se întocmesc în patru exemplare, pe loturi de 50 de reclamanţi.


FUNDAMENTAL!!!
CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ,,ACŢIUNEA ÎN CONSTATARE” SE VA INTRODUCE PRIMA, DUPĂ CARE, LA PRIMIREA CONFIRMARII DE PRIMIRE PRIN POŞTĂ, SE VA INTRODUCE IMEDIAT ŞI CEREREA DE ,,ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ”. NU GREŞIŢI ORDINEA.














DEPARTAMENTUL JURIDIC SCMD

Tribunalul ….
Secţia a ....
DOMNULE PREŞEDINTE
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere (în continuare „SCMD”), persoană juridică de drept român în temeiul sentinţei civile nr. 83 din 18.08.2009, pronunţată de judecătoria sector 1 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, str. Bogota, nr. 6, Sector 1, în numele şi pentru membrii săi …………………………………., în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 – Legea Sindicatului, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ..............................., formulează prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
• a Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, prin Ministerul Apărării Naţionale cu sediul în Bucureşti, str. Strada Izvor, nr.110 (provizoriu până la intabularea în Cartea Funciară - fost 3-5), sector 5, cod poștal 050561, reprezentat legal prin domnul Gabriel Oprea, în calitate de Ministru al Apărării Naţionale,
• a Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației şi Internelor, prin Ministerul Administrației şi Internelor cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1, reprezentat legal prin domnul Constantin Traian Igaş în calitate de Ministru al Administraţiei şi Internelor
• a Casei de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, prin Serviciul Român de Informaţii cu sediul în Şos. Bucureşti - Ploieşti, nr. 280-282, sector 1, Bucureşti, Oficiul poştal 41, căsuţa poştală 59.
pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa:
• Să constataţi dreptul membrilor subscrisei de a primi în plată cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
• Să obligaţi pârâta la plata diferenţei dintre pensia stabilită sub imperiul Legii nr. 164/2001 şi pensia primită fără emiterea deciziilor de pensionare;
• Să obligați pârâta la plata pensiei integrale stabilită conform Legii nr. 164/2001
• Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru următoarele
MOTIVE
ÎN FAPT
1. Membrii SCMD au avut calitatea de militari, poliţişti funcţionari speciali în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activităţii desfăşurate, vechimii şi gradului avut, conform deciziilor de pensionare anexate.
2. Până la momentul intrării în vigoare a H.G. nr. 735/2010 membrii SCMD aveau pensii al căror cuantum era stabilit potrivit dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 (conform anexelor la prezenta cerere), cuantumul acestora fiind determinat şi individualizat prin intermediul deciziilor de pensie şi a buletinului de calcul.
3. Prin intrarea în vigoare a HG nr. 735/2010, s-a stabilit recalcularea tuturor pensiilor militare de stat precum şi a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.
4. Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din HG 735/2010:
„Stabilirea pensiei recalculate se face prin decizie emisă de structurile de pensii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza recalculării, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia”,
5. Din dispoziţia legală citată rezultă fără nici o urmă de dubiu că orice modificare asupra cuantumului pensiei primite se face numai pe baza unei decizii emisă şi comunicată în termen legal.
6. Menţionăm că la data de 15.01.2011 au fost virate pensii în cuantum diminuat, fără însă a fi primite şi deciziile de pensionare, ceea ce contravine dispoziţiilor legale.
7. Aşadar, cum până în prezent, o astfel de decizie de recalculare nu a fost întocmită, dar cuantumul pensiei primite a fost mult diminuat pentru fiecare dintre membrii de sindicat, rezultă că alterarea cuantumului pensiei primit este netemeinic şi nelegal, motiv pentru care vă solicităm ca pe baza hotărârii ce o veţi pronunţa să constataţi dreptul membrilor subscrisului de a primi în plată pensia avută anterior datei intrării în vigoare a HG. 735/2010, urmând ca, după recalcularea pensiei potrivit dispoziţiilor Legii 263/2010 cuantumul acesteia să îmi fie modificat în funcţie de noile criterii impuse.
8. În esenţă, vă solicităm ca, pe baza probelor ce se vor administra, să constataţi dreptul membrilor subscrisului sindicat de a beneficia de plata pensiei militare nemodificată, atât timp cât nu există un act juridic care să producă efectele cu privire la cuantumul pensiei la care sunt îndreptăţi.
9. De asemenea, diminuarea cuantumului pensiei membrilor subscrisei s-a făcut cu încălcarea următoarelor drepturi:
a) Încălcarea dreptului de proprietate
2. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010:
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevazut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
3. Aşadar, la determinarea punctajului şi implicit a cuantumului pensiilor membrilor subscrisei a fost luat în considerare salariul mediu brut pe economie din perioadele respective şi nu veniturile pe care membrii subscrisei le-au realizat.
4. Recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010 reprezintă, pe de o parte, o degradare a militarilor, cu încălcarea clară a dispoziţiilor legale, precum şi o încălcare gravă a dreptului de proprietate care este garantat de art. 44 din Constituţia României.
5. Cadrele militare nu au avut niciodată carnete de muncă, astfel că aceste se află în imposibilitatea de a prezenta un document care să ateste veniturile obţinute în perioada în care au fost cadre militare active.
6. În aceste condiţii, lipsa documentelor nu îi poate fi imputată militarului, iar statul, prin unităţile militare, trebuie să asigure eliberarea documentelor necesare.
7. Prin urmare, H.G. nr. 735/2010 a statuat în mod nelegal ca pensia militarilor să fie calculată prin raportare la salariul mediu brut pe economie.
8. Este de forţa evidenţei că salariul reprezintă un drept de proprietate din moment ce acesta a reprezentat contraprestaţia muncii efectuate şi a fost încasat în mod efectiv.
9. În măsura prin calcularea pensiei militarului, poliţistului sau funcţionarului special la valoarea salariului mediu pe economie se încălcă dreptul de proprietate pe care aceştia îl au asupra salariului câştigat în urma activităţii depuse în calitate de cadru militar activ.
10. Practic, reprezintă o expropriere fără justă cauză pentru diferenţa dintre salariul obţinut şi salariul mediu brut pe economie.
11. Prin această modalitate de calcul, statul român, prin reprezentanţii săi, încalcă pe de o parte Constituţia României, pe de altă parte pactele şi tratatele internaţionale la care este parte, în mod special art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căreia: „1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.”
12. De asemenea, se încalcă practica Curţii Europene a Dreptului Omului, astfel cum a fost ea statuată în principal în cauzele Buchen v. Cehia, Muller contra Austriei ş.a.
b. Degradarea militară
13. Prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut pe economie, se realizează o degradare a militarilor.
14. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 80/1995 Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare:
Art. 3 - Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege.
15. În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 80/1995:
Art. 9 Cadrele militare in activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
16. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:
(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale,
17. Art. 15 din Legea nr. 360/2002 prevede:
ART. 15
(1) Obţinerea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a) Preşedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;
b) ministrul de interne, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al poliţiei;
c) inspectorul general al poliţiei, pentru agenţi de poliţie, la propunerea şefilor unităţilor de poliţie.
18. Aşadar, prin faptul că indiferent de gradul/solda avută cadrele militare şi poliţieneşti vor avea acelaşi nivel de pensie, ofiţerii vor fi degradaţi având acelaşi nivel de pensie cu al subofiţerilor, fără să se ţină cont de gradele şi soldele avute de-a lungul vieţii de militar activ.
19. Prin acest mod de calcul se realizează în fapt o degradare militară.

c. Tratament discriminatoriu
20. Prin această recalculare se creează o discriminare, pe de o parte între cadrele militare active, care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate şi deci au putut prezenta adeverinţele cu veniturile realizate, şi celelalte cadre militare, care nu mai pot prezenta astfel de adeverinţe deoarece arhivele fie au fost distruse, fie sunt clasificate ca strict secret de importanţă naţională sau din alte motive care nu pot fi imputate pensionarilor.
21. De asemenea, se creează o discriminare şi între cadrele militare şi personalul civil, inclusiv cel încadrat în unităţile militare, personalul civil putându-şi valorifica toate veniturile ca urmare a existenţei carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele, şi veniturile realizate.
22. Nu în ultimul rând, se creează o discriminare între cadrele militare şi magistraţi. Deşi au avut aceleaşi privaţiuni, magistraţii beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
d. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
23. De asemenea, prin recalcularea pensiilor militarilor se încalcă principiul dreptului câştigat, deoarece pe parcursul anilor în care au fost militari activi, aceştia au câştigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia şi-au desfăşurat activitatea.
24. Acest drept a fost câştigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privaţiunilor specifice acestui sistem, prin renunţarea la orice altă activitate aducătoare de venit, prin renunţarea partenerilor de viaţă ai militarilor, poliţiştilor sau funcţionarilor speciali la locurile lor de muncă pentru a-i urma acolo unde au fost dislocaţi în vederea îndeplinirii unor misiuni pentru apărarea patriei.
25. Este de forţa evidenţei că aceasta este una dintre puţinele aplicaţii concrete ale principiului drepturilor câştigate, deoarece au suportat toate aceste privaţiuni în speranţa unei pensii care le-a fost promisă la vremea respectivă, în baza legislaţiei în vigoare.
e. Încălcarea principiului previzibilităţii legii
26. Faptul că pe durata perioadei în care au fost activi au crezut că la pensie vor beneficia, ca răsplată a tuturor privaţiunilor specifice vieţii militare, de o pensie care să le asigure un trai decent şi care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieţii sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept şi anume: previzibilitatea legii.
27. Astfel, una dintre caracteristicile fundamentale ale legii este aceea de a fi previzibilă, ceea ce înseamnă că oricare dintre cetăţenii ţării, care are aşteptări legitime de la o normă juridică, să nu fie înşelat în aşteptările sale.
28. Guvernul României, prin această modificare bruscă, încalcă principiul previzibilităţii legii.
f. Retroactivitatea legii
29. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia:
Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

30. Prin Decizia nr. 830/2008 Curtea Constituţională a statuat :
ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
31. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare proiectului, nu şi situaţiile deja existente.

32. Faţă de cele de mai sus solicităm:
• Să constataţi dreptul membrilor subscrisei de a primi în plată cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
• Să obligaţi pârâta la plata diferenţei dintre pensia stabilită sub imperiul Legii nr. 164/2001 şi pensia primită fără emiterea deciziilor de pensionare;
• Să obligați pârâta la plata pensiei integrale stabilită conform Legii nr. 164/2001
• Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
ÎN DREPT
Ne întemeiem prezenta cerere pe dispoziţiile art. 112 C. proc. Civ, precum şi pe dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, pe dispoziţiile art. 13 alin. (1) din H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.
PROBE
În dovedirea prezentei înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri, precum şi orice altă probă care se va dovedi utilă şi pertinentă cauzei.
Depunem prezenta în 4 exemplare, unul pentru instanţă celelalte pentru a fi comunicate Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, Casei de Pensii a Ministerului Administrației si Internelor şi Casei de Pensii a Serviciului Român de Informații.

Reclamant
pt. Preşedinte SCMD col. (r) Dogaru Mircea


Tribunalul …………..
Secţia .......................
DOMNULE PREŞEDINTE,

Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere (în continuare „SCMD”), persoană juridică de drept român în temeiul sentinţei civile nr. 83 din 18.08.2009, pronunţată de judecătoria sector 1 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, str. Bogota, nr. 6, Sector 1, în numele şi pentru membrii săi …………………………………., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ................................. în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 – Legea Sindicatului, formulează prezenta
CERERE DE ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ
În contradictoriu cu
Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, prin Ministerul Apărării Naţionale, cu sediul în Bucureşti, str. Strada Izvor, nr.110 (provizoriu până la intabularea în Cartea Funciară - fost 3-5), sector 5, cod poștal 050561, reprezentat legal prin domnul Gabriel Oprea, în calitate de Ministru al Apărării Naţionale,
Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1, reprezentat legal prin domnul Constantin Traian Igaş în calitate de Ministru al Administraţiei şi Internelor
Casa de Pensii a Serviciului Român de Informaţii, prin Serviciul Român de Informaţii cu sediul în Şos. Bucureşti - Ploieşti, nr. 280-282, sector 1, Bucureşti, Oficiul poştal 41, căsuţa poştală 59,
Pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa să dispuneţi:
• Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
Pentru următoarele

MOTIVE
ÎN FAPT
I. Introducere
33. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 735/2010 s-a stabilit că „Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) (pensiile militare de stat) şi b) (pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.
34. Or, potrivit acestor dispoziţii, termenul de recalculare este 28.12.2010, având în vedere faptul că Hotărârea susmenţionată a intrat în vigoare la data de 28.07.2010, ceea ce duce la concluzia că, cel mai târziu la data de 28.12.2010 trebuiau emise deciziile de recalculare a pensiilor.
35. Totodată, coroborat cu dispoziţiile art. 13 alin. (2) din HG 735/2010 deciziile de recalculare ar fi trebuit comunicate în scris către fiecare pensionar militar într-un termen de 30 de zile de la momentul emiterii (ceea ce înseamnă cel mai târziu data de 28.01.2011). Cum până în prezent membrilor subscrisei nu ne-au fost comunicate deciziile de recalculare a pensiilor în termenele legale prevăzute, rezultă fără putinţă de tăgadă imposibilitatea distribuirii unei pensii recalculate.
36. Cu toate acestea, contrar oricărei logici, membrii sindicatului reclamant au primit pensiile militare recalculate, fiecărui dintre beneficiari fiindu-i afectat cuantumul pensiei în sensul diminuării acesteia (conform tabelului anexat prezentei cereri).
37. Or, atât timp cât organismele competente să recalculeze pensiile militare nu au efectuat calculele necesare materializate în emiterea deciziilor de recalculare şi a buletinului de calcul aferent, membrii de sindicat ai subscrisei fiind în imposibilitate de a verifica corectitudinea şi legalitatea cuantumului pensiei primite, apreciem ca fiind nelegală plata unor pensii mult diminuate faţă de cuantumul avut în luna decembrie 2010.
38. Astfel, faţă de inexistenţa unei decizii de recalculare a pensiilor militare care să fi modificat cuantumul pensiilor acordate, apreciem că se impunea plata pensiilor în cuantumul stabilit anterior intrării în vigoare a HG 735/2010, pensia avută la acel moment fiind stabilită în mod legal, pe baza unor calcule riguroase, în funcţie de vechimea şi gradul avut, etc. de fiecare pensionar fost cadru militar. Considerăm că atât timp cât din culpa exclusivă a structurilor ce aveau ca atribuţii recalcularea pensiilor nu s-a efectuat recalcularea pensiilor şi mai mult decât atât nu există un act care să prevadă cuantumul modificat al pensiei, se impune plata drepturilor de pensie la acelaşi nivel avut anterior intrării în vigoare a HG 735/2010.
39. Cu privire la prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială, prin care se solicită obligarea pârâţilor la plata pensiei membrilor de sindicat, integral, în cuantumul avut înainte de aşa zisa recalculare a pensiilor în temeiul HG 735/2010, până la data emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor, aceasta este justificată de paguba iminentă pe care ar putea să o provoace executarea unei astfel de sentinţe membrilor pe care îi reprezentăm.
40. Astfel, la acest moment, membrii subscrisei primesc pensiile mult diminuate în condiţiile în care nu au fost emise deciziile de recalculare a pensiilor (sau acestea nu au fost comunicate) precum şi a buletinelor de calcul, fapt ce este de natură să le afecteze patrimoniul, cu atât mai mult cu cât nu există nişte calcule riguroase care să determine cuantumul pensiei recalculate, practic membrii subscrisei primind la acest moment pensii stabilite în mod subiectiv, fără a avea la bază un criteriu determinat.
41. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere faptul că, în lipsa unui calcul riguros al cuantumului, există un dubiu ce planează asupra pensiei recalculate, astfel încât, orice diminuare a valorii acesteia este de natură să ne prejudicieze şi chiar dacă ulterior s-ar demonstra că reducerea operată este greşită, patrimoniul membrilor subscrisei ar fi grav afectat, de notorietate fiind faptul că statul român este un rău platnic ce refuză să îşi achite debitele stabilite în sarcina sa, chiar prin hotărâri judecătoreşti (a se vedea în acest sens situaţiile apărute în cazul litigiilor promovate de judecători şi procurori şi în care statul român a tergiversat plata drepturilor câştigate în instanţele de judecată). Or, în cazul unui câştig de cauză pentru membrii subscrisei, plata eşalonată a drepturilor de pensie pentru aceştia aşa cum o practică statul român, este de natură să afecteze grav, poate chiar ireversibil, patrimoniul fostelor cadre militare.
II. Cu privire la condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale
42. Potrivit art. 581 C.proc.civ.:
Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

A. Cu privire la urgenţa măsurii
43. Încuviinţarea prezentei ordonanţe preşedinţiale prin care să se suspende plata pensiilor subsemnaţilor în cuantumul redus, rezultat în urma recalculării este justificată, în primul rând de prejudiciul produs patrimoniului membrilor sindicatului nostru.
44. Considerăm că această condiţie este justificată, având în vedere faptul că pensiile stabilite în acest moment în mod arbitrar, fără a avea la bază criterii determinate care să conducă la stabilirea unui cuantum cert pe baza vechimii şi a gradului avut şi în plus, afectează în mod grav patrimoniul membrilor reclamantei, pensionarilor militari fiindu-le diminuate drastic veniturile, fapt ce este de natură să le afecteze nivelul de trai şi modul de viaţă, pensia constituind singurul venit pentru foştii militari.
45. Fiecare dintre militari şi-a planificat cheltuielile familiare având în vedere cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită în baza principiului previzibilității legii.
46. În acest moment pensionarul militar va fi obligat să reducă în mod drastic cheltuielile curente.
47. În măsura în care, acţiunile în instanţă ale militarilor vor fi admise statul prin Casa de Pensii va fi obligat să plătească pensionarului militar diferenţa dintre pensia avută inițial şi cea recalculată, precum şi pensia la valoarea iniţial stabilită.
48. În acest caz statul va deveni debitor pentru fiecare dintre pensionarii militari.
49. Există pericolul ca, pentru a nu achita sumele de bani, statul, prin instituţiile sale să emită acte normative de amânare, eșalonare a plăţii acestor debite.
50. Că pericolul este real rezultă cu claritate din eşalonarea unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
51. Astfel prin OUG 45/2010 pentru modificarea art. 1 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar s-a dispus eşalonarea până în anul 2014 a sumelor de bani pe care statul urmează să le plătească unor categorii sociale care deţin deja titluri executorii.
52. Astfel, rezultă cu claritate că este îndeplinită o condiţie fundamentală a ordonanţei președințiale şi anume urgenţa.
53. Această diferenţă de venit nu ar putea fi recuperată în timp util, astfel încât ritmul de viaţă al subsemnaţilor să nu fie prejudiciat, ţinând seama şi de practica Guvernului României de a eşalona sumele datorate.

B. Cu privire la caracterul vremelnic al măsurii
54. Cererea de ordonanţă preşedinţială are ca obiect plata aceluiaşi cuantum al pensiei avut la momentul intrării în vigoare a HG 735/2010 care ar fi trebuit să recalculeze pensiile după un nou sistem, până la momentul emiterii unor decizii de recalculare a pensiilor militare sau a pronunţării unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate fie pensionarii militari au dreptul la pensie în cuantumul stabilit sub imperiul Legii nr. 164/2001 fie că noile recalculări sunt temeinice şi legale..
55. Prin solicitarea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să fie dispusă suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, nu se doreşte stabilirea definitivă a drepturilor subsemnaţilor, încălcate prin măsurile abuzive adoptate de Guvern.
56. Scopul încuviinţării ordonanţei preşedinţiale este acela de a evita lipsirea subsemnaţilor de veniturile necesare unui trai decent, până la soluţionarea pe fond a situaţiei create ca urmare a deciziilor abuzive de recalculare şi de reducere a cuantumului pensiilor militare.
C. Cu privire la neprejudecarea fondului/pipăirea fondului
57. Aşa cum prevăd dispoziţiile Codului de procedură civilă, măsura dispusă pe calea ordonanţei preşedinţiale nu trebuie să presupună o prejudecare a fondului.
58. În ce priveşte neprejudecarea fondului cauzei, este evident că solicitarea noastră prezentată prin intermediul ordonanţei preşedinţiale nu este de natură a determina nicicum o judecată pe fondul cauzei. Astfel, noi în acest moment nu contestăm corectitudinea stabilirii cuantumului pensiei primite întrucât, la acest moment nu există o decizie comunicată şi un buletin de calcul care să determine cuantumul la care suntem îndreptăţiţi după recalcularea pensiilor, raportat la prevederile HG 735/2010 ci solicităm plata aceluiaşi cuantum al pensiei, pentru fiecare membru, avut anterior datei de 28.07.2010, moment la care a intrat în vigoare HG. 735/2010 de recalculare a pensiilor.
D. Cu privire la aparenţa de drept
a) Încălcarea dreptului de proprietate
10. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010:
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
11. Aşadar, la determinarea punctajului şi implicit a cuantumului pensiilor membrilor subscrisei a fost luat în considerare salariul mediu brut pe economie din perioadele respective şi nu veniturile pe care membrii subscrisei le-au realizat.
12. Recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010 reprezintă, pe de o parte, o degradare a militarilor, cu încălcarea clară a dispoziţiilor legale, precum şi o încălcare gravă a dreptului de proprietate care este garantat de art. 44 din Constituţia României.
13. Cadrele militare nu au avut niciodată carnete de muncă, astfel că aceste se află în imposibilitatea de a prezenta un document care să ateste veniturile obţinute în perioada în care au fost cadre militare active.
14. În aceste condiţii, lipsa documentelor nu îi poate fi imputată militarului, iar statul, prin unităţile militare, trebuie să asigure eliberarea documentelor necesare.
15. Prin urmare, H.G. nr. 735/2010 a statuat în mod nelegal ca pensia militarilor să fie calculată prin raportare la salariul mediu brut pe economie.
16. Este de forţa evidenţei că salariul reprezintă un drept de proprietate din moment ce acesta a reprezentat contraprestaţia muncii efectuate şi a fost încasat în mod efectiv.
17. În măsura prin calcularea pensiei militarului, poliţistului sau funcţionarului special la valoarea salariului mediu pe economie se încălcă dreptul de proprietate pe care aceştia îl au asupra salariului câştigat în urma activităţii depuse în calitate de cadru militar activ.
18. Practic, reprezintă o expropriere fără justă cauză pentru diferenţa dintre salariul obţinut şi salariul mediu brut pe economie.
19. Prin această modalitate de calcul, statul român, prin reprezentanţii săi, încalcă pe de o parte Constituţia României, pe de altă parte pactele şi tratatele internaţionale la care este parte, în mod special art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căreia: „1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.”
20. De asemenea, se încalcă practica Curţii Europene a Dreptului Omului, astfel cum a fost ea statuată în principal în cauzele Buchen v. Cehia, Muller contra Austriei ş.a.
b. Degradarea militară
21. Prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut pe economie, se realizează o degradare a militarilor.
22. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 80/1995 Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare:
Art. 3 - Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege.
23. În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 80/1995:
Art. 9 Cadrele militare in activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
24. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:
(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale,
25. Art. 15 din Legea nr. 360/2002 prevede:
ART. 15
(1) Obţinerea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a) Preşedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;
b) ministrul de interne, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al poliţiei;
c) inspectorul general al poliţiei, pentru agenţi de poliţie, la propunerea şefilor unităţilor de poliţie.
26. Aşadar, prin faptul că indiferent de gradul/solda avută cadrele militare şi poliţieneşti vor avea acelaşi nivel de pensie, ofiţerii vor fi degradaţi având acelaşi nivel de pensie cu al subofiţerilor, fără să se ţină cont de gradele şi soldele avute de-a lungul vieţii de militar activ.
27. Prin acest mod de calcul se realizează în fapt o degradare militară.
c.Tratament discriminatoriu
28. Prin această recalculare se creează o discriminare, pe de o parte între cadrele militare active, care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate şi deci au putut prezenta adeverinţele cu veniturile realizate, şi celelalte cadre militare, care nu mai pot prezenta astfel de adeverinţe deoarece arhivele fie au fost distruse, fie sunt clasificate ca strict secret de importanţă naţională sau din alte motive care nu pot fi imputate pensionarilor.
29. De asemenea, se creează o discriminare şi între cadrele militare şi personalul civil, inclusiv cel încadrat în unităţile militare, personalul civil putându-şi valorifica toate veniturile ca urmare a existenţei carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele, şi veniturile realizate.
30. Nu în ultimul rând, se creează o discriminare între cadrele militare şi magistraţi. Deşi au avut aceleaşi privaţiuni, magistraţii beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
d. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
31. De asemenea, prin recalcularea pensiilor militarilor se încalcă principiul dreptului câştigat, deoarece pe parcursul anilor în care au fost militari activi, aceştia au câştigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia şi-au desfăşurat activitatea.
32. Acest drept a fost câştigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privaţiunilor specifice acestui sistem, prin renunţarea la orice altă activitate aducătoare de venit, prin renunţarea partenerilor de viaţă ai militarilor, poliţiştilor sau funcţionarilor speciali la locurile lor de muncă pentru a-i urma acolo unde au fost dislocaţi în vederea îndeplinirii unor misiuni pentru apărarea patriei.
33. Este de forţa evidenţei că aceasta este una dintre puţinele aplicaţii concrete ale principiului drepturilor câştigate, deoarece au suportat toate aceste privaţiuni în speranţa unei pensii care le-a fost promisă la vremea respectivă, în baza legislaţiei în vigoare.
e. Încălcarea principiului previzibilităţii legii
34. Faptul că pe durata perioadei în care au fost activi au crezut că la pensie vor beneficia, ca răsplată a tuturor privaţiunilor specifice vieţii militare, de o pensie care să le asigure un trai decent şi care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieţii sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept şi anume: previzibilitatea legii.
35. Astfel, una dintre caracteristicile fundamentale ale legii este aceea de a fi previzibilă, ceea ce înseamnă că oricare dintre cetăţenii ţării, care are aşteptări legitime de la o normă juridică, să nu fie înşelat în aşteptările sale.
36. Guvernul României, prin această modificare bruscă, încalcă principiul previzibilităţii legii.

f. Retroactivitatea legii
37. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia:
Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

38. Prin Decizia nr. 830/2008 Curtea Constituţională a statuat :
ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.

39. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare proiectului, nu şi situaţiile deja existente.

Faţă de cele de mai sus solicităm:
• Suspendarea plăţii pensiei reduse ca urmare a recalculării şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
ÎN DREPT
Ne întemeiem prezenta cerere pe dispoziţiile art. 581 C.proc. civ., precum şi pe cele ale art. 112 C. proc civ.
PROBE
În dovedirea prezentei înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri precum şi de orice altă probă care se va dovedi utilă şi pertinentă cauzei.
Reclamanţi,
pt. Preşedinte SCMD col. (r) Dogaru Mircea